Semnale

 
Semnale 

Ideologiile reformatoare Autor: Henrieta Anişoara Şerban, Editura Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale
Anul apariţiei: 2010 Număr pagini: 184 p. ISBN: 978-973-7745-49-1 Prefaţă de Ana Bazac Cartea de faţă porneşte de la constatarea că, ideologiile reformatoare trec dincolo de dimensiunea „criticii ideologiei”, fiind de remarcat atât un demers epistemologic cât şi paradigmatic. Fiecare dintre ideologiile reformatoare abordate demonstrează potenţialul de putere politică regăsit într-o modalitate paradigmatică de a privi lumea şi chestiunile ei implicit sau explicit politice. La baza importanţei politice a luptelor discursive stă potenţialul cvasi-epistemologic al ideologiilor, paradigmatic prin dimensiunea etică, ce se află cuprins în exerciţiul de redescriere a lumii.
Cartea propune, de asemenea, o interrelaţionare între ideologile reformatoare prezentate dincolo de un neomarxism „scufundat în discursivitate”. Observând această interrelaţionare, se conturează şi elementele care argumentează caracterul paradigmatic ironist al ideologiilor reformatoare. Fără a viza îndeosebi cucerirea puterii politice, ideologiile reformatoare reprezintă o provocare la adresa puterii politice prin redescrierea reformatoare. Aceste ideologii refac legătura dintre conceptualizarea şi discursivitatea politică, dintre semnificaţia şi acţiunea politică- un fel de fază lungă a privirii etice asupra filosofiei politice. Cu menţiunea că, tocmai prin caracterul paradigmatic ironist, ideologiile reformatoare reprezintă un „răspuns potrivit”, o „etică a angajamentului” şi o „politică de rezistenţă” în raport cu realităţile politice contemporane. Ideologiile reformatoare descriu un peisaj divers, dar şi complex, al unei confluenţe ironiste a ideologiilor soft, a căror miză paradigmatică, educaţională şi culturală transcende jocul puterii.
Curente alternative ale prefixului post. Evaluări filosofico-politice Autor: Viorella Manolache, Editura Techno-Media, Sibiu
Anul apariţiei: 2010 Număr pagini: 233 ISBN: 978-606-8030-65-4 Prefaţă de Angela Botez Postfaţă de Doina Florea Cuprins: Postmodernismul - un (pre)fix?; • Curente alternative ale postmodernităţii (Transmodernitatea; Cosmodernitatea; Hipermodernitatea; Paramodernitatea; Metamodernitatea; Remodernitatea); • Secularizarea – o nouă teologie? (Sub vălul teologico - politic al secularizării: (re)activări istorice); • Ideologii post - ? Post – Ideologii? (Globalizare şi postmodernism: „evaluări slabe” ale realităţii politice româneşti; Invarianţi politici
de factură liberală; Invarianţi politici de factură conservatoare; Invarianţi politici de factură socialistă; Invarianţi politici alternativi; Reactivarea diferenţelor ; O (altă) a treia forţă. România profundă; Soft power – o postideologie?; Geografia postmodernă a Uniunii Europene; O altă teritorializare: Declaraţia de la Bucureşti); • Concluzii; • Abstract; • Bibliografie Într-o „apoftegmă a dezamăgirii”, Ion D. Sârbu, dezavuând modelele externe,  recomanda ritos: „Ar trebui să fim lăsaţi să creştem organic, dinlăuntrul nostru”. Scriitorul pleda cu fermitate pentru emergenţa naţională. Adăpată la lecturi „subţiri”, româneşti şi străine, adecvate staturii profesionale a cercetătorului academic, foarte tânăra Viorella Manolache şi-a alcătuit o „panolpie” livrescă spectaculoasă: Postmodernitatea românească – între experienţă ontologică şi necesitate politică, Sibiu, Editura Universităţii „Lucian Blaga, 2004; Cecitatea politică – între sindrom ereditar şi faza lungă a maşinistului, Sibiu, Editura Universităţii „Lucian Blaga”, 2005; Elite. Legitimări juridice şi moderne, Sibiu, Editura Universităţii „Lucian Blaga”, 2006; Ipostaze ale fetişului în presa culturală românească, Sibiu, Editura Universităţii „Lucian Blaga”, 2006; Antielite. Forme tipice şi atipice ale elitismului politic contemporan, Sibiu, Editura Universităţii „Lucian Blaga”, 2007; Elitele politice româneşti – între deconstrucţia comunismului şi reconstrucţia democraţiei, Sibiu, Editura Techno Media, 2008; Cartografierea marginalităţii (în colab. cu Henrieta Anişoara Şerban), Bucureşti, Editura Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale, 2010. Lucrările citate tratează teme/fenomene actuale, modificând optica prin abordări originale: „(Re)dialectizat, (re)injectat cu/de alt sens, ca produs derivat, lateral, postmodernismul devine un concept supus (re)teritorializării, vânat de ameninţarea de aşezare, sedentarizare, comoditate sau înfundare, de ipostaza penultimativă. Optând pentru reactivarea paenultimus-ului, în ipostază de ambreior, cuvintele şi ideile (re)investite filosofico-politic, într-un circuit (re)activ imprevizibil, nepremeditat, devin parole, cuvinte de acces, passwords, operatori nontehnici, verificând ipoteza lansată de noi, potrivit căreia postmodernismul nu încremeneşte în fix, în continuum, ci devine mobil, prin aplicarea tensiunilor, curentelor alternative, ce justifică o (am)plasare sub un «Postmodern Turn»”. Autoarea pune în ecuaţie curentele alternative: „(Pre)fixul post- se (auto)plasează ca produs al modernului, în afara acestuia, nefiind depăşit, ci doar asumat. Dubla sa situare, în afara şi (în)lăuntrul modernităţii, prin inocenţă şi ironie, nu exclude nivelul meta, jocul experimentului, care stabileşte că noutăţile sale, departe de a-l anula, îl desprind definitiv de orice borne fixe. Depăşirea lui post- devine (re)cunoaştere dinamică, acceptare, aprofundare! Logica lui post- ne plasează în pliul critic al lui între, multiplicând distanţele, într-o dispută inegală, aleatorie”. Viorella Manolache investighează spaţii teoretice ample, bibliografii recente, realizând un temeinic studiu filosofico-politic. „Dăinuirea” se construieşte cu migală... Din „dosarul” postmodernităţii lipsea piesa esenţială: Curente alternative ale prefixului POST. Evaluări filosofico-politice (Sibiu, Editura Techno Media, 2010). În preambulul lucrării sale, tânăra cercetătoare postulează: „Noile forme/formule filosofice, culturale, politice, sociale, economice etc. modelează stricteţea ordinii moderniste, fără a nega, însă, ordinea propriu-zisă. Ele ademenesc către secundarul, de sorginte postmodernistă, şi în interiorul acestuia îmblânzesc teoria aseptic-modernistă, o fragmentează şi o diversifică, mediatizând-o, decanonizând-o şi, în cele din urmă, resemnificând-o” (pp. 31-32). Comentariul filosofico- politic, alcătuit cu acribie „sub vremi” carenţiale ca acestea, e nu doar salutar, ci necesar. Istoria – se ştie – refuză sincopele. Condeiele primenite, emergente se cuvin respectate. Quod bene fit haud perit.
Doina Florea
Capitalism şi democraţie în Europa Centrală şi de Est. Evaluarea moştenirii regimurilor comuniste Autor: Grzegorz Ekiert (coord.), Stephen E. Hanson (coord.), Editura Polirom
Anul apariţiei: 2010 Număr pagini: 456 ISBN: 978-973-46-1214-7 Traducere de Horia Târnovanu Căderea regimurilor comuniste din Europa de Est şi sfârşitul celor cinci decenii de Război Rece în Europa au fost descrise adeseori drept o revanşă a istoriei. Amplele transformări sociale, economice şi politice au respins sau remodelat fundamental structurile instituţionale moştenite, dovedind că societăţile, aşa cum au fost configurate de istorie, de cultură şi de poziţia geografică, au rezistat pâna la urmă eforturilor brutale şi insistente de unificare şi omogenizare întreprinse de liderii comunişti. Incluzând eseuri ale mai multor specialişti contemporani în politici
comparate şi tranziţii democratice, Capitalism şi democraţie în Europa Centrală şi de Est examinează în ce masură societăţile postcomuniste au instituţionalizat cu succes politici democratice şi economii de piaţă capitaliste. Analiza „moştenirilor” istorice ale regimului comunist şi cea comparativ-istorică a transformărilor politice şi economice postcomuniste relevă factorii care au determinat rezultatele atât de diferite ale experimentelor democratice regionale iniţiate de reformatorii postcomunişti. Cuprins: Timp, spaţiu şi schimbare instituţională în Europa Centrală şi de Est • Spaţii postcomuniste: o perspectivă a geografiei politice în explicarea rezultatelor postcomuniste • Moştenirile leniniste şi moştenirile socialismului de stat în dezvoltarea constituţională a Europei Centrale postcomuniste • Politica şomajului postcomunist: moştenirile istorice şi acceptarea nefirească a pierderii locului de muncă • Moşteniri culturale ale socialismului de stat
Putere şi interdependenţă Autor: Robert Keohane, Joseph S. Nye, Editura Polirom
Anul apariţiei: 2009 Număr pagini: 416 ISBN: 978-973-46-1215-4 Traducere de Adriana Straub Studiu introductiv de Olivia Toderean Începând din anii 1970, relaţiile internaţionale au suferit o mutaţie calitativa – generată de intensificarea schimburilor comerciale, a investiţiilor etc. – care stimulează cooperarea între state şi aduce în prim-plan şi actori nestatali, precum corporaţiile transnaţionale. Punct de reper în înţelegerea politicii internaţionale contemporane, lucrarea dezvoltă o paradigmă a interdependenţei ce deschide studiul relaţiilor internaţionale către sfera
economică şi inspiră în bună masură studiile actuale privind globalizarea. Concepţia originală asupra politicii internaţionale permite înţelegerea relaţiilor dintre economie, politică şi cooperarea instituţionalizată pe baza unei noi teorii internaţionale, verificată empiric prin intermediul unor studii de caz. Reflectând evoluţiile relaţiilor internaţionale din ultimele decenii ce nu pot fi explicate de paradigma realismului clasic, volumul se adresează profesorilor şi studenţilor la relaţii internaţionale şi ştiinţe politice. Cuprins: Interdependenţa în politica mondială • Realism şi interdependenţa complexă • Explicarea schimbării regimurilor internaţionale • Schimbarea de regim în domeniul oceanelor şi a sistemului financiar • Statele Unite şi interdependenţa complexă • Putere, interdependenţă şi epoca informaţiei • Putere, interdependenţă şi globalism
Democratizarea. O introducere critică Autor: Jean Grugel, Joseph S. Nye, Editura Polirom
Anul apariţiei: 2008 Număr pagini: 272 ISBN: 978-973-46-1064-8 Traducere de Ramona Elena Lupu În contrast cu perspectiva hiperglobalistă, care susţine că statele naţionale şi politica acestora nu mai contează, Jean Grugel adoptă punctul de vedere potrivit căruia, în ciuda diversităţii şi presiunilor globale, consolidarea democratizării are o determinare naţională. Prin trecerea în revistă a unui amplu material teoretic şi empiric, ce include experienţa a numeroase state care au parcurs sau parcurg un astfel de proces, lucrarea oferă o introducere interdisciplinară în problematica democratizării şi, în egală măsură, o evaluare critică a acesteia în lumea de astăzi.
Succesiunea şi structurarea capitolelor, cu un marcat caracter didactic, precum şi folosirea unor instrumente specifice manualelor sporesc accesibilitatea textului. Volumul se adresează profesorilor şi studenţilor de la toate specializările care includ în programa academică studiul ştiinţelor politice. Cuprins: Democraţia • Democratizarea din perspectivă istorică • Teoriile democratizării • Democratizarea şi statul • Democratizarea şi societatea civilă • Democratizarea şi globalizarea • Democratizarea în Europa de Sud • Democratizarea în ţările în curs de dezvoltare: America Latina şi Africa • Democratizarea în ţările postcomuniste • Democratizarea în Asia
Politica între naţiuni. Lupta pentru putere şi lupta pentru pace Autor: Hans J. Morgenthau, Editura Polirom
Anul apariţiei: 2007 Număr pagini: 736 ISBN: 978-973-46-0548-4 Ediţie revăzută de Kenneth W. Thompson şi W. David Clinton Traducere de Oana Andreea Bosoi, Alina Andreea Dragolea, Mihai Vladimir Zodian Prefaţă de Andrei Miroiu Operă capitală a lui Hans J. Morgenthau, Politica între naţiuni este lucrarea care a impus relaţiile internaţionale ca disciplină ştiinţifică după cel de-al doilea război mondial. Teza centrală este aceea că politica internaţională e în esenţă o luptă pentru putere,
pe care oamenii încearcă de secole să o modereze – de aici importanţa dreptului internaţional, a moralităţii internaţionale, a diplomaţiei. Demersul lui Morgenthau nu exclude nici o sferă relevantă pentru înţelegerea fenomenului internaţional, iar abordarea sa este deschisă la experienţa istorică, la acţiunea diplomaţilor, la crizele şi succesele organizaţiilor internaţionale. Pentru el, disciplina relaţiilor internaţionale trebuie să fie în acelaşi timp o întreprindere de explicare a funcţionării sistemului internaţional şi un ghid practic pentru oamenii de stat şi diplomaţii vremii noastre. Cuprins: Teoria şi practica politicii internaţionale • Politica internaţională ca luptă pentru putere • Puterea naţională • Balanţa de putere • Moralitatea şi opinia publică internaţională • Dreptul internaţional • Politica internaţională în lumea contemporană • Pacea prin limitare • Pacea prin transformare • Pacea prin acomodare

 sus