Conservatorism

Efectele secundare ale globalizării

 

SORIN ADAM MATEI

Abstract:
If one takes into account Romania’s communist regime from an internal perspective, he, or she, will not identify substantial elements to singularize it among the other communist regimes. From this point of view, Romanian communism experienced basically the same evolutions and transformations which occurred within the whole „socialist camp”. But when the topic is examined through the prism of its foreign relations and international postures, communist Romania becomes really interesting. The present essay proposes a synoptic analysis of Romania’s foreign policy during 1948 and 1989, pinpointing the major international events that influenced it and the regime’s response towards them.

Keywords: communism, foreign policy, opportunities, calculated dissidence, pragmatism

O lege simplă a fizicii spune că două gaze cu densităţi diferite au tendinţa de a se amesteca pentru a crea un gaz cu o densitate uniformă. Această lege simplă explică fenomene complexe, cum ar fi tornadele. Vârtejurile de aer ce apar uneori în centrul Americii, cu diametru uneori de câţiva kilometri şi viteze de până la 500 de kilometri pe oră, apar când aerul rece, mai dens şi ”greu”, este supt cu o forţă teribilă către straturile de aer cald, în care presiunea este mult mai mică. Fenomenul este produsul geografiei contientului nord-american, unde nu există bariere naturale între poli şi tropice. Lipsa oricăror forme de relief marcante în centrul continentului nord american, din Texas până în Manitoba, permite ciocnirea violentă şi pe fronturi de sute de kilometri a maselor de aer subtropical, umede, din sudul caraibean cu blocul de aer polar ce domină nordul continentului. În 1925, o tornadă a omorât 700 de oameni în trei state, lăsând în urmă o dâră de distrugere de peste 400 de kilometri.¹

Meteorologia şi condiţiile geografice specifice centrului Americii sunt cele mai bune metafore pentru a explica traiectoria lumii occidentale industrializate din ultimii 20 şi următorii 40 de ani. Lumea e astăzi, metaforic vorbind, ca marea preerie din centrul Statelor Unite. Aceasta a devenit, cum spune Thomas Friedman,² mai plată ca niciodată datorită. Căderea comunismului, revoluţia cibernetică şi reformele economice din anii 80 şi 90 au făcut lumea plată facilitând şi ieftinind schimburile de tot felul. Dispariţia regimurilor comuniste pure şi dure a eliminat nu numai barierele politice şi militare dintre naţiuni, dar a compromis şi teoria statului atoatefăcător. Cetăţenii lumii au devenit mai liberi. Ei au fost încurajaţi să pornească afaceri, să experimenteze cu diferite idei şi tehnologii. Internetul aduce informaţii în orice casă, de pe orice continent. Reducerea costurilor de producţie datorată deregulării economiei au dus la convorbiri telefonice şi călătorii aeriene intercontinentale la preţuri derizorii. Lumea a dvenit o preerie deschisă coloniştilor viitorului. Mai mult, lumea nu mai are centru. Orice loc poate fi un centru, pentru că orice poate fi adus oriunde.

Aceste procese au fost încetinite de criza globală din ultimii ani ai primei decade a secolului XXI. Cu toate acestea, globalizarea îşi face încă efectele simţite, asemenei unui vapor ce continuă să se mişte mult după ce au fost oprite motoarele. Telecommunicaţiile permit în continuare ultimului sătuc din lume să vândă produse, oricui din lume. Un obscur vânzător de perfumuri dintr-un bazar marocan găseşte clienţi în Manhattan;³ Maramureşul a devenit un refugiu pentru folkiştii irlandezi;⁴ cafeneaua mea preferată din Indianapolis îşi cumpără boabele de cafea de la ferme cât un petic din Papua. Orice sat, pe de altă parte, poate să importe idei de aiurea, de la cele care îi pot ajuta pe localnici să cultive câmpurile mai cu spor, la detalii despre cum să construiească o bombă improvizată. Un grup din Algeria afiliat cu Al Qaeda a folosit un program gratuit, Google Earth, pentru descărca fotografii din satelit ale rutei unui autobuz cu angajaţii unei firme occidentale.⁵ Autobuzul a fost aruncat în aer şi filmul de propagandă a fost postat pe Internet.⁶ Un raid al forţelor britanice din Irak găsit la domiciulul unor terorişti arabi din oraşul Basra hărţi detaliate, tot de pe Google Earth, ale bazelor forţelor de ocupaţie NATO. Hărţile indicau locurile viitoarelor atacuri teroriste.⁷ Osama bin Laden, avea până în 2001 un telefon prin satelit cu număr public,⁸ şi se prea poate că foloseşte telefoanele celulare pakistaneze cu cartele pre-paid chiar şi în peştera unde se ascunde acum.

Aceasta aplatizare a lumii poate crea, însă, ca şi câmpia din inima Americii, cele mai cumplite furtuni. Diferenţele de potenţial economic, demografic, technologic, militar şi politic dintre diferitele zone ale lumii pot crea mişcări cataclismice de imigranţi, bani, arme sau tehnologii. Când aceste mişcări vor devini prea rapide, ele se vor transforma în teribile tornade. Războiul dintre fundamentalismul islamic şi Occidentul condus de Statele Unite, este prima tornadă a noului regim social şi politic.

Care sunt diferenţele de potenţial ce vor provoca tornadele viitoare, de unde vin ele, şi la ce fenomene trebuie să ne aşteptăm în viitor?

Originea acestui nou şi agitat sezon meteo istoric este, fără îndoială, căderea comunismului . Acesta a creat o nouă ordine socială, economică, financială, technologică şi morală nu numai în blocul sovietic ci şi în Occident. Ordinea ”globalizării” în Vest este echivalentă cu ordinea ”tranziţiei” în Est. Este o ordine ce a dus la demontarea barierelor legale puse în calea activităţilor economice sau fiscale şi a celor politice puse în calea circulaţiei libere a persoanelor şi bunurilor peste graniţe. Un studiu efectuat de institutul elveţian KOF ⁹ a produs un indice complex al creşterii nivelului de globalizare al omenirii, în ansamblu, şi al naţiunilor componente, în detaliu. Studiul analizează cât de conectate au devenit naţiunile lumii prin produsele exportate sau importate, numărul de imigranţi, informaţia trimisă sau primită prin Internet sau telefoane, mărimea inventiţiilor străine, etc. Naţiunile cu cel mai intens comerţ, cu cele mai multe legături de Internet, sau cu cele mai multe investiţii sunt cele mai globalizate. Studiul conclude că pe o scară a globalizării, unde 100 ar fi maximum posibil, omenirea a înaintat între 1989 şi 2006 de la nivelul de 51 la cel de 74, o creştere procentuală de aproape 30%. Comparativ, între anii 1970 şi 1989, creşterea a fost de numai 12%. Creşterea mult mai mare din ultimii 20 de ani include mamuţi cum ar fi China şi India. Nu numai că omenirea a devenit mai globală, ci şi mult mai mulţi oameni au căpătat acces la globalizare. Inclusiv cei din România, care au devenit aproape la fel de globali ca germanii sau americanii, mai ales în ultima decadă. Accesul la globalizare implică însă cu un cost. Globalizarea va duce la mari, uneori fundamentale dizlocări sociale, economice şi politice. Dintre aceastea cea mai importantă va fi în Occident, mai ales în ţările ce au făcut tranziţia la modernitatea târzie,¹⁰ post-materială,¹¹ care vor trece printr-un proces complex de schimbare a populaţiei. Conform unui studiu al institutului Guttmacher, dedicat problemelor reproducerii umane¹², şi a datelor ONU¹³, populaţia Uniunii Europeane va putea rămâne în 2050 la nivelul de astăzi, de 490 de milioane de locuitori, numai dacă va primi un influx de 50 de milioane de imigranţi. Altfel spus, dacă nu permite stabilirea în Uniune a unui echivalent de două Românii şi jumătate de imigranţi, Europa se va diminua social, politic şi economic. Şi chiar şi aşa situaţia nu va fi prea grozavă. Pentru că jumătate din localnici vor fi peste 47 de ani în 2050, Uniunea Europeană va avea nevoie de fapt de 79 de milioane de imigranţi ca să îşi menţină forţa de muncă la acelaşi nivel ca cel de astăzi.

Europa anului 2050 va fi un adevărat butoi cu pulbere. O masă de imigranţi, de abia aduşi din toate colţurile lumii, va forma o clasă muncitoare de gheto. Societatea va fi condusă de o populaţie îmbătrânită, de multe ori deconectată de la ritmul trepidant vieţii contemporane. Europa va arăta ca Chicago-ul anilor 20, unde conflictele sociale şi politice se vor îndesi şi vor deveni mai violente. Deşi demografic stă mai bine ca Europa de vest, American va suferi şi ea de pe urma restructurării sociale provocate de imigrare. Se preconizează că America va avea în anul 2050 peste 405 de milioane de locuitori, din care 50 de milioane vor fi sosit între 2010 şi 2050.¹⁴ Problema cea mai mare a Americii va fi integrarea acestora, ca şi educarea populaţiei localnice pentru servicii specifice unei economii post-industriale. Fabricile americane au plecat şi vor pleca în căutare de salarii mici către China şi India. America, de unde vor pleca aceste companii, va deveni o din ce în cem mai mult o economie de servicii şi capital intelectual. Dacă aceste servicii nu rămân legate de tehnologia de vârf (programare, aplicaţii de web, servicii financiare şi educaţionale, servicii medicale şi cercetare), America însăşi va intra în declin economic. Sunt semne că multe dintre aceste sectoare sunt dependente de imigranţi pentru că America nu pregăteşte destui ingineri localnici competitivi¹⁵. O pătrime din companiile din Silicon Valley au fost fondate de imigranţi.¹⁶ Dacă imigranţii decid că nu numai companiile, ci şi propriile persoane, pot fi mai fericite în China, India sau estul Europei, atunci şi America va intra în declin economic pronunţat. Pe de altă parte, masa celor săraci din zonele fără speranţă ale omenirii, cum ar fi Africa subsahariană, sau părţi ale Orientului Mijlociu, va creşte în număr, nevoi şi instabilitate. Lumea subdezoltată va creşte cu probabil peste două miliarde de locuitori până în 2050. Noile generaţii din lumea de la periferia economiei globale se vor lupta pentru din ce în ce mai puţine resurse sau pământ cu din ce în ce mai multă încrâncenare. Ca la sfârşitul antichităţii, presiunea demografică din zonele lumii a treia, în tandem cu descreşterea populaţiei în Occidentul industrializat, va produce un violent transfer economic, demografic şi tehnologic de-a lungul şi de-a latul omenirii. Un Occident îmbătrânit şi fisurat de contradicţii interne se va confrunta cu o populaţie fragmentată şi dornică de schimbarea unui status quo ce nu poate fi susţinut. Condiţii ideale pentru tornada perfectă a mijlocului secolului XXI.

SORIN ADAM MATEI – Associate Professor, Purdue University, Indiana, USA.

 sus