Arhiva

Zaharia Stancu
Arhivele Sfera Politicii
 

STELIAN TĂNASE

Zaharia Stancu...

...este azi un scriitor uitat, şi pe drept cuvânt, opera sa neavând o mare valoare literară. Mai interesant este jurnalistul şi personajul în sine. Extracţia lui era modestă, agent de poliţie în tinereţe, a venit apoi la Bucureşti, unde a intrat în lumea gazetărească. Era o natură cameleonică, uşor adaptabil oricărei conjuncturi. A fost legat de serviciile secrete ale epocii. Cotidianul Lumea Romînească, pe care îl conduce între 1938/40 era controlat, susţinut financiar şi cu informaţii de Mihail Moruzov, care şi-a plasat aici mai multe campanii şi intoxicări mediatice. Ziarul dispare odată cu căderea regimului carlist în septembrie 1940. Simpatiile lui Zaharia Stancu mergeau spre stânga şi a avut legături cu comuniştii. Un portret îi face, Maria Banuş în jurnalul apărut sub titlul „Sub Camuflaj”, („ilegalista” care l-a iubit şi a dorit să se căsătorească cu el ) sub chipul personajului „Dionisie” (demonic, alunecos, oportunist). În carte mai apar şi alte figuri de comunişti” clandestini” Ion Gh. Maurer, sau Miron Consantinescu. Zaharia Stancu a jucat pe mai multe tablouri, în situaţia tulbure din anii 30/40, când nu se ştia cine va ieşi câştigător. Considerat suspect, în 1942, Zaharia Stancu este trimis în lagărul de la Tg. Jiu devenit un loc de cosmetizare a dosarelor (Mihail Ralea etc.) şi angajament politic pentru viitor. Asta în cazul că germanii pierd războiul. Nu a stat mult aici, cca. două luni, Serviciul de siguranţă a lui Eugen Cristescu considerând că nu e cazul să îl reţină mai mult. Va face mult paradă după 1945 de acest episod, prezentându-se ca un „rezistent antifascist”, „victima a terorii antonesciene”, etc. E adevărat că încă din anii ‚30 frecventa ambasada sovietică, unde este semnalat de filaj de multe ori. În ziarul său, Lumea Romînească, a angajat mulţi redactori comunişti, iar Ion Gh. Maurer făcea parte chiar din consiliul de administraţie, ziarul fiind finanţat în parte din fonduri Komintern, fireşte sub auspiciile serviciului Secret de Informaţii care controla toată afacerea. Când i s-a cerut, a concediat ziariştii comunişti, (Gh.Dinu, Matei Socor, etc.) ceea ce a provocat o ruptură în redacţie şi un scandal de presă, (vezi în „Stelian Tănase„ Avangarda în Arhivele Siguranţei” p.77-79, 148-50, 196-97). Linia ziarului a devenit anti U.R.S.S, fireşte, când conjunctura politică europeană s-a schimbat şi Zaharia Stancu a jucat pe altă carte. După 1944 a devenit unul din intelectualii şi gazetarii colaboraţionişti, alăturându-se ocupaţiei sovietice şi regimului comunist. Serviciul de cadre al P.C.R a descoperit dosarul său în arhive şi adevăratele sale activităţi şi fidelităţi. A fost înlăturat din rândul „tovarăşilor de drum”, semnătura pentru o vreme i-a fost retrasă. A revenit repede, devenind un intelectual de servici, propagandist apreciat al realismului socialist şi internaţionalismului proletar. Vezi de pildă articolele sale dupa revoluţia de la Budapesta, sau declaraţia sa halucinantă în „afacerea Pasternak.”. În 1965, nu are probleme să se convertească la naţionalismul ceauşist după moartea lui Gheorghiu Dej . A fost perioade îndelungate, din 1949, director al Teatrului Naţional, şi preşedintele Uniunii Scriitorilor. A murit în 1974.

 

Zaharia Stancu...

… turns to be, nowadays, a rather forgotten author. And this clearly happens for Zaharia Stancu’s literary creation is considered to lack any true value. His character eventually proves to be by far more intriguing as a person and as a journalist. Of humble origins, Zaharia Stancu had been a police officer during his youth, and then next, after arriving in Bucharest, he joined the world of journalism. He was chameleonic, and he found it easy to adapt in any given circumstances. He had undoubtedly been linked with the secret services of his time. The daily newspaper, Lumea Românească, which he led between 1938 and 1940, was controlled and provided with information by Michael Moruzov, who stood behind several media campaigns and intoxications. Immediately after the fall of the Carlist regime, in September 1940, the newspaper ceased to be. Zaharia Stancu’s sympathies were rather Socialist and he used to have connections with the Communists.

He inspired Maria Banuş (a “political underground” figure, who loved him and wanted to marry him) in creating “Dionisie”, an evil, slippery opportunistic character who appears in her diary, which came out with the title “Sub Camuflaj” (TN, Under Cover). Some other clandestine characters, like Ion Gh. Maurer or Miron Constantinescu, are also present in the book.

During the troubled period of the 30s and 40s, when nobody could ever guess who would eventually be the winner, Zaharia Stancu played several cards. In 1942, considered suspicious, he has been sent to the Tg. Jiu camp, a place that slowly grew into a venue of “adorning” political files (Michael Ralea etc.) However, he did not spend a lot of time tere; somewhere around two months, as Eugen Cristescu’s Siguranţa considered there is no need for him to be detained.

After 1945 he would make a huge fuss of this episode, presenting himself as “anti-fascist resistance fighter” “Antonescu’s terror victim”, etc. Indeed, starting with the early 30s, he used to show himself pretty often at the Soviet Embassy, place where he has been also staked out by the secret services. He hired several communist editors at his newspaper, Lumea Românească. Thus, Gheorghe Maurer was even named member of the managing board. In fact, the newspaper was funded using funds from Comintern, certainly, under the auspices of the Secret Intelligence Service, which controlled over the whole affair. When asked, he would immediately fire the Communists journalists (Gh.Dinu, Matei Socor, etc.) causing a rift in the editorial board and also a huge media scandal (see Stelian Tanase in Avangarda în Arhivele Siguranţei, p. 77 -79, 148-150, 196-197). After the political context in Europe changed, Zaharia Stancu and his newspaper turned anti Soviet.

In the aftermath of 1944 he became one of the quisling intellectuals and journalists, embracing the Soviet occupation and the communist rule. The personnel service of the RPC found his file in its archives and, by default, his real activity and fidelities. He was removed from among the “fellow travelers”, and, for a while, his signature had been withdrawn.

He made a quick comeback, anyhow, rapidly turning into an intellectual on duty and into an appreciated propagandist of Socialist realism and Proletarian internationalism. See for instance his articles written after the Hungarian Revolution of 1956, or his erratic statement regarding the “Pasternak affair”. In 1965, after Gheorghiu Dej’s death, he had no problems at all in converting to Ceausescu’s nationalism. Up next, starting from 1949, he would be named director of the National Theatre and also the Writers’s Union president. He died in 1974.

 

C.N.S.A.S.                       Domnului General Gheorghe p.a. cerceta
B II S
Nr. 725
28.VI.1941
Filele 87, 88

MEMORIU

Subsemnatul ZAHARIA STANCU, scriitor şi ziarist, am fost ridicat în dimineaţa zilei de 22 iunie de Siguranţa Capitalei, transportat în gara Dealul Spirei, iar în seara aceleaşi zile am fost pus în libertate.
Pentru a risipi orice confuzie cu privire la activitatea mea precizez următoarele:
1. Nu am făcut parte niciodată din partidul comunist şi nici nu am simpatizat cu această mişcare. Bănuiala că aş simpatiza cu mişcarea comunistă a isvorât probabil din faptul că în numeroase articole din ziar m-am ocupat de muncitori şi ţărani cerând, în cadrul statului românesc, monarhic, îmbunătăţirea soartei lor, prin ridicarea salariului, creşterea preţului muncii şi produse agricole, etc.
2. În articolele de politică externă scrise de mine cu un an în urmă am militat pentru o politică de înţelegere cu vecinii, deci şi cu Rusia, fiind convins că numai prin pace generală România şi-ar putea păstra integritatea. Dealtfel în timpul în care am scris articolele în acest sens, ele se încadrau perfect în politica guvernelor româneşti de atunci.
3. Toate articolele, cărţile de proză şi versuri semnate de mine au trecut pe la cenzură căpătând „ bun de imprimat”.
4. Faţă de Soviete am avut o atitudine ostilă din clipa în care această ţară, vecină nouă, atacând Finlanda, a dovedit că e gata să atace şi alte state mai mici vecine pentru a le desmembra. În ziarul meu săptămânal Azi am scris atunci un articol de fond „ Finlanda eroică”. Partidul Comunist din România mi-a trimis scrisori de înjurii şi de ameninţări şi a încercat să-mi boicoteze numeroase articole.
5. Am scris sute de articole în cel mai desăvârşit spirit de bun român care se temea că România va fi desmembrată din cauza evenimentelor externe şi a orbirii unora din oamenii politici români. Din septembrie 1940, când săptămânalul Azi a fost suprimat de mişcarea legionară, n-am mai scris nici un articol de ziar mărginidu-mă la activitatea strict literară. Astfel am tipărit recent un volum de versuri şi un roman; deasemeni de la 15 mai editez lunar Revista Românească care a isbutit în scurt timp să fie cea mai bună publicaţie culturală românească.
6. Doresc ca aceste afirmaţii ale mele şi întreaga mea activitate din ultimii ani să fie controlată pe fapte, pe ce am scris şi am publicat, nu pe svonuri, pentru că asupra mea să nu mai planeze nici o bănuială. În acest scop stau oricând la dispoziţia organelor în drept pentru a-mi susţine afirmaţiile cu dovezi.

Zaharia Stancu
Str. Episcopul Ilarion
Nr. 6, Bucureşti

......................................................................

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE
PREFECTURA POLIŢIEI CAPITALEI
SERVICIUL POLIŢIEI DE SIGURANŢĂ

N. 28077 din 19. II. 942

Jurn. Nr.3801
Dosarul
Nr.........
Redactat de........
Copiat de...........

MINISTERUL PROPAGANDEI NAŢIONALE
-Cabinet-

La nr. 2273/942, avem onoare a face cunoscut următoarele:
ZAHARIA STANCU, scriitor şi ziarist a activat în tinereţe în fostul partid social-democrat. A fost redactor la ziarul Credinţa, unde făcea reportagii de politică internă militând în cadrul fostelor partide democrate.
Edita o revistă literară lunară la care colaborau publicişti situaţi politiceşte la extrema stângă ( MIRON RADU, PARASCHIVESCU, D. TROS, SCHILEANU, etc). A fost directorul ziarului Lumea Românească care a fost transformată mai târziu într-o publicaţie săptămânală Azi cu nuanţă de stânga şi unde s-au infiltrat pentru colaborare şi câţiva membri ai partidului comunist.
Se pare însă că nu aceasta era linia pe care ZAHARIA STANCU dorea s-o imprime revistei, deoarece în urma unui conflict de redacţie , BORIS STEFANOV, comunist, a adresat o scrisoare revistei Azi din care se desprindea că Partidul Comunist Român a dat cuvânt de ordine ca toţi redactorii comunişti să părăsească în mod demonstrativ colaborarea cu acestă revistă.
De atunci ZAHARIA STANCU imprimă revistei Azi o atitudine anticomunistă, atacând violent pe comunişti şi U.R.S.S pe tema agresiunii săvârşite împotriva Finlandei.
La redacţia revistei Azi s-au primit mai multe scrisori în cari comuniştii calificau campania antisovietică a lui ZAHARIA STANCU ca fiind plătită de englezi.
Odată cu instaurarea regimului de dreapta în România, ZAHARIA STANCU nu a avut nici un fel de activitate publicistică.
Abia în ultimul timp a obţinut o autorizaţie pentru revista literară intitulată Revista Română, revistă de comentarii critice, literatură sau artă, care are colaborări din cele mai diferite, de la MIHAIL RALEA până la VIRGIL CARIANOPOL.
Avizul nostru este favorabil utilizării sale în serviciul Ministrului Propagandei Naţionalei.

PREFECTUL POLIŢIEI

ŞEFUL SERVICIULUI

......................................................................

Fila 85

PREFECTURA POLIŢIEI CAPITALEI
Serv. Poliţiei de Siguranţă

FIŞĂ PERSONALĂ

Numele şi prenumele                 Stancu Zaharia
Data şi locul naşterii              1902, jud. Teleorman
Domiciliul                          Aleea Alexandru, Nr.1
Originea etnică                     Română
Naţionalitatea                      Română
Religiunea                          Creştină
Ocupaţiunea                         Scriitor
Starea civilă                       Necăsătorit
Situaţia militară                   Satisfăcută

Motivul internării în lagăr: Internat în lagăr în conformitate cu ordinul Nr.30.073/942 al M.Af.Interne pentru motivul: simpatizant notoriu comunist şi anglofil activ bine cunoscut

Comisar ajutor
Indescifrabil

......................................................................

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE
PREFECTURA POLIŢIEI CAPITALEI
SERVICIUL POLIŢIEI DE SIGURANŢĂ

CONFIDENŢIAL
18 feb. 1943

Jurn. Nr..........
Dosarul
Nr.........
Redactat de........
Copiat de...........

SERVICIUL SPECIAL DE INFORMAŢII

La adresa Dvs.nr. 34198/943, avem onoare a face cunoscut că numitul ZAHARIA STANCU a fost internat în lagăr la 15 Decembrie 1942 conform ordinului Ministrului Afacerilor Interne nr. 30073 din 11 Decembrie 1942, în urma propunerii Dvs., ca fiind simpatizant notoriu comunist şi anglofil activ bine cunoscut.

PREFECTUL POLIŢIEI
ŞEFUL SERVICIULUI

......................................................................

Fila 94

22 Ianuarie 1944

NOTA

ZAHARIA STANCU, cunoscutul scriitor, care a fost internat în lagăr pentru propagandă alarmistă, a fost primit în ziua de 19 Ianuarie a.c., de dl. MANIU ( prezentat de NICUŞOR GRAUR), cu care ocazie i-a înmânat petiţia de înscriere în partidul naţional-ţărănesc.
Înscrierea i-a fost acceptată

......................................................................

Fila 71

Echipa de filaj                                  11 Octombrie 1945

Nr. 680

NOTA

ZAHARIA STANCU, gazetar şi scriitor s-a născut în anul 1902 în comuna Salcia, jud. Teleorman, de naţionalitate română, religie ortodoxă, căsătorit cu NICOLINA, născută în Tg. Măgurele de profesiune institutoare şi au un copil HORIA, născut în 1926 în Salcia- elev.
Serviciul militar l-a satisfăcut şi domiciliază în Bucureşti, Aleea Alexandru, nr.41, având postul telefonic 7.32.03.
Cariera de ziarist şi-a început-o la Credinţa, care în 1937 încetându-şi apariţia, ZAHARIA STANCU ajutat de CONSTANTIN CLONARU a pus bazele cotodianului Lumea Românească, ziar cu idei de stânga şi a fost subvenţionat de colonelul de rezervă PETRESCU care pe timpul acela era Directorul Uzinelor de Armament al societăţii Reşiţa şi cunoscut pentru ideile de stânga.
În anul 1934, înainte de a scrie la cotidianele zilnice, în urma unei invitaţii a comitetului scriitorilor sovietici, ZAHARIA STANCU şi ALEXANDRU SAHIA a plecat la Moscova unde a luat parte la congresul ce s-a ţinut în capitala URSS între 15-26 septembrie 1934.
La cotidianul Lumea Românească a avut colaborator pe GEO BOGZA reporter şi emerit gazetar de stânga. Ziarul a luat fiinţa la 1 iunie 1937 sub direcţia lui ZAHARIA STANCU. Înainte de regimul trecut a avut legături cu ambasada sovietică şi Legaţia Franţei din Bucureşti, legături ce se făcea prin ziarista SORANA GURIAN pe care o avea secretară la Lumea Românească. Era deasemeni în legătura cu ziaristul francez JEAN MOUTON de la Legaţia Franţei.
ZAHARIA STANCU, a condus şi revista Azi, săptămânală, pe care după încetarea apariţiei ziarului Lumea Românească a transformat-o în cotidian zilnic şi a fost subvenţionat de MIHAIL RALEA pe care a pus-o la dispoziţia SPANIEI REPUBLICANE.
A contribuit la propaganda politicei de stânga în ţara noastră şi a fost primul fondator al organizaţiei de propagandă sovietică numită ASOCIAŢIA AMICII URSS.
Sub regimul trecut după disolvarea organizaţiei de stânga, a contribuit să-şi menţină legăturile cu elementele din mişcarea antifascistă. ZAHARIA STANCU, a fost cel mai înverşunat luptător antigerman şi avea legături cu comitetul Degaulist din România din fondurile căruia se întreţinea.
În anul 1941 era în legătură cu MIHAIL ŞAROV directorul agenţiei Tass din Bucureşti. La data de 15 decembrie 1942, pentru ideile sale de stânga şi în special pentru lupta sa antifascistă a fost internat în lagărul de la Tg. Jiu conform ordinului Ministerului Af. Interne nr. 30073 din 11 decembrie 1942, iar mai târziu în acelaşi an a fost eliberat din motive de siguranţă.
A fost singurul ziarist care în împrejurări grele pentru ziarul său a fost ajutat de Partidul Comunist şi în special de dl. LUCREŢIU PĂTRĂŞCANU pe când conducea ziarul Azi.
Tot sub regimul trecut a dus o aprigă campanie împreună cu MIRCEA DAMIAN contra lui PAMFIL ŞEICARU. În ziua de 19 ianuarie 1944, ZAHARIA STANCU a fost primit în audienţă de domnul IULIU MANIU prin intermediul lui NICUŞOR GRAUR şi cu această ocazie i-a înmânat o petiţie de înscriere în Partidul Naţional Ţărănesc, inscrierea i-a fost acceptată.
La 1 ianuarie 1945 a cerut scoaterea ziarului Ofensiva şi cenzura militară i-a eliberat autorizaţia nr. 1374/944 însă ziarul nu şi-a făcut apariţia. În prezent ZAHARIA STANCU scrie la Ultima Oră de sub conducerea lui N. DELEANU şi în prezent ca şi în trecut toată activitate sa tinde numai spre stânga.
La Direcţiunea Generală a Poliţiei este cunoscut din dosarul nr. 13001 Ind.

STELIAN TĂNASE – Profesor de ştiinţe politice la Facultatea de Ştiinţe Politice, Universitatea Bucureşti. Apariţii: Cioran şi Securitatea, Editura Polirom, Iaşi 2010, Clienţii lu' Tanti Varvara, Editura Humanitas, Bucureşti, 2009, Miracolul revoluţiei, Editura Humanitas, Bucureşti, 1999.

 sus