Editorial

Impactul crizei economice curente asupra perceptiei întreprinzătorilor români cu privire la mediul de afaceri
 

COSTEA MUNTEANU

Abstract:
This paper comments a number of surveys that investigate the perception of the Romanian SMEs on both local legislative and fiscal environments. The analysis covers the years before and after the current crisis hit the Romanian economy. One of the important findings is that under the current economic crisis the perceived main obstacle to development has shifted to those related to the economic climate, falling domestic demand, and difficulties in ensuring financial resources. As to the legal framework, remarks of the SMEs surveyed reveal that not the general conditions are questioned but the complexity and often contradictory nature of the regulations. Also technical procedures are found to be too cumbersome. Both before and under the current crisis, SMEs demand lower taxation on wages, more efficient bureaucracy and less burdening state controls.

Keywords: legal and fiscal framework, entrepreneurs' perception, SMEs' structural fragility, active firm, inactive firm

1. Succinte considerente preliminare

Întreprinderile mici şi mijlocii sunt cele mai vulnerabile la riscurile evoluţiei economice, impactul dezechilibrelor şi mai ales al evoluţiei negative a indicatorilor de sinteză ai creşterii economice putând fi fatale pentru activitatea acestora. Cu toate că procesul de naştere/moarte în sectorul IMM este unul firesc care decurge din caracteristicile acestuia de adaptare la inovare, dezvoltare tehnologică şi transformare calitativă, recesiunea economică manifestată în România începând cu trimestrul IV al anului 2008 a produs o puternică turbulenţă în viaţa IMM-urilor. Astfel, în anul 2009, peste 130 mii de IMM-uri şi-au suspendat activitatea comparativ cu circa 12 mii în anii 2007 şi 2008 şi peste 40 mii de IMM-uri au fost radiate în anul 2009 comparativ cu circa 18 mii în anul 2008 şi 20 mii în anul 2007.

O analiză mai amănunţită a evoluţiei numărului de firme pune în evidenţă următoarele aspecte:
• din cele 25.698 firme radiate în semestrul al II-lea al anului 2009, un număr de aproape 18.000 firme (cca.73%) şi-au încetat activitatea ca urmare a modificării Codului Fiscal prin introducerea impozitului minim;
• în semestrul II 2009, chiar dacă numărul de firme suspendate a crescut de 11 ori faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, acesta a scăzut faţă de primul semestru al anului 2009 cu 33,3%;
• principalele categorii de firme puternic afectate au fost firmele fără activitate care nu au depus bilanţ contabil (peste 80% din firmele radiate şi circa 1/3 din cele suspendate) precum şi cele cu venituri sub 10.000 lei (44% din firmele ce şi-au suspendat activitatea).
• o altă cauză a deciziei de suspendare a activităţii unor firme o constituie incapacitatea de a produce profit într-o perioadă mai lungă de timp. Astfel, numărul total de firme care au înregistrat pierderi în anul 2007 a fost de 242.106. Din acestea, 78.739 firme (32,5%) au înregistrat pierderi şi în anul 2006 şi în semestrul I 2008, iar 23.472 de firme (9,7%) au înregistrat pierderi şi în perioada 2004-2006 şi în semestrul I 2008. În acest context, se poate aprecia că introducerea unor politici de stimulare a veniturilor bugetare (impozit minim, impozit forfetar, diferenţieri în tratamentul amortizărilor şi al TVA, etc) a generat o reacţie de protecţie din partea agenţilor economici aflaţi deja în dificultate economică, care au hotărât suspendarea activităţilor.

Pe de altă parte, se poate constata că, în anul 2009, au fost înmatriculate circa 116 mii de IMM-uri (mai puţin decât media de 141 mii a anilor 2007 şi 2008), fapt care poate reprezenta găsirea unor soluţii de ieşire din criză de către întreprinzători şi poate constitui o modalitate de relansare a creşterii economice.

Dincolo însă de problema impactului crizei economice asupra dinamicii numarului de întreprinderi mici şi mijlocii din economia românească, în articolul de faţă ne propunem să analizăm impactul exercitat de această criză asupra percepţiei întreprinzătorilor români asupra a două componente definitorii ale mediului de afaceri în care operează IMM-urile din Romania, respectiv cadrul legislativ şi cel fiscal. În termeni metodologici, vom urmări mai întâi punctul de vedere formulat de „purtătorii de cuvânt” ai IMM-urilor, respectiv asociaţiile şi federaţiile patronale, pentru ca apoi să analizăm mai în detaliu opinia întreprinzătorilor individuali înşişi. Percepţia acestora din urmă o vom studia, comparativ, înainte şi după declanşarea criziei din economia românească. Totodată, vom opera şi cu distincţia dintre, pe de o parte, percepţia întreprinzătorilor asupra cadrului juridic şi fiscal identificabilă în obstacolele şi dificultăţile cu care ei declară că se confruntă în mod curent şi, pe de altă parte, percepţia lor identificabilă în anticipările ce le au cu privire la evoluţiile viitoare cu impact negativ asupra afacerilor ce le derulează.

2. Punctul de vedere al asociaţiilor patronale

Relevanţa acestui punct de vedere pentru discuţia noastră decurge nu numai din faptul că organizaţiile, asociaţiile şi federaţiile patronale operează ca veritabili „purtători de cuvânt” ai intereselor sectorului IMM, dar mai ales din acela că ele reprezintă principalul interlocutor al autorităţilor publice, clasei politice, sindicatelor şi societăţii civile în dezbaterile şi negocierile privind problemele sectorului IMM-urilor.

Punctul de vedere al asociaţiilor patronale cu privile la calitatea cadrului legislativ şi fiscal al IMM-urilor se face auzit pe un registru extrem de larg al canalelor mass-media şi este totodată formulat cu prilejul a numeroase evenimente oficiale şi întruniri publice¹. Împărtăşim totuşi convingerea că ideile esenţiale susţinute şi promovate de reprezentanţii acestor organizaţii se regăsesc mai ales în documentele programatice pe care cele mai mari şi importante dintre ele le elaborează. În acest sens, cele mai recente astfel de documente le reprezintă „Rezoluţia” Consiliului Naţional pentru Întreprinderile Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) adoptată în luna aprilie 2008², precum şi Comunicatul de presă al Adunării Generale a Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) din luna martie 2009³. Legat de problema modului în care aceste principale asociaţii patronale percep calitatea cadrului legislativ şi fiscal în care IMM-urile îşi desfăşoară activitatea, documentele programatice la care facem referire păstrează nemodificată esenţa discursului pe care aceste organizaţii l-au promovat neîntrerupt de-a lungul întregului ultim deceniu, discurs ce se rezumă la evidenţierea aspectelor negative şi a deficienţelor ce caracterizează cadrul legislativ şi fiscal. În ordinea importanţei ce le-a fost şi le este atribuită şi în prezent, aspectele puse în discuţie sunt următoarele:
– legislaţia ce vizează activitatea IMM-urilor este instabilă, incompletă şi incoerentă;
– se manifestă multă birocraţie şi există numeroase bariere administrative privind desfăşurarea activităţii IMM-urilor;
– fiscalitatea şi parafiscalitatea sunt ridicate, solicitându-se un număr mult prea mare (aproape 500) de autorizaţii, avize, licenţe şi permise, care împovărează desfăşurarea activităţii firmelor din sectorul IMM;
– există un exces de controale ale administraţiei publice locale şi centrale asupra IMM-urilor

Cât priveşte direcţiile de acţiune şi măsurile prioritare pe care asociaţiile respective le consideră ca fiind critice pentru înlăturarea obstacolelor şi dificultăţilor existente şi îmbunătăţirea cadrului juridico-fiscal al IMM-urilor, acestea au în vedere următoarele probleme:
– asigurarea unui mediu de afaceri favorabil şi prietenos, a unui cadru legal stabil şi predictibil, bazat pe reducerea birocraţiei. Esenţială în acest sens este considerată realizarea unei inventarieri a tuturor taxelor privind avizele, autorizaţiile, licenţele şi permisele, inventariere care să fie totodată însoţită de simplificarea procedurilor obţinerii lor şi de reducerea birocraţiei şi a parafiscalităţii;
– revizuirea Codului Fiscal şi a Codului Muncii, pentru a le moderniza şi a le adapta la necesităţile mediului de afaceri. Prin aceasta, se pot realiza atât reducerea fiscalităţii, cât şi simplificarea sistemului de impunere fiscală şi lărgirea bazei de impozitare, dar şi impunerea de măsuri fiscale care să stimuleze dezvoltarea mai rapidă a domeniilor economice de vârf.

3. Percepţia întreprinzătorilor individuali (Perioada anterioară declanşării crizei)

Aşa cum am arătat în subsecţiunea anterioară, elementele definitorii ale percepţiei asociaţiilor patronale au rămas, în esenţă, aceleaşi de-a lungul întregului ultim deceniu. Mesajul implicit care se degajă din acest lucru este acela că, în opinia lor, deficienţele majore ale cadrului juridic şi fiscal al IMM-urilor din România s-au perpetuat implacabil pe toată perioada aflată în discuţie. Ne propunem acum să analizăm măsura în care această percepţie este sau nu împărtăşită şi de întreprinzătorii înşişi.

Pentru perioada premergătoare declanşării - în ultimul trimestru al anului 2008 - a crizei în economia românească, vom urmări elementele definitorii ale percepţiei întreprinzătorilor folosind date puse la dispoziţie de o anchetă întreprinsă de CNIPMMR în prima parte a anului 2006 pe un eşantion reprezentativ de 1306 IMM-uri – micro, mici şi mijlocii -, selectate din toate ramurile de activitate, categoriile de vârstă şi regiunile de dezvoltare⁴. De asemenea, vom studia percepţia întreprinzătorilor dintr-o dublă perspectivă. Mai întâi, din perspectiva percepţiei pe termen scurt identificabilă în obstacolele şi dificultăţile cu care ei declarau la vremea respectivă că se confruntau în mod curent. Ulterior, le vom studia percepţia pe termen lung identificabilă în anticipările lor cu privire la evoluţiile viitoare cu impact negativ asupra afacerilor ce le derulau la acea dată.

(i) Percepţia pe termen scurt: Obstacole şi dificultăţi curente
Întreprinderile investigate semnalau următoarele obstacole şi dificultăţi cu care se confruntau în derularea curentă a afacerilor: fiscalitatea ridicată (64,70% din IMM-uri), birocraţia (64,62%), scăderea cererii interne (41,58%), dobânzile ridicate la credite (41,27%), accesul dificil la credite (38,51%), corupţia (38,13%), întârzierile în plata facturilor (37,83%), angajarea, pregătirea şi menţinerea personalului (33,61%), controalele excesive (30,93%) şi, în cadrul poziţiei alte difcultăţi şi obstacole (care deţinea în total doar 2,60%), era menţionată instabilatea legislativă.

Ceea ce atrage atenţia, după părerea noastră, este faptul că percepţia întreprinzătorilor corespundea numai parţial celei promovate de asociaţiile patronale, ca „purtători de cuvânt” şi totodată reprezentanţi ai lor în dialogul cu celelalte segmente ale societăţii. Astfel, percepţiile concordau în ceea ce priveşte importanţa fiscalităţii ridicate şi a birocraţiei excesive, dar se deosebeau frapant în ceea ce priveşte problema instabilităţii legislative; bunăoară, în timp ce discursul asociaţiilor patronale incrimina instabilitatea legislativă va fiind principala deficienţă majoră a cadrului juridic şi fiscal, întreprinzătorii acordau o importanţă cu totul marginală acestei probleme.

(ii) Percepţia pe termen lung: Evoluţiile viitoare negative
Dintre evoluţiile considerate de întreprinzători la vremea respectivă ca urmând să afecteze negativ derularea viitoare a afacerilor lor, cea mai frecvent menţionată a fost birocraţia excesivă (în cazul a 52,83% din totalul firmelor chestionate), urmată de corupţie (35,22%), de evoluţia nefavorabilă a cadrului legislativ (33,31%) - văzută de întreprinzători ca fiind în principal antrenată de gravitatea fenomenului corupţiei -, şi de insuficienta predictibilitate a mediului de afaceri pentru firme (26,57%).

Un prim comentariu pe care dorim sa îl facem se referă la acordul considerabil mai consistent care există în acest caz între percepţiile întreprinzătorilor şi cele ale asociaţiilor patronale. Acest lucru este dovedit de importanţa mult mai mare pe care întreprinzătorii o arată acum problemei instabilităţii şi impredictibilităţii legislaţiei (privită ca foarte probabilă evoluţie viitoare negativă), comparativ cu importanţa marginală pe care i-au acordat-o atunci când au privit-o ca obstacol curent. Cu alte cuvinte, pentru întreprinzătorii individuali, instabilitatea legislativă nu reprezenta la vremea respectivă un obstacol curent, ci doar o ameninţare viitoare.

Ca un al doilea comentariu, am dori să ne referim la posibilele explicaţii ale acestei percepţii. În opinia noastră, o explicaţie plauzibilă ar fi următoarea: perceperea instabilităţii legislative doar ca o ameninţare viitoare, dar nu şi ca un obstacol curent, reflectă influenţa pe care a exercitat-o asupra întreprinzătorilor individuali discursul public mediatizat al purtătorilor lor de cuvânt, instituţionali, respectiv asociaţiile şi federaţiile patronale.

Iar concluzia pe care o putem trage este aceasta: în perioada pre-criză, instabilitatea legislativă nu au reprezentat nici pe departe un obstacol real în activitatea IMM-urilor (ca dovadă importanţa cu totul neglijabilă ce i-au acordat-o întreprinzătorii înşişi), ci doar unul invocat de către reprezentanţii şi purtătorii de cuvânt ai acestor întreprinzători, liderii asociaţiilor patronale (din motive a căror natură nu ne propunem să o punem în discuţie aici).

4. Percepţia întreprinzătorilor individuali (Perioada ulterioară declanşării crizei)

După cum am arătat deja, punctul de vedere al asociaţiilor patronale cu privire la caracteristicile cadrului juridic şi fiscal în care operează IMM-urile româneşti a rămas, în aspectele sale esenţiale, acelaşi şi în perioada ce a urmat declanşării crizei, la sfârşitul anului 2008. Ca atare, în opinia acestora, principalele probleme legislativ-fiscale ce continuă şi în prezent să afecteze negativ activitatea firmelor din sectorul IMM sunt instabilitatea legislativă, birocraţia, fiscalitatea excesivă şi incoerenţa reformei fiscale.

Ca şi în subsecţiunea precedentă, ne propunem să analizăm percepţia asociaţiilor patronale în termeni comparativi, prin raportare la cea a întreprinzătorilor individuali. Pentru investigarea percepţiei acestora din urmă, vom apela la informaţiile oferite de trei anchete care acoperă perioada de după declanşarea crizei în România, şi anume:
– o anchetă organizată în prima jumătate a anului 2009 de către CNIPMMR, pe un eşantion reprezentativ de 1099 de firme aparţinând sectorului IMM (micro, mici, mijlocii; selectate din toate regiunile de dezvoltare; acoperind toate sectoarele majore de activitate);
– o anchetă derulată în cea de-a doua jumătate a anului 2009 (perioada iulie-august) de către firma Danis Consulting cu sprijinul Roffey Park Institute din Marea Britanie, pe un eşantion de 299 firme (în marea lor majoritate IMM-uri), selectate din 15 judeţe din Transilvania;
– o anchetă derulată în luna martie a anului 2010 de către Institutul pentru Studii Economice Internaţionale din Viena (WIIW), pe un eşantion de cca. 300 de IMM-uri din întreaga ţară.

Analiza noastră va urma aceeaşi metodologie ca în cazul secţiunii anterioare, în sensul că, pentru început, vom investiga percepţia pe termen scurt a întreprinzătorilor în legătură cu obstacolele şi dificultăţile curente, pentru ca apoi să examinăm percepţia lor pe termen lung, legată de previzibilele evoluţii viitoare negative.

(i) Percepţia pe termen scurt: Obstacole şi dificultăţi curente
Ancheta CNIPMMR
Firmele investigate prin ancheta la nivel naţional a CNIPMMR au indicat că principalele obstacole şi dificultăţi cu care se confruntau la circa 6 luni de la declanşarea crizei erau: scăderea cererii interne (62,06% din IMM-uri), fiscalitatea excesivă (41,40%), birocraţia (36,21%), întârzierile la plata facturilor de la firmele private (36,12%), costurile ridicate ale creditelor (35,30%), inflaţia (33,76%), corupţia (23,20%).

Drept un prim comentariu legat de aceste rezultate, merită să subliniem faptul că întreprinzătorii au indicat atât obstacole structurale „tradiţionale” (fisclitatea excesivă şi birocraţia) cât şi obstacole contextuale, generate de perioada de criză (scăderea cererii interne, întârzieri în plăţile de încasat, creşterea costurilor creditării ş.a.).

Ca un al doilea comentariu, să observăm că, şi în cazul perioadei post-declanşarea crizei, întocmai ca şi în cel al perioadei pre-declanşarea crizei, instabilitatea legislativă a fost percepută ca un obstacol cu o importantă cu totul marginală (evidenţiat la rubrica „Alte dificultăţi”, rubrică cu o pondere de numai 1,18%).

Ancheta Danis Consulting
Dorim să subliniem că rezultatele anchetei CNIPMMR sunt consonante cu cele ale anchetei cu acoperire regională (15 judeţe din Transilvania) realizată de Danis Consulting. Astfel, sub denumirea de „provocări”, principalele obstacole şi dificultăţi indicate de firmele investigate sunt direct legate de efectele crizei economice. Bunăoară, dacă cu puţin înainte de debutul crizei economice din România (iulie-august 2008), firmele erau prioritar confruntate cu problemele legate de volumul vânzărilor si cresterea profitului (32,00%) si, respectiv, cu problemele de personal – calitatea fortei de munca, atragerea de noi angajati, retinerea angajatilor (32,00%) -, în aceeaşi perioadă a anului 2009 problemele principale cu care se confruntau întreprinzătorii erau în schimb cele legate de supravietuirea firmei sau de depasirea provocarilor ridicate de recesiunea economică. Ca atare, efectele negative ale climatului economic curent reprezentau dificultatea majoră pentru 57,30% dintre firmele interveviate, asigurarea resurselor financiare pentru supraieţuirea firmei pentru 50,00% dintre ele, iar reducerea costurilor şi presiunea pentru creşterea vânzărilor erau dificultăţi majore pentru 44,30% şi, respectiv, 26,00% dintre firmele incluse în anchetă. Şi, la fel ca şi în cazul anchetei CNIPMMR, instabilitatea legislaţiei a fost percepută ca un obstacol curent major de către un număr de firme comparativ mic (16,70%, adică de 3 ori mai mic decât în cazul obstacolului „climatul economic”).

Ancheta WIIW
Cât priveşte rezultatele anchetei realizate de Institutul de Studii Economice Internaţionale din Viena, percepţia întreprinzătorilor intervievaţi în legatură cu cerinţele lor legate de îmbunătăţirea mediului de afaceri în care operau firmele lor la începutul anului 2010 (ceea ce echivalează cu obstacolele care afectează buna derulare a afacerilor lor) indică următoarea situaţie⁵: cerinţele simplificării prevederilor cadrului legislativ (ceea ce echivalează cu indicarea ca obstacol a unei birocraţii excesive) şi ale uşurării poverii fiscale (ceea ce echivalează cu indicarea ca obstacol a unei fiscalităţi împovărătoare) deţin de departe ponderile cele mai ridicate (88,79% şi, respectiv, 86,73%). Ca obstacole de natură structurală - ce au caracterizat în egală măsură, după cum am mai subliniat până acum în lucrarea noastră, atât perioada pre-declanşarea crizei cât şi perioada post-declanşarea crizei -, birocraţia excesivă şi fiscalitatea apăsătoare sunt urmate în sondajul nostru de cerinţe (respectiv, în echivalent, de obstacole) ce au legătură directă cu criza economică curentă prin care trec IMM-urile româneşti, şi anume: accesul la finanţare (73,27%), un cadru politic mai stabil (71,61%) şi creşterea suportului public pentru investiţii (71,52%).

În finalul analizei noastre privind percepţia pe termen scurt, dorim să facem două comentarii:
– primul, se referă la faptul că, în condiţiile manifestării din plin a crizei economice, ierarhia principalelor obstacole cunoaşte schimbări sensibile, în prim planul percepţiilor întreprinzătorilor trecând acum probleme generate nemijlocit de recesiune (precum, climatul economic, scăderea cererii interne, dificultăţile în asigurarea resurselor financiare pentru supravieţuirea firmei, întârzierea încasărilor în contul creanţelor, creşterea costului creditării, inflaţia ridicată etc.);
– al doilea, se referă la faptul că, deşi unele dintre obstacolele majore se regăsesc în percepţiile ambelor „tabere”, asociaţii profesionale şi întreprinzători individuali (precum fiscalitatea excesivă şi birocraţia), totuşi instabilitatea legislativă (ca laitmotiv nelipsit al discursului public al asociaţiilor patronale şi al liderilor acestora) continuă însă, şi în perioada crizei, să nu figureze printre obstacolele majore indicate de întreprinzătorii înşişi (lucru ce rezultă în mod explicit din anchetele CNIPMMR şi Danis Consulting, şi orecum implicit din ancheta realizată de WIIW).

(ii) Percepţia pe termen lung: Evoluţiile viitoare negative
Ancheta CNIPMMR
Conform percepţiei întreprinzătorilor la momentul primei jumătăţi a anului 2009, evoluţiile viitoare negative cel mai frecvent semnalate au fost: evoluţia cadrului legislativ (în 51,32% din totalul întreprinderilor incluse în sondaj), birocraţia excesivă (45,22%), insuficienta predictibilitate a mediului pentru firme (32,30%) şi corupţia (31,76%).

Merită să arătăm că realizatorii anchetei CNIPMMR explică această structurare a percepţiei⁶ prin „instabilitatea şi incoerenţa legislativă, coroborată cu existenţa într-o mică măsură a unei legislaţii care să stimuleze în mod real şi substanţial activităţile IMM-urilor, proliferarea funcţionarismului, evoluţiile economice imprevizibile generate de criză, precum şi prin intensitatea deosebită a fenomenului de corupţie din România”.

Fără să împărtăşim o astfel de explicaţie şi încercând totodată să dăm o interpretare proprie acestor rezultate, ţinem să facem remarca că situaţia este, în esenţă, aproximativ aceeaşi cu cea identificată de ancheta organizată de CNIPMMR în perioada premergătoare declanşării crizei: percepţia pe termen scurt (exprimată în termeni de obstacole şi dificultăţi) plasează instabilitatea legislativă pe o poziţie cu totul şi cu totul marginală ca importanţă, în timp ce percepţia pe termen lung (exprimată în termeni de ameninţări viitoare) răstoarnă complet situaţia, plasând instabilitatea legislativă printre cele mai importante evoluţii viitoare cu impact negativ. Ne menţinem părerea că această „răsturnare de situaţie” nu are atât legătură cu o instabilitate şi incoerenţă legislativă reale (dacă ar fi într-adevăr aşa, atunci instabilitatea şi incoerenţa legislativă ar fi trebuit să fi fost dintr-un bun început indicate de întreprinzători ca obstacole curente majore), ci are mult mai curând legătură cu impactul masiv asupra aşteptărilor viitoare ale întreprinzătorilor exercitat de discursul public intens mediatizat al purtătorilor lor de cuvânt şi al formatorilor lor de opinii, care sunt liderii principalelor organizaţii patronale.

Ancheta WIIW
În termenii anchetei realizate de institutul vienez, percepţia pe termen lung a întreprinzătorilor privind evoluţiile viitoare nefavorabile apare sub forma întrebării din chestionar care cere respondenţilor să precizeze măsura în care cerinţele lor legate de îmbunătăţirea mediului de afaceri îşi vor schimba importanţa relativă în următorii 5 ani. Răspunsurile primite indică că o pondere de 63,98% dintre respondenţi indică creşterea importanţei uşurării poverii fiscale (ceea ce, în terminologia anchetei CNIPMMR, echivalează cu creşterea importanţei ameninţării viitoare reprezentate de o fiscalitate prea ridicată), 61,49% prevăd o creştere a importanţei simplificării cadrului legislativ (ceea ce echivalează cu creşterea ameninţării reprezentate de o birocraţie excesivă), 53,89% indică creşterea importanţei accesului la finanţare, 50,16% a creşterii importanţei stabilităţii politice şi 48,90% a celei privind suportul public pentru investiţii.

4. Remarci concluzive

Fiscalitatea ridicată, birocraţia împovărătoare şi controalele excesive reprezintă obstacolele majore structurale cu care s-a confruntat activitatea IMM-urilor româneşti atât înainte, cât şi după declanşarea actualei crize economice. Ele stau mărturie pentru încă slaba reformare a aparatului administraţiei publice, dar şi pentru incoerenţele recurente ale politicii fiscale.

Prin contrast, instabiltatea legislativă se dovedeşte a fi un mit creat de discursul liderilor principalelor asociaţii patronale, ca purtători de cuvânt şi formatori de opinie ai întreprinzătorilor din sectorul IMM. Este de presupus că operarea cu acest mit reprezintă pentru liderii activismului patronal o veritabilă „muniţie pentru negocieri”, dar şi factorul de diferenţiere şi identificare a lor în peisajul dezbaterilor publice din societatea românească. Ceea ce ar putea însemna că, cel puţin sub unele aspecte, agenda acestor lideri este diferită de cea a celor pe care ei îi reprezintă.

COSTEA MUNTEANU – Full-professor with the Academy of Economic Studies in Bucharest, Romania. Currently teaches International Corporate Finance and Psychological Economics at the Faculty of International Economics and Business.

 sus