Arhiva

Arhivele Sfera Politicii
 

STELIAN TĂNASE

Sadoveanu mason

Dosarul Mihail Sadoveanu de la CNSAS nu e bogat. Conţine cu totul 109 file. Te aştepţi să găseşti mai multe dosare, cu mii de pagini. Sunt numai cîteva rapoarte (sumare) ale Siguranţei (destul de lipsite de interes), la care se adaugă multe tăieturi din presa vremii, mai ales anii 1936/7. Acestea din urmă reflectă o polemică gălăgioasă lansată de Universul, susţinuta şi de Curentul, Ţara Noastră (gazeta lui AC Cuza şi a micului său partid), Porunca Vremii etc. Atacul împotriva lui Sadoveanu a survenit la sfârşitul anului 1936, îndată ce scriitorul a acceptat să fie directorul cotidianelor Adevărul şi Dimineaţa. Decizia lui Sadoveanu a surprins, dat fiind dezinteresul dovedit până atunci (îşi începuse cariera în 1904) vizavi de presă, de jurnalism, dedicat fiind cu totul literaturii. Era şi o lovitură de presă, autoritatea scriitorului fiind în epocă foarte mare. Era desigur o sinecură (plătită cu 100.000 lunar) în condiţiile în care un director de mare ziar cîştiga atunci cam 50.000 lei lunar. Patronii celor două cotidiane de stânga aveau nevoie de o asemenea numire pentru a şterge impresia rămasă între cititori (drept susţinători ai Kominternului, ai ideologiei bolşevice), după procesul lotului comunist condus de Ana Pauker, fosta soţie a lui Marcel Pauker, unul dintre patronii trustului. Cu acel prilej presa „naţio­nalistă“ se năpustise asupra celor două cotidiane. Grupuri „indignate“ formate din legionari, huligani etc. – care, în urma campaniei de presă, au trecut la incendierea unor chioşcuri unde se vindeau Adevărul şi Dimineaţa, la incendierea unor ediţii şi la atacarea unor umili vînzători care plasau cele două ziare. Dincolo de diferenţele ideologice, era vorba, cred, pur şi simplu, de concurenţă, de bătălia pentru tiraje, ambalată în acestă controversă care a ţinut luni de zile. Scandalul alimentează interesul cititorului. Afacerile înainte de toate! În acest context Sadoveanu a acceptat să preia directoratul de la Adevărul şi Dimineaţa (după ce alţi intelectuali de vază au refuzat), oferindu-şi numele, şi nu pe gratis cum am văzut. Atacul dinspre naţionalişti şi extrema dreaptă are ca temă nu atît valoarea operei sale, cît apartenenţa sa la masonerie. Polemica a prilejuit „o spălare a rufelor din familie” în văzul lumii.

Date despre apartenenţa lui Sadoveanu găsim la Horia Nestorescu-Bălceşti în Sadoveanu mason. Aflăm că devensie membru în 1927, la Iaşi. Escaladează (datorită numelui său cred n.a.) rapid ierarhia, devenind Mare Maestru al Marii Loji Naţionale din România. În 1929 trece de la gradul 18 la gradul 33 şi devine membru activ al Supremului Consiliu de Grad 33 şi Ultim al Ritului Scoţian Antic şi Acceptat din România. Sadoveanu se nimereşte într-o perioadă de mari tulburări în interiorul masoneriei şi este unul din protagoniştii controverselor. Îşi face mulţi duşmani în contextul diferitelor schisme suferite în anii ’30 de lojile masonice. Unele dintre aceste conflicte îşi regăsesc ecoul în scandalul de presă Adevărul&Dimineaţa vs Universul&Co.

Detractorii lui Sadoveanu pleacă de la premisa că masoneria este antinaţională, antidinastică şi îndreptată împotriva bisericii ortodoxe. Demonizarea şi simplificarea, falsificarea trecutului şi ţelurilor francmasoneriei este operată de Pamfil Şeicaru, Nichifor Crainic, Brătescu Voineşti, Nicolae Crevedia etc. Sadoveanu, lipsit de experienţă în presă, nu sesizează miezul atacului (care are şi anumite legături cu apartenenţa sa la masonerie), şi se apără arătând care sunt scopurile prevăzute în statute şi dă o listă de nume mari în istoria europeană şi românească de membri ai lojilor masonice. De aici, cînd tema masoneriei se subţiază, atacurile amintesc unele afaceri suspecte ale scriitorului, mereu în căutare de stipendii, „finanţări“ le-am zice astăzi. Sunt amintite pe larg şi defectele omului, contradicţiile şi zigzagurile sale. Lumea scriitoricească şi intelectuală, în faţa acestor atacuri îndreptate împotriva unui mare scriitor, a recţionat, formulând o scrisoare de protest şi de solidaritate cu cel vizat, publicată în presă (nu şi în Universul&Co) iar universitatea din Iaşi i-a oferit titlul de doctor honoris causa. Ceremonia apare descrisă într-un raport al Siguranţei – s-a desfăşurat în linişte, fără tulburările anunţate de extremişti.

Reproducem nu articolele de presă, uşor accesibile la Biblioteca Academiei Române, ci câteva file din dosarul nr 16016 deschis de Ministerul de Interne, Direcţiunea Generală a Poliţiei. Materialul de aici e citat exhaustiv în cadrul acţiunii informative nr. 51/034, vol 1,/19505, desfăşurată de Securitate. Rândurile de mai sus îşi propun doar să clarifice puţin contextul notelor eliptice ale diferiţilor agenţi ai Siguranţei&Securităţii de-a lungul unui deceniu şi mai bine, din 1934 pînă în 1950.Vreme în care circumstanţele istorice s-au schimbat radical. În 1950 Sadoveanu este portdrapelul intelectualităţii românesti care susţine ocupantul sovietic, privilegiat al regimului comunist de la Bucureşti. Odată scoasă în afara legii, francmasoneria nu se mai bucură de sprijinul său, cred că raţiunea e simplă: nu îi mai aducea nici un fel de avantaje.

 

Sadoveanu Freemason

Mihail Sadoveanu’s file discovered in the records of the National Council for the Study of Securitatea Archives (CNSAS) is pretty poor. While anyone would have normally expected to find at least several files composed of thousands of pages, Sadoveanu’s file is made of only 109 sheets, pieced together by Siguranţa’s agents (all describing pretty uninteresting details) and some newspaper cuts, generally dated 1936/7. The latter reveal a noisy polemic launched against Sadoveanu by Universul and backed-up by Curentul, Ţara Noastră (A.C. Cuza’s newspaper), Porunca Vremii etc. The depicted media attacks started at the end of 1936, when Sadoveanu accepted to run Adevărul and Dimineaţa. Back then, everybody was fairly surprised with Sadoveanu’s new commitment to journalism, as his dedication for literature was notoriously larger than life. It was practically groundbreaking for one of the most appreciated Romanian writers to take on a leading role in the press industry. As we shall see, the whole thing was in fact a sinecure; Sadoveanu was paid with 100,000/month, while any other leading journalist would have normally received a paycheck of about 50,000/month. In reality, the owners of the two big left-wing newspapers hired Sadoveanu mainly for improving the image of their business. Due to the trials sentencing several communists, among whom Ana Pauker, the ex-wife of Parcel Pauker, a media tycoon of those times, a consistent part of the audience of Adevărul and Dimineaţa came to consider the entitled publications devoted to the Comintern and to Bolshevism.

As a first outcome, the right-wing newspapers and their supporters started to direct their attacks against Adevărul and Dimineaţa. Rebels, legionnaires and hooligans embarked upon setting fire on newsstands and on assaulting innocent newsman. Supposedly, beyond the ideological struggle which lasted for several months, it was all about competition and strife for audience. After all, scandals and scoops draw very well the readers’ attention; and, nonetheless, business is business! On this background did Sadoveanu accept to take the lead of Adevărul and Dimineaţa (after several other intellectuals had previously dropped). And he did it not for free at all! As for the right-wing nationalists who consistently campaigned against him, they did it mostly because he was a Freemason and less because of the value of his literary work. Finally, the whole controversy ended up with an unhappy publicly exposure of private lives.

Valuable information about Sadoveanu’s Masonic membership can be found in Sadoveanu Mason (Sadoveanu Freemason), written by Horia Nestorescu-Balceşti. We learn that he became a full member in 1927, while he was in Iaşi. He quickly evolved (probably because of his fame), becoming a Grand Master in the National Masonic Lodge. Next, in 1929 Sadoveanu reached the 18th degree, eventually achieving the 33rd degree and thus becoming an active member in the Supreme Council, the highest rank of the Scottish Rite. But unfortunately, his membership not only interfered with a period of great dissent within the Freemasonry, but Sadoveanu himself turned to be one of the main characters feeding the whole quarrel. Overall it was a cloudy period of schisms and passions for Romanian Freemasonry during the 30’s, and sooner or later the spirits came out in newspapers like Adevărul, Dimineaţa, Universul&Co.

Sadoveanu’s contesters mainly argued that Freemasonry was antinational, anti-dynastic and directed against the Orthodox Church. Pamfil Şeicaru, Nichifor Crainic, Brătescu Voineşti, Nicolae Crevedia etc., all used to steer a resisting campaign, set on demonization, simplification and on the falsification of Freemasonry’s both tradition and intentions. Sadoveanu in turn knew little about how to face the music of his enemies; not aware of their real intentions, he defended himself by bringing forth the provisions of the organization and a large list of famous faces representing European and Romanian Freemasonry. After a while, when the subject started to lose its impact on the audience, the attacks were redirected against Sadoveanu’s private life and sensibilities. Still, disapproving this private nuisance, some other important Romanian intellectuals tried to help Sadoveanu. Therefore, they drafted a collective open latter, published in all the important newspapers of those times (excluding Universul&Co.), where they clearly stated their sincere support. Soon after, the University of Iaşi honored Sadoveanu with the degree of Honoris Causa, ceremony closely depicted in a record prepared by Siguranţa.

Having these said, in the following we are reproducing some few excerpts from the file no. 16016, belonging to the Police Department of the Minister of Home Affairs. The material exhaustively quoted is classified with number 51/034, vol.1/19505, Securitatea files. Our primary concern is to shed light on this affair, which until now has been only partially comprehended, mainly because of the elliptical information we have received from the poor notes taken by different Siguranţa&Securitatea agents, during the lapse of time set between 1934 and 1950. In the long run the historical circumstances radically changed. In 1950 Sadoveanu turned to be the leading voice of the Soviet invader, enjoying all the privileges granted by the Communist regime. As for his relationship with Freemasonry, after the organization has been totally outlawed, it completely lost Sadoveanu’s support. The explanation is pretty elementary: it was of no help anymore.

Arhiva Sfera Politicii nr. 145
Arhiva CNSAS
Dosarul 166.106
filele 1, 2, 69, 73, 79, 85, 86, 88, 100, 102, 103, 104, 105, 106, 109

ROMÂNIA

Dosarul nr.166.106 Volumul Nr......1......

MINISTERUL DE INTERNE
DIRECŢIUNEA GENERALĂ A POLIŢIEI
ARHIVA SIGURANŢEI
ANUL 193_

DOSARUL

Referitor la Sadoveanu Mihail

......................................................................

Fila 1
NOTA
26 SEPTEMBRIE 1930

Suntem informaţi că miercuri 10 septembrie a.c., la sediul Lojei Naţionale din Iaşi, de sub preşedinţia venerabilului Mihail Sadoveanu a avut loc un enorm scandal care nu s-a potolit din motivele următoare:
Loja Naţională din Bucureşti a scris venerabilului Sadoveanu la Iaşi, că la flotila aviatică locală, condusă de maiorul Argeşeanu, un vechi mason, soldaţii evrei sunt persecutaţi de ofiţerii creştini şi în consecinţă preşedintele Lojei din Bucureşti, i-a cerut venerabilului să ia măsuri severe împotriva maiorului Argeşeanu.
În această şedinţă de la 10 septembrie s-au făcut, pe baza scrisorii menţionate, observaţiuni maiorului Argeşeanu şi pe când acesta se justifica, căpitanul Trifu, mason şi el, tot din aviaţie, care era prezent, împreună cu George A.C.Cuza, fiul d-lui A.C.Cuza, preşedintele ligii antisemite, au luat apărarea maiorului Argeşeanu şi au provocat un mare scandal, spunând între altele că ei înţeleg să fie masoni- însă de nici o manieră nu admit să fie puşi în serviciul evreilor.

......................................................................

Fila 2
NOTA
9 SEPTEMBRIE 1934

Aproape toată intelectualitatea din Iaşi (circa 500 de persoane), este înregimentată în loje masonice de sub conducerea scriitorului Mihail Sadoveanu.
Loja domnului Sadoveanu fiind atacată- ca făcând parte din LOJA MARELUI ORIENT- şi prin urmare fiind anticreştină, antimonarhică şi revoluţionară, francmasonii au recurs la un truc: au însărcinat pe doctorul Bădărău cu formarea unei „loji” naţionale, despărţindu-se astfel de lojile domnului Sadoveanu.
Revista critică de sub conducerea profesorului universitar Pascu, în numărul viitor va publica numele a vre-o 70 de masoni.
Cum revista nu stă tocmai bine materialiceşte- având un eficit de 10.000 de lei- s-a sugerat profesorului Pascu ideea formării unui „Comitet român anticomunist”, care să contrabalanseze acţiunea „Comitetului antifascist român”.
D-sa a răspuns că acceptă şi va acţiona la toamnă când vin studenţii, în colaborare cu prof. Universitar Ştefan Berechet.

......................................................................

fila 69
3 mai 1945

NOTA

SADOVEANU MIHAIL, scriitor, născut în Paşcani în anul 1880, de religie creştin-ortodox, domiciliază în Intrarea Romei, nr.7, în calitate de chiriaş al lui Victor Caţafani, expert contabil, care posedă postul telefonic nr.2.11.28.
A făcut studiile secundare la liceul din Fălticeni şi Iaşi. Între anii 1900-1910 a fost director al Teatrului Naţional din Iaşi, iar din iunie 1921 membru al Academiei Române, laureat cu premiul naţional de proză din anul 1924, după care „Doctor honoris causa” al Universităţii din Iaşi.
A fost şi membru al partidului agrar, deputat în anul 1926, iar în anul 1936 preşedinte al Senatului.
Numitul în calitate sa de scriitor are o sumedenie de lucrăei cu caracter literar.
SADOVEANU MIHAIL este cunoscut ca un mare luptător democrat, suferind mult din partea diferitelor regimuri care în perioada de la 1920- până la 23 august 1944 s-au perindat pe la cârma ţării.
În anul 1936 a luat conducerea ziarelor democrate Dimineaţa şi Adevărul într-un moment în care ţara aluneca pe panta aşa zisului naţionalism, fapt ce i-a atras calomnii şi insulte din partea presei de dreapta, din partea diferiţilor scriitori şi academicieni.
În mai toate lucrările sale atinge şi chestiunea socială a ţărănimei la care numitul ţine foarte mult, cerând pentru aceştia pământ, credite, cooperative, inventare etc.
Actualmente face parte din A.R.L.U.S, iar mai înainte a fost înscris în loja francmasonică având gradul 33.
La fişele şi cazierele poliţieneşti, precum şi la S.I. numitul are dosare din care rezultă că tot timpul şi-a îndreptat activitatea sa în lupta pentru democraţie.
În cadrul A.R.L.U.S-ului depune o intensă activitate în scopul de a se obţine o cât mai mare apropiere între România şi U.R.S.S.

......................................................................

Fila 73
La Ministerul Propagandei s-a descoperit că domnul Mihail Sadoveanu, care astăzi deţine rolul de conducător al tineretului progresist a figurat printre stipendiaţii permanenţi ai lui Mihail Antonescu. S-au găsit o serie de chitanţe semnate de domnul Sadoveanu.

......................................................................

Fila 79

Sec, III-a                                     1 februarie 1937

NOTA

În cercurile gazetăreşti se discută următoarele cu privire la mobilul campaniei duse de UNIVERSUL contra scriitorului Mihail Sadoveanul, directorul ziarului ADEVĂRUL. De îndată ce dl. Stelian Pop a aflat că se ventilează ideile angajării lui Sadoveanu ca director al ziarelor ADEVĂRUL ŞI DIMINEAŢA , d-sa i-a propus să colaboreze la UNIVERSUL ca prim-redactor, plătit cu 60.000 de lei lunar.
Sadoveanu a respins această propunere acceptând-o pe aceia a ziarelor din Sărindar, unde primeşte 100.000 lei lunar.

......................................................................

Fila 85

Direcţiunea generală a Poliţiei Bucureşti

Raportăm că astăzi 6 crt., la orele 19:00 s-a ţinut senatul universitar la Iaşi cu care ocazie s-a înmânat domnului Mihai Sadoveanu diploma de Doctor Honoris Causa. A asistat Excelenţa Sa domnul Traian Ionescu Rezident Regal al ţinutului de peste Prut, precum şi un număr de circa 60 de persoane, între cari profesori universitari şi alţi intelectuali din acest oraş. Au vorbit domnii profesori universitari: Tănăsescu, rectorul universităţii, Octav Botez şi Iorgu Iordan, după care dl. Rector a înmânat domnului sadoveanu diploma. Totul a decurs în perfectă ordine. Studenţii n-au participat decât în număr foarte redus. La orele 20:30 va avea loc un banchet la şcoala de menaj pentru sărbătorirea domnului Sadoveanu. Am luat cuvenite măsuri prevenitive de ordine.

Inspector Regional, Bârzescu
Nr.of. 2501

......................................................................

Fila 86

Chestura Poliţiei Municipiului Iaşi
Biroul Siguranţei
NOTĂ INFORMATIVĂ
No. 46 din 7 Februarie 1939

Am onoare a aduce la cunoştinţă că în seara zilei de 6 februarie 1939 la orele 19:00, la Rectoratul Universităţii, a avut loc sărbătorirea domnului Mihail Sadoveanu, căruia i s-a oferit diploma de DOCTOR HONORIS CAUSA al Universităţii Mihăilene pentru literatură.
Festivitatea a fost deschisă de către rectorul Universităţii dl.dr. Tănăsescu, care salută în numele întregii asistenţe pe dl. Rezident Regal Traian Ionaşcu.
D-sa îşi arată satisfacţia că în calitate de Rector al Universităţii, prezidează această solemnitate cu care ocazie s-a decernat titlul de DOCTOR HONORIS CAUSA celui mai mare literat; Mihail Sadoveanu.
Apoi ia cuvântul dl. Octav Botez ca delegat al Facultăţii de Litere, care deasemenea aduce elogii calităţilor de maestru literar al scriitorilor noştri.
La această festivitate a luat parte circa 100 de persoane, între cari: dl. Rezident Traian Ionaşcu, profesorii Universităţii Mihăilene, dl. Procuror general Misihănescu, avocatul Petre Pogonat, Decanul Baroului Iaşi, avocatul Dumbravă, inginer Andreescu Cala indescifrabil
S-a terminat la orele 20:00 după care a avut loc un banchet în onoarea sărbătoritului la Şcoala de menaj.

COMANDANTUL LEGIUNEI JANDARMERIEI ŞI AL POLIŢIEI IAŞI

ŞEF.BIR.POL.SIGURANŢA
Indescifrabil

......................................................................

Fila 88
CORPUL DEDECTIVILOR                               18 august 1939
GRUPA I-a

REFERAT

Urmare delegaţiunei primite de a face informaţiuni cu privire la M. Sadoveanu şi Octav Livezeanu, care solicită autorizaţia pentru apariţia revistei MUNCĂ ŞI VOIE BUNĂ am onoare a referi următoarele:
M. Sadoveanu, domiciliat în Bucureşti, str. Barbu Delavrancea, nr.13, de profesiune scriitor romancier, nuvelist, este născut la 5 noiembrie 1880 în Paşcani, căsătorit cu Ecaterina de ani 60, are patru copii pe:DIMITRIE de 34 de ani, MIRCEA de 25 de ani şi LIVIA de 22 de ani.
Numitul s-a stabilit în Bucureşti al 1 iulie 1937 şi anterior a domiciliat la Copou-Iaşi. Din informaţiunile făcute este cunoscut ca fost simpatizant al partidului naţional-ţărănist şi în general al ideilor de stânga şi francmasoneriei. A fost director al ziarelor: Dimineaţa şi Adevărul.
Este membru al Academiei Române, Doctor Honoris Causa, al Universităţii Mihăilene, senator în actualul parlament, membru în cadrul F.R.N-ului în care s-a înscris de la început încadrându-se astfel în noul ritm al Statului.
OCTAV LIVEZEANU, de profesiune inginer şi ziarist, domiciliat în Bucureşti, str. Bărbătescu nr.7, este originar din Vâlcea, fiul lui Andrei Livezeanu fost şef al organizaţiei din Râmnicu Vâlcea, fost deputat şi senator, azi decedat.
OCTAV LIVEZEANU, a făcut şi el politică naţional-ţărănistă, a fost secretar al dlui. Lupu. În anului 1932 a condus revista OPINIA PUBLICĂ , care dezbate ideile politice ale partidului ţărănesc de sub conducerea lui dr. Lupu şi critica vehement atitudinea Primului Ministru de atunci IULIU MANIU şi în care SCARLAT CALIMACHI, colaboratorul său nu se ferea să critice atât pe unele persoane din jurul M.S. Regelui ca şi pe Suveranul însuşi.
După dezmembrarea partidului naţional-ţărănist a rămas alături de IULIU MANIU şi dr.LUPU şi a colaborat la ziarul Dimineaţa şi Adevărul.

......................................................................

Filele 100, 102,103,104,105,106

Material extras din dosarele de probleme deoarece nu a putut fi ataşat dosarului persoanei.

Mihail Sadoveanu

Referat

3233/i f.209
La 26 februarie 1934 este arătat conducătorul unei grupări masonice deoarece organizaţia masonică s-a scindat în două în 1933, una sub conducerea sa, iar alta sub conducerea lui Jean Pangal.
În continuare se arată că scindarea s-a produs pe motivul că gruparea Sadoveanu a adus grupării Pangal din punct de vedere al sentimentului naţional, contestând lui Pangal autoritatea morală şi naţională pentru conducerea acestei organizaţii.

3035/i f.178
La 19 februarie 1935 este arătat conducător al unei grupări francmasonice din ţară şi că ar fi preluat toată arhiva lui Pangal, conducătorul celeilalte grupări francmasonice.
3602/i f.48/3
În 1936 figura printre membrii din „Comitetul Român pentru pace”.

3233/3 f.342
La 24 ianuarie 1937 este arătat că a comunicat tuturor conducător de loji masonice din ţară să facă tot posibilul pentru a se înscrie în partidul lui N. Iorga.

3233/3 f.405
La 10 martie 1937 scrie un articol intitulat „Pentru prieteni”în care face elogiul masoneriei. Printre altele susnumitul arată că România modernă s-ar datora unei generaţii de francmasoni şi că francmasoneria este credincioasă Regelui, Patriei, şi Bisericii lui Hristos.

3202/i f.342
La 17 aprilie 1937 participă la un dejun dat de ministerul Afacerilor Externe în onoarea lui John Walter, directorul ziarului Times.

03101/i f.87
Într-un studiu din 1937 asupra mişcării socialiste din România se arată că M. Sadoveanu este conducătorul unei filiale a „Frontului Democratic” din Iaşi.

11998/ i f.35
La 25 aprilie 1939 se arată că sub conducerea sa apare revista „Muncă şi voie bună” care este editată de Ministerul Muncii.

3025/p f.26
La 7 iulie 1940 figura printre persoanele din comitetul de conducere al „Societăţii Scriitorilor Români” care au semnat un protest împotriva cedării Basarabiei şi Bucovinei.

7228/i f.713
La 6 august 1940 figurează printre academicienii care au semnat un memoriu prin care protesta împotriva revendicărilor teritoriale ale Ungariei şi Bulgariei cerute României.

3233/6 f.26
Într-un studiu din anul 1940 asupra „Francmasoneriei Române Unite” se arată că încă din 1932, a început o campanie împotriva lui Jean Pangal, acuzându-l de manevrarea necinstită a fondurilor lojii şi „Trafic de influenţă”. În urma acestei campanii, Sadoveanu a fost scos din „Marea Lojă Naţională”- „Ars în efigii” după limbajul masonic. În urma excluderii sale, încă din 1935 Sadoveanu constituise o formaţiune aparte denumită tot „Marea Lojă Naţională”. În ianuarie 1936 în urma unor tratative pe care le-a avut cu avocatul Papiniu (venerabilul M.O.R) se hotărăşte unificarea celor două formaţiuni.

3233/5 f.168
La 21 februarie 1941 împreună cu I. Teodoreanu, Cornel Moldoveanu şi L. Rebreanu au vizitat pe Constantin Argetoianu cu scopul de a se stabili programul de funcţionare camuflată a unei loji masonice a scriitorior în cadrul „Marei Loji Naţionale Române”.
3075/3 f.326
Se arată că sub conducera sa apare la Iaşi publicaţia ieşeană lunară „Însemnări ieşene”.

4818 f.407
La 11 iulie 1942 se arată că face parte din comisia constituită de Ministerul Propagandei Naţionale care va controla toate romanele şi fascicolele de aventuri.

14390 f.2,3
La 7 decembrie 1942 este arătat acţionar neoficial al S.A.R Moldova din Iaşi, interprindere de editură şi colportaj. Susnumitul avea depus un capital de 8.000.000 de lei şi însărcinase pe fratele său Laurenţiu Sadoveanu cu supravegherea zilnică a activităţii editurii.

3192793 f.509
La 24 ianuarie 1944 este arătat că a participat la un festival organizat de cercul ieşenilor din Bucureşti pentru comemorarea zilei de 24 ianuarie „Unirea Principatelor”. Luând cuvântul a scos în evidenţă actul istoric al unirii şi curentul literar care a determinat unirea.

3089/94 f.207
La 3 februarie 1944 se arată că era prieten intim cu numitul Mascu Iacobi, domiciliat în Iaşi, str. Carol şi care a făcut parte din loja masonică din Iaşi şi era membru al clubului Vânătorului.

17291/1 P f.369
La 28 noiembrie 1944 figurează printre persoanele din delegaţia A.R.L.U.S care au fost primite de ministrul Vâşinski la Bucureşti.

31228 ev.f.10
În noiembrie 1944 împreună cu George Buduşteanu, C.Titel Petrescu, prof. Gh. Taşcă şi alţii au pus bazele asociaţiei „Prietenii Cehoslovaciei” care avea ca scop promovarea legăturilor culturale, sociale şi economice dintre cele două ţări.

17723 f.34
La 20 decembrie 1944 este arătat că a participat la o şedinţă A.R.L.U.S. unde luând cuvântul a făcut un apel către asociaţi cerând să purceadă serios la lucru.

17723 f 91
La 31 ianuarie 1945 se arată că a conferenţiat la şedinţa festivă A.R.L.U.S. secţia „Arte”despre „Desfiinţarea Propagandei Negative” pe calea cuvântului rostit şi a scrisului, arătând reaua credinţă a propagandei germane care a ştiut să ne ţină deoparte de adevărata situaţie din URSS, informându-ne tendenţios şi fals.

3266/6 f.327
La 18 martie 1945 este arătat că a fost citat ca martor de Tribunalul Poporului în cazul Brătescu Voineşti.

3227/10
La 4 aprilie 1945 este arătat că se află în fruntea acţiunii de reorganizare a francmasoneriei de rit scoţian din România.

19443 f.1     
La 27 mai 1945 participă la un festival dat de „Prietenii Spaniei Democrate” unde conferenţiază despre Spania.

21029 f.1
La 17 iulie 1940 este arătat „Preşedintele Asociaţiei Româno-Bulgare”

17753 f.6
Într-o notă din 30 august 1945 se arată că în anul 1937, M.Sadoveanu era preşedinte al „Asociaţiei meşterilor şi cărturarilor” de la Hanul Ancuţei

19713 f. 2,6  
La 27 octombrie 1945 este arătat preşedinte de onoare al „Tineretului Progresist Român” şi membru al ARLUS, secţia literară. Este cunoscut din activitatea sa trecută şi prezentă ca democrat convins. În cursul anului 1945 a vizitat URSS ca invitat al cercurilor culturale din capitala URSS.

4815 sp vol I f. 190
În 1945 figurează printre persoanele din comitetul de conducere al asociaţiei „Prietenii Naţiunilor Unite”care avea ca scop întreţinerea şi dezvoltarea relaţiilor culturale cu Naţiunile Unite.

4365 f.6
În ianurie 1946 se arată că a fost membru în comitetul de conducere al „Fundaţiei Culturale Regale”

2743/6 A25 f.25
La 17 iulie 1946 se întreţine la hotelul Athene Palace cu Vornic Tiberiu director general al Uzinei Malaxa.

03092/3 f.2
La alegerile din 1946 figurează pe lista nr.1 B.P.D. a oraşului Bucureşti. La alegerile din 1948 din martie figurează pe lista deputaţilor F.D.P. aleşi în Marea Adunare Naţională.

53/32 f.292
La 11 iulie 1947 figurează printre persoanele care au fost invitate la dejun de către ministrul bulgar Dimitri Gonev.

02469 f.451
La 30 august 1947 este arătat că a trimis la hotelul Athene Palace pe secretarul general al Camerei Deputaţilor Petrovici cu un bilet pentru deputatul englez John Mach pe care îl ruga să-i dea un telefon.

02481/33 f.80
La 1 septembrie 1947 este arătat că a venit în ţară pe calea aerului de la Praga.

5478 sp.vol 14 f.48
La 19 septembrie 1947 este arătat preşedinte al CARSU-ului care avea ca scop ajutorarea copiilor şi a populaţiei nevoiaşe din regiunile bântuite de secetă.

5478 sp.vol 14 f.48
La 19 septembrie 1947 este arătat că făcea parte ca membru în comitetul central al A.R.L.U.S.

4757 vol I f.51
În 1947 figurează printre membrii din comitetul Asociaţia „Româno-Maghiare” care avea ca scop să realizeze prietenia între popoarele român şi maghiar.

04132 f.12
La 27 iunie 1948 este arătat că a avut o convorbire cu Ivăceanu Alexandru fost bibliotecar la Ministerul Afacerilor Externe căria i-a comunicat că are să cheme la el pe Voitinovici, secretarul general al Ministerului de Externe, care să-i comunice că treburile de la acel minister treburile nu merg prea bine deoarece s-au pus oameni nepregătiţi. Deasemenea , Sadoveanu i-a promis lui Ivăceanu că are să-l plaseze la Externe deoarece acolo trebuiesc oameni pregătiţi.

3854 spec.vol 32 f.380
La 1 mai 1950 se arăta că a sfătuit pe fruntaşul PNŢ, Ionel Pop să-şi vadă de treabă şi să nu mai creadă într-o schimbare de regim. Se mai arată că Sadoveanu este bun prieten cu Ionel Pop şi l-a susţinut când a fost arestat pentru a fi pus în libertate.
Deasemenea, Sadoveanu a mai ajutat pe Ionel Pop când a fost în criză matrimonială şi atunci când i s-a luat casa, fapt care a făcut să i se restituie acestuia casa.

3854 spec.vol.32 f.39
La 1 iulie 1950 este arătat că ar sprijini pe Ionel Pop fruntaş Manist şi că numai datorită lui acesta ar fi în libertate.

......................................................................

Fila 109
344/17 aprilie 1952

FIŞA

Sadoveanu Mihail             Născut în 1880 la Focşani, domiciliat
Francmason gradul 33         în Bucureşti, Str. Pitar Moş, nr......
Vice preşedinte al           Din anul 1921 este academician şi
Prezidiului Marii            din 1925 doctor Honoris Causa al
Adunări Naţionale            Universităţii din Iaşi. În 1926 este
Deputat al Partidului Agrar şi din                                          1931 preşedinte al Senatului. În 1936 a condus ziarele Adevărul şi Libertatea.
Din anul 1926 a condus la Iaşi loja francmasonică „Dimitrie Cantemir”, în 1931 era conducătorul pe ţară al „Marelui Orient”, gruparea lojilor francmasonice depinzând de „Marele Orient” din Franţa.
În 1932 M. Sadoveanu a federalizat „Marele Orient” cu „Marea Lojă Naţională Română”, condusă de Jean Pangal. În 1934 Pangal l-a exclus din „Marea Loje” acuzându-l de arivism. După excluderea sa M. Sadoveanu a fondat F.M.R.U (Federaţia Masonilor Regulaţi Uniţi din România), pe care a condus-o în calitate de mare maestru până în anul 1936.
În timpul în care a condus loja „Dimitrie Cantemir”, din Iaşi, „Marele Orient” şi F.M.R.U, a dat directive conducătorilor de loji să se înscrie în partidul lui Nicolae Iorga.
În 10 marti 1937 a publicat articolul „Pentru Prieteni”, în care a afirmat că „România modernă” s-ar datora unor generaţii de francmasoni.
Nu a fost semnalat cu activitate francmasonică după această dată.
(Materialul este rezultat de la A.S, confirmat în parte de arhivele francmasonice)

SS/UM

STELIAN TĂNASE - Profesor de ştiinţe politice la Facultatea de Ştiinţe Politice, Universitatea Bucureşti. Apariţii recente: Clienţii lu' Tanti Varva, Editura Humanitas, Bucureşti, 2009, Istoria căderii regimurilor comuniste. Miracolul revoluţiei, Editura Humanitas, Bucureşti, 2009, Maestro (roman), Editura Polirom, Bucureşti, 2008. 

 sus