Arhiva

Arhivele Sfera Politicii
 

STELIAN TĂNASE

Demonstraţia din 8 noiembrie 1945

Documentul reprodus în acest număr al Sferei Politicii aparţine Arhivei Naţionale / fondul Direcţia Generală a Poliţiei / 1945, fond în care se găsesc multe lucruri interesante, din păcate prea puţin investigate de cercetători. El se referă la manifestaţia promonarhistă din 8 noiembrie 1945, la care au participat elevi de liceu şi studenţi din Bucureşti. Printre ei, organizatorii protestului, lideri ai tineretului ţărănist şi liberal. Regele Mihai I era izolat la Sinaia, continuând greva regală pe care o începuse după Conferinţa de la Postdam unde s-au dat anumite garanţii ţărilor ocupate de Armata roşie. Că erau simple vorbe s-a văzut în decembrie când la Moscova miniştrii de externe aliaţi au consfinţit de facto dominaţia sovietică în Romania contra promisiunii sovietice că vor permite alegeri libere sub condiţia intrării unor reprenzentanţi ai partidelor istorice în Guvern, fără nici o relevanţă politică. În România s-a observat prima dată că exista o cortină de fier, generată de faptul că fiecare dintre puterile învingătoare, şi-a rezervat câte o parte a Europei. România a căzut în zona sovietică, şi din acest punct de vedere lucrurile erau clare, cum s-a vazut din ce în ce mai dramatic în derularea evenimentelor 1945/8. „Numai” că opinia publică românească nu aflase acest lucru, îmbâtîndu-se cu apă rece la citirea comunicatele anglo-americane, sperând într-o minune. E un exemplu clasic de „wishfull thinking”. Moscova, Londra şi Washinton păstrau încă oarecari aparenţe. Nici liderii partidelor democratice nu au aflat cum ar fi fost normal că „fusesem vânduţi”, „cedaţi” şi că URSS avea primul şi ultimul cuvânt la Bucureşti.

Demontraţia din 8 noiembrie a fost efectul acestei exasperări şi asteptări tensionate în publicul românesc care dorea ca Occidentalii să ia iniţiava. Era şi un semn de protest la ceea ce se întîmpla. În plus partidele democratice voiau să transmită un mesaj cu privire la adevărata stare de spirit a populaţiei vizavi de ocupaţia sovietică. Guvernul ilegitim al dr-lui Petru Groza continua să funcţioneze. Era prima dată când un primministru refuza să demisoneze atunci când regele i-o cerea. Dupa câteva luni de criză, actorii politici încep să se mişte. De ce? Se ştia că la Moscova se va decide soarta României. Era important să se transmită un mesaj puternic. Prilejul a fost cel al zilei de de 8 noiembrie, sfântul Mihai în calendarul ortodox. Organizatorii au prevăzut ca lucrurile să se desfăşoare ca o manifestaţie spontană. Nu s-a cerut autorizaţie. Oricum, autorităţile nu ar fi permis desfăşurarea ei. Începută ca o ceremonie de prezentare de semnături omagiale la Palatul regal - prin acumularea prezenţelor în Piaţa Palatului s-a observat în jurul orei zece că de fapt era o demonstraţie de protest în toată regula. Poliţia nu a intervenit. Cei care au venit să spargă demonstraţia au fost detaşamente de „proletari” aduse cu camioanele de la câteva fabrici bucureştene (fenomenul s-a repetat în 1990). Raportul Poliţiei reprodus în aceste pagini este o cronologie neutră, scris într-un stil sec. Oferă însă destule detalii interesante cu privire la filmul evenimentelor din acea zi tragică. Am adăugat acestui raport, un articol/anunţ apărut în ziarul oficial comunist Scînteia. E uşor de observat după amestecul de nume alăturate la întâmplare, panica şi furia liderilor PCR vizavi de cele întâmplate. Fuseseră luaţi pe nepregătite. Nu controlau complet situaţia, şi asta le dădea o notă proastă la Moscova. Fireşte Scînteia imagina un complot organizat de „bande de fascişti”. După Gheorghe Gheorghiu Dej, Ana Pauker&Co oricine nu era de acord cu ocupaţia sovietică şi protesta împotriva aservirii ţării, era „fascist”. Găsim pe această listă pe lângă elevi şi studenţi, anonimi, ziarişti şi lideri politici, universitari, intelectuali etc. Orice minciună era bună pentru a acoperi faptele.

 

The 1945 Pro-monarchist Demonstration

The document we are reproducing in the present edition belongs to the Romanian National Archives, specifically to the General Directorate of Bucharest Police Fund/1945; it is a particularly interesting fund, full of precious historical data, unfortunately not yet investigated at its full capacity. The record in question touches the pro-monarchist demonstration, held on November 8, 1945, having as main actors either high school or University students. Young members of the two most important political parties of the age were leading the manifestation, while in the meantime King Mihai rested isolated at Sinaia, hanging on the royal strike which he initiated after turning back from the Posdam Conference, the place where the occupied countries had previously received some reassurances from the Great Powers. Later on, history was to reveal that in fact these reassurances were just empty words; gathered in Moscow in December 1945, the foreign ministers of the Allies enshrined on the Soviet domination in Romania, asking in exchange for free elections to be held and to allow the historical political parties to send their representatives in the formed Government. In Romania, the Iron Curtain turned undoubtedly visible from the very moment when it became a fact that each of the winning powers intended to slice Europe in two chunks. Romania thus fell in the Soviet part; that was a clear stance, soon to become even more obvious (1945/8). Deceived by the Anglo-American official press releases, the public opinion in Romania didn’t acknowledge the truth yet, and was still hoping for a miracle. Moscow, London and Washington were all hooked on keeping up appearances. Not even the ruling elites found out that „Romania was literary sold”, „given-away” and that the USSR eventually had the last word in Bucharest.

The demonstration held on November 8, 2010 was the visual translation of all the tensions and the exasperation of a country still waiting for the Westerners to take the lead. It was of course a way of protesting against everything that was going on. And more, the democratic political parties wanted to show how unhappy the Romanians were with the Soviet occupation. Dr. Petru Groza’s illegitimate government was still in office. It was for the first time when a Prime-minister refused to resign when the King asked him to. After months of crisis the political actors started to shivery act. Why? Well, mainly because everybody knew that Romania’s destiny was to be decided by Moscow. It was hence of great importance for a strong message to be transmitted. The chance for that to happen came on November 8, the day when the Christian Orthodox Church celebrates  St. Michael’s Day. The orchestrators planned the event so as to emulate a spontaneous manifestation. Nobody asked for an authorization, because it was one hundred percent sure that the authorities wouldn’t have allowed it. It all stared like an alleged gathering for presenting signatures of agreement in front of the Royal Palace, but after just a few hours, namely around 10.00 am, it became obvious that it was actually a real demonstration. The police forces didn’t show up. Those who eventually broke the demonstration were „proletarian” detachments, arriving by trucks from several Bucharest factories (the phenomenon was to be repeated in 1990).

The police report we are reproducing in the following is a neutral chronology, which despite the tedious style displayed, offers plenty of interesting details about the way things went on during that dramatic day. We are also forwarding an article/ad written in Scînteia, the official communist newspaper; the way it is randomly drafted reveals the panic and the rage distinguishing the PCR officials. They were after all taken by surprise, unable to control the situation; and Moscow had no taste for that at all. Of course, Scînteia imagined the whole plot as a Fascist conspiracy. If it were to take into consideration the opinions of Gheorghe Gheorghiu Dej, And Pauker & Co, those who conflicted with the Soviet occupation and protested against Romania’s enslavement could be nothing else but Fascists. The reader can identify on the list displayed above several names, belonging either to high school and university students, anonymous, journalists, ruling elites, scholars or intellectuals. In those critical days, any lie able to conceal the happenings was absolutely capital.

D.G.P
Dosar 25/1945
Prefectura Poliţiei Capitalei
Direcţia Poliţiei de Siguranţă          8 noiembrie 1945

Filele 37, 38

În urma informaţiilor şi cercetărilor întreprinse în legătură cu desfăşurarea manifestaţiei din ziua de 8 noiembrie 1945, şi în special după datele scrise ale personalului poliţienesc, delegat cu menţinerea ordinei, a rezultat următoarele;

În dimineţa zilei de 8 noiembrie 1945, pe la orele 8:00, în Piaţa Palatului au început să sosească grupuri de elevi şi eleve de la diferite şcoli, care erau la rândul lor urmate de studenţi.

Grupurile au fost la început răspândite de organele poliţieneşti făcându-le să circule.

La orele 9:00, a sosit un grup de invalizi de circa 30 de persoane, care au intrat la Palat, semnând în registru. La ieşire, grupul s-a postat pe treptele statuei Regelui Carol I, iar un ofiţer invalid a scos un drapel pe care îl flutura în mâini.

Imediat grupurile de elevi şi studenţi, care erau răspândite şi circulau, au alergat, masându-se în jurul grupului de invalizi, manifestând pentru Rege cu următoarele lozinci: „Trăiască Regele”, „Regele şi Patria”. Aceşti manifestanţi, care se cifrau în jurul numărului de 500 oameni, au intonat Imnul Regal, fiind acompaniaţi de publicul trecător pe stradă, care începuse a se strânge pe trotuarul dinspre Fundaţia Regală.

La orele 9:50 a apărut un invalid care în fugă s-a aruncat pe treptele statuei, în mijlocul grupului de invalizi, înconjuraţi de manifestanţi, şi a desfăşurat un steag tricolor mare, în uralele publicului care manifesta pentru Rege.

Concomitent cu acest fapt, din toate străzile adiacente au început să apară pâlcuri de tineret, ca studenţi şi elevi, precum şi manifestanţi de diferite vârste, care au format o masă compactă atât în jurul statuei cât şi în faţa Palatului Regal. S-a intonat din nou Imnul Regal şi s-au strigat lozincile mai sus amintite.

La orele 10:15 şi-au făcut apariţia două maşini militare cu englezi şi americani, fiind primite cu urale. Maşinile fiind blocate, ocupanţii au coborât şi au fost ridicaţi pe braţe de manifestanţi, care i-au introdus pe poarta ce-a mică de la Palatul Regal.

În acest timp au apărut patru maşini cu muncitori care au manifestat pentru „Groza şi Popor”. Aceste maşini au circulat în mijlocul masei de manifestanţi, făcând mereu înconjurul statuei şi căutând să-i împrăştie. Ulterior au mai venit încă şase maşini, camioane şi autobuze, cu muncitori de la diferite întreprinderi, în majoritate de la C.F.R, care de asemeni au manifestat pentru „ Groza şi Popor”.

Când manifestaţia era în toi, a venit o autocamionetă cu manifestanţi care aveau portretul Regelui pe o plancardă, strigând în curtea Palatului unde un manifestant a luat portretul Regelui şi l-a prins de la felinarul de la poarta principală. Au venit apoi doi ofiţeri invalizi, decoraţi cu ordinul Mihai Viteazul, care erau purtaţi pe braţe de manifestanţi, acest cortegiu fiind urmat de un grup care purta în mâini un automobil în miniatură, înfăşurat în tricolor, având un copilaş de circa 5-6 ani, spunând că acesta este simbolul generaţiei de mâine.

În timp ce maşinile cu muncitori continuau să circule printre manifestanţi, a fost accidentată o femeie, fapt ce a produs indignare, la care adăugându-se şi divergenţe de lozincile strigate s-a produs o busculadă între muncitori şi manfestanţi. Muncitorii fiind provocaţi de manifestanţii cari aruncau cu bolovani, la un moment dat au reuşit să apuce pe câţiva dintre manifestanţi, trăgându-i în maşină, unde au început să-i lovească.    

După aceste incidente, manifestanţii au început să strige: „ Jos teroarea şi călăii” iar alţii „ Libertate”.

Muncitorii coborând din maşini s-au început altercaţiile şi încăierările, manifestanţii s-au repezit imediat la cele două maşini goale, le-au răsturnat şi incendiat.

Concomitent cu incendierea maşinilor, s-au tras două focuri de pistol din partea dreaptă a statuei, la care s-a răspuns cu mai multe focuri din pistol din grupurile încăerate, fără a se putea preciza cine a tras. După aceste incidente, au apărut noi grupuri, care totalizau numărul de circa 2-3000, formate din studenţi şi din membri ai partidelor istorice, adunate de la diferite circumscripţii politice, care au mărit considerabil numărul manifestanţilor.

Organele de ordine, ridicând pe agitatori şi conducându-i la Ministerul Afacerilor Interne, au determinat pe manifestanţi să se îndrepte în masă compactă către intrările clădirei în construcţie ale acestui minister, intenţionând să pătrundă înăuntru, pentru a elibera pe cei arestaţi; nereuşindu-le această operaţie, au voit să incendieze gardul de lemn al ministerului.   

Situaţia agravându-se, dând aspectul unei încăerări totale, armata a tras focuri pentru intimidare. Manifestanţii răspândindu-se pe arterele principale ale Capitalei, au distrus afişele de propagandă ale guvernului, producând şi dezordini ca: oprirea tramvaielor, arderea gazetelor oficioase ale partidului comunist, etc.

În urma acestor complicaţii, s-au întărit forţele de ordine cu unităţi din Divizia Tudor Vladimirescu, care au reuşit până la urmă să răspândescă grupurile de manifestanţi. Incidentele petrecute s-au soldat cu mai mulţi morţi şi răniţi, a căror situaţie a fost raportată separat forurilor superioare.

......................................................................

FILA 5
SCÂNTEIA

Conducătorii bandelor de fascişti şi uneltele lor chemaţi la Parchetul Curţii Marţiale

Printre ei se află Dinu Brătianu, Ilie Lazăr, Fărcăşanu, Comanciu, Hudiţă, Livianu, Leucuţia, Gerola, Romniceanu, Fotino şi dr. C. Angelescu

Persoanele de mai jos se vor prezenta la Parchetul Curţii Marţiale C II A. Cabinetul maior magistrat Popescu-Iorgu, în ziua de 12 noiembrie 1945, între orele 8-14 şi 16:30-20:00.

Dr. C. Angelescu, str. C.A.Rosetti, nr.13; Av. Mihail Fărcăşanu, Piaza Amzei, nr.15; Lăpedatu Alexandru; Fotino Gheorghe, str. Biserica Amzei, nr. 5; Angelescu Puiu - Aleia Zoe; Romniceanu Mihail - str.Dumbrava Roşie, nr. 5; Gheron Netta; Mănescu Virgil - student secretar tineret N.L; Condruş student; Marcel Rădulescu - student medicină; Săndulescu Malacu - preşedintele tineretului liberal; Zurescu - ziarist; Paul Dumitriu - doctor în drept; Dan Georgescu - drept în anul IV; Volosin Gheorghe - student anul III, căminul Venus; Borceanu - căminul Stănescu; Comănescu Alexandru - căminul Venus; Fucs Constantin - căminul Pache; Bucuroiu Dumitru; Mareş Corneliu; Ruicănescu I. Mircea; Banzar Vasile, III M.U; Leon Virgil, II M.U; Seceleanu, II M.U; Radu Câmpeanu - drept; Ludoşan Virgil - Academia Comercială; Fraţii Câmpeanu - drept conducători N.L; Vrânceanu - şeful organizaţiei tineretului N.L; Ing. I. Săbăreanu - bvd. Dacia , nr. 33; Constantin I. C. Brătianu, Calea Dorobanţi, nr.16; Popescu Necşeşti - bvd. Tache Ionescu, nr.46; Haralambie Tănăsescu - str. Aurel Vlaicu, nr. 142; Achimescu Ion - funcţionar Creditul Minier Urban - str. Scheiul de Jos, nr.33; Sterica Pârvulescu - mecanic, str. Rondul Bisericii, nr. 22; Donescu Alexandru - avocat, str. Ştefan Mihăileanu, nr.20; I. Atanasiu - Aleea Mântuleasa, nr.4; Gică Ştefănescu - avocat, str. Aurora, nr.12; Vlădoiu I. Gheorghe - şoseaua Iancului, nr.49; Bănică - Pantelimon, nr.199; Mihail Berceanu - avocat, Calea Victoriei, nr. 218; Gheorghe Slama - avocat, Calea Rahovei, nr.108; Minciulescu Sorin - Calea Şerban Vodă, nr. 111; Mihalache Manea - cârciumar, str. Mărţişor, nr. 15; Vasile Georgescu - str. Uranus, nr.76; Ion Teodorescu - str. 13 Septembrie, nr.162; Petre Berbeica - Calea Rahovei, nr.312; Ing. Barbu Negoescu - bvd. Dinicu Golescu, nr. 9 şi G-l. Manu, nr.3; Creţu Ion - bvd. Dinicu Golescu, nr.57; Ştiucă Petre - şoseaua Grozăveşti; Tudorică Oancea - proprietar fabrica de tuburi; Apostolescu Gheorghe - comerciant Piaţa Dămăroaia; Vasile Dumitrescu - Militari - proprietar fabrica de săpun Apolo; Toma Pestan - bvd. Reg. Ferdinand, nr.8; Ion Dumitrescu - strada Şcoalei, nr.11 bis; Paraschiv Grigore - str. Bumbăcari; Benescu Gheorghe - fost primar; Iordan Meresciuc - strada Cp. Caragiale; Mihăilescu; Ilie Lazăr; Leucuţia Aurel; Simionescu Cezar - str. Mântuleasa, nr. 23; Dr. Scurtopol X - bvd. Carol, nr.50; Popescu Mehedinţi; Horezu; Ionescu Cotroceni; Serdici Vladimir; G-ral Barbu Vasile; Hudiţa Ion; Livianu I; Gerota; Dr. Stănculescu Lucian - str. Gheorghe Cantacuzino, nr. 3; Ing. Ghica - str. Robert de Flers, nr.23 bis; Şerban Ghica - str. N. Iorga, nr 1; Avocat I. Riconte - Calea Dorobanţi, nr.68; Avocat N. Dragomirescu, str. Aurel Vlaicu, nr.102; Comandor Ionescu Iohnson; Ciogoli Dumitru; Ungureanu Nicolae - str. Gheorghe Şerban, nr.7; Georgescu Fanea; Gheorghe N. Eftimescu - str. Mântuleasa, nr. 14; Melic Oziaş - str. Al. Vlahuţă, nr. 13; Coman Lac - str. Papazoglu, nr.80; Cristache Georgescu - patron de cafenea - Intr. Raion, nr.4; Ionescu Cotroceni - Parcul Vatra Luminoasă, str. H.; Cupeş Dionisie - str. Căluşei, nr.40; Oprea Birjaru - str. Savu Marin, nr.1; Avocat Ion Leon - str. Gogu Cantacuzino, nr.36, Avocat C. Ionescu - Calea Şerban Vodă colţ cu o farmacie; Vasile Vănaru - Calea Şerban Vodă, nr.84; Nicolae Constantinescu - Calea Şerban Vodă, nr. 162; preot Niculescu Lazăr - str. Lanţului, nr.16; Mihai Drăgoi - şoşeaua Olteniţei , nr.16; Tomoş.... Isarion - Intr. Petrescu , nr.21; Stoian Roman - Calea Rahovei, nr 259; Cosmovici Traian - str. Botescu sau Atelierului, nr.24; Georgescu Ion - str. Barierei, nr 42; Dr. Komorovschi Traian - str. Dr. Botescu, nr. 19; Pamfil Comănescu - soş. Grozăveşti, nr.14; Petre Dinu - str. Paharnicului, nr.5; Ion Ionescu - comerciant; Năstase Ion - str. Principele Nicolae, nr. 42; Nicola S. - inspector şcolar, str. Minervei, nr.11-12; Mitică Olteanu - cârciumar, Prelungirea Giuleşti, nr.50;W. Sever Dinescu - str. Jiului; Tudor Stoian - bvd. C.Brâncoveanu, nr.13; Fănică Georgescu - cârciumar, str. Bisericii; Marinescu Dumitru - cârciumar, Tudor Vladimirescu, nr.24; C. Brânzoi; Ştefan Dragu - Calea Rahovei; Ilie Petrovici - cârciumar, str. Regina Maria, nr.3; Bivolaru Gherţişan Andrei - str. Elena Ferechide, nr.19; Dr. Mitrea; avocat Stancov; Horaţiu Comaniciu; Niculae Andrieş; Prof. Barbu Slusanschi; Ion Veverca; Dumitru B... Tarţia - căminul Politehnica; Goia - student drept, şoseaua Jianu; Jemna - student medicină; Barbuş - student drept, str. Paris, nr.30; Chişu - student medicină veterinară, str. Mântuleasa, nr. 23; Biju Niculae - student; fraţii Horezu - studenţi farmacie, str. Clemenceau, nr 9; Lorin Popescu - ziarist; Panea - student.

STELIAN TĂNASE – Profesor de ştiinţe politice la Facultatea de Ştiinţe Politice, Universitatea Bucureşti. Apariţii recente: Clienţii lu' Tanti Varva, Editura Humanitas, Bucureşti, 2009, Istoria căderii regimurilor comuniste. Miracolul revoluţiei, Editura Humanitas, Bucureşti, 2009, Maestro (roman), Editura Polirom, Bucureşti, 2008.

 sus