CUPRINS nr. 144

ARHIVA

Arhiva


Arhivele Sfera Politicii
 

STELIAN TĂNASE

Richard Wurmbrand şi Kominternul

Richard Wurmbrand este cunoscut pentru cariera internaţională - de pastor şi autor de scrieri cu caracter religios – făcută mai ales în USA după 1965, când la un an de la eliberarea sa dintr-o închisoare, a părăsit România. În 1966 a depus în faţa Congresului American, unde a făcut impresie, dincolo de spusele sale, dezbracându-şi cămaşa pentru a arăta unei audienţe sceptice cicatricile căpătate în timpul anchetelor dure la care a fost supus după 1948, când a fost arestat la Bucureşti. Mărturia sa a dezvăluit adevărata faţă a comunismului şi se înscrie într-o serie din care mai fac parte, printre alţii, în perioada postbelică, Alexandr Kravcenko şi Alexander Soljeniţîn. Depoziţia sa publicată puţin după aceea a avut un mare succes de public şi l-a făcut cunoscut. Probabil că astăzi este cel mai tradus autor român (cca. 70 de limbi). L-am cunoscut cu ocazia primei sale călatorii în România de după 1989. Conversaţia noastră a fost fără noimă pentru că, spre ruşinea mea, la acea dată nu ştiam nimic despre el în afară de ce auzisem la postul de radio Europa liberă. A murit în anul 2001 în California.

Nu ştiam, fireşte, nici că fusese comunist. Am descoperit primele documente care se refereau la Richard Wurmbrand la mijlocul anilor ‘90, în arhiva SRI, apoi l-am regăsit la Arhiva Naţională şi, în fine, la CNSAS. Iată câteva date. S-a născut la Bucureşti în 1909, într-o famile mic burgheză evreiască cu mulţi copii (tatăl său era stomatolog). Face parte din al doilea val de aderenţi la bolşevism, după generaţia 1918. (Lucreţiu Pătrăşcanu etc.). A aderat la mişcarea comunistă clandestină încă din adolescenţă şi a intrat în vizorul Siguranţei (cum vedem în documentele pe care le reproducem în acest număr). Cu vehemenţa şi patosul care l-au făcut cunoscut ca pastor, s-a manifestat şi printre comunişti, unde şi-a făcut repede un nume. A devenit unul dintre oratorii şi liderii cunoscuţi. Apărea la Clubul sindicatelor din strada Şelari 10, unde a vorbit o dată şi Panait Istrati. Aici se organizau mitinguri şi şedinţe muncitoreşti în anii ‘20. A devenit membru al Biroului Politic al UTC. În 1927 a ajuns la Moscova la şcoala Komintern de cadre „Lenin”, unde a rămas până în 1929 şi unde a fost coleg cu Ana Pauker şi Marcel Pauker, Elena Filipovici etc., personaje rămase în istoria subteranei comuniste româneşti. La întoarcerea în ţară acţionează ca agent Komintern important, organizator şi lider, plătit de Moscova. Este arestat de mai multe ori, condamnat, eliberat – traseul tuturor militanţilor PCR. În 1933 a fost judecat şi condamnat în contumacie la zece ani închisoare pentru legăturile sale cu Kominternul, în procesul care succede grevei de la Griviţa. A fost prins la Timişoara unde trăia clandestin. În închisoare a intrat în conflict cu alţi comunişti şi este exclus din PCR. Acuzaţiile care i s-au adus au fost de „troţkism” şi „agent al Siguranţei”. E dificil azi, în lipsa unor documente  revelatoare (aflate la Moscova) să discernem adevărul acestui conflict. Când cineva era exclus din partid era automat acuzat de mari păcate, că este agent al Siguranţei şi este troţkist, deviaţionist de dreapta sau de stânga după împrejurări. Cert este că Richard Wurmbrand nu a mai activat în reţelele clandestine Komintern de la această dată, 1934. În 1938 s-a convertit şi în 1940 a devenit pastor neoprotestant. El avea de fapt nevoie de o biserică unde să predice, având un temperament dominator, pedagogic, teatral-dramatic vădit, era născut propovăduitor al unei cauze. A crezut întâi că religia seculară a bolşevismului este cauza care îl aştepta. Apoi a schimbat direcţia preferând să îi slujească nu pe Lenin&Stalin ci pe Dumnezeu şi una din bisericile lui. Din 1945, datele vieţii şi carierei sale sunt mai bine cunoscute. Reproducem mai joc citeva documente necunoscute din arhivele Siguranţei (ANIC, FD 95) legate de perioada sa comunistă.

 

Richard Wurmbrand and the Comintern

Richard Wurmbrand is well known for his international career – as Reverend and author of several religious texts – famous especially in the United States, where he arrived in 1965, just a year after being released from a Romanian prison. In 1966 he testified before the American Congress, standing out because of his gesture of getting his shirt off in order to prove the authenticity of the scars he acquired during the harsh investigations he bore up in Bucharest. His testimony, along with the similar stories of Alexandr Kravcenko and Aleksandr Solzhenitsyn, had a great importance in disclosing Communism’s real nature. His deposition, immediately revealed to the public, grew into a high-profile publication, quickly throwing Wurmbrand in the spotlight. It is said that nowadays he is the most published Romanian author, translated in approximately 70 languages worldwide. I was given the occasion to meeting him, during his first trip to Romania after 1989. We had a somewhat gibberish conversation, because in that era I knew pretty nothing about him, except for some scarce information previously learned from Radio Free Europe. Wurmbrand died in California in 2001.

Obviously, I had no idea about the fact that he once used to be a communist. Some of the first documents referring to Wurmbrand had been scarcely disclosed by the archives of the Romanian Secret Services (SRI), then by the Romanian National Archives and eventually by the National Council for the Study of Securitatea Files (CNSAS) around mid 90’s. They all teach us he was born in Bucharest, in 1909, in a Jewish middle class family. The files also show that he was a member of the second generation of communist adherents, while for example Lucreţiu Pătrăşcanu stood out as a great figure of the first post-war generation.

As the documents reproduced below demonstrate, Wurmbrand had been engaging in clandestine activities since he was a young boy, successfully catching the eye of Siguranţa, the State Security apparatus preceding the communist regime. Serving communist authorities as active, fervent and passionate as he would be serving God, as a Reverend, he rapidly made himself a famous name. He turned out to be one of the best leaders and appreciated speakers; he frequently held speeches at the headquarters of the Union Club, in No. 10 Şelari Street, where Panait Istrati once spoke too. That was the place where the Labor Unions held their meetings and sessions during 1920’s. Up next, Wurmbrand became a full member of the Political Bureau of the Communist Youth Union (UTC), position leading his way to Moscow, where in 1927 he enrolled in Comintern’s “Lenin” training school. He stood there until 1929, in the meantime being colleague with Ana Pauker and Marcel Pauker, Elena Filipovici etc., all of whom remained famous figures of Romanian communist underground movement.

Upon returning to his mother country, Wurmbrand was already an important Comintern agent, leader and coordinator directly paid from Moscow. Like other Romanian communists he was arrested for several times, then sentenced and released on and off again. In 1933 Wurmbrand was judged and sentenced in absentia to prison for ten years, because of his relations with Comintern, in a trial succeeding the Girviţa strike. He was arrested in Timişoara where he was living clandestinely. While in prison he quarreled with other communists, thus coming to be excluded from the Romanian Communist Party (PCR), to being accused of “Trotskyism” and of being an agent of Siguranţa.

It is very difficult to judge this conflict and to discern the truth in it, as many revealing documents are still missing. In the era, when someone was excluded from the Party he was implicitly charged with great sins, accused of being either Trotskyist or a left-wing or right-wing deviationist. Whatsoever, there is no doubt upon the fact that from that moment onwards Richard Wurmbrand never turned back to his clandestine passions. In 1938 he converted and then, in 1940, he became an Evangelical Reverend. Supposedly he needed a Church where he could just be himself; he was temperamental, with a dominating ego and very theatrical teaching skills. Therefore, he seemed to be born to fight for a cause. Originally seduced by the Bolshevik secular religion, he then switched from Lenin and Stalin to serving the name of the Lord and one of his Churches. From the year of 1945 the facts and figures eating his way through life are covert no more.

Having these said we have the honor of disclosing in the following pages some unique documents, all recovered from the archives of Siguranţa (ANIC, FD 95), telling the story of Richard Wurmbrand’s fervent communist years.


Arhiva Sfera Politicii nr.144
Arhivele Statului
Fd 95
filele,
5,6,10,55,56,65,68,81,100,101,103,104,108

 

Brigada a –III- a                                15 Aprilie 1925

NOTA

Prefectura Poliţiei Capitalei a arestat în ziua de 12 aprilie a.c. pe comunistul VASILESCU VASIA, pentru ultragiu adus agentului nostru GRIGORIU CORNELIU care se afla în acea zi la sala sidicatelor de pe strada Şelari, Nr. 10, având delegaţie de a asista la conferinţa ce s-a ţinut în acea zi.
A doua zi 13 aprilie a.c. au fost arestaţi de Prefectura Poliţiei Capitalei comuniştii MARCEL PAUKER şi RICHARD WURMBRAND, funcţionar comercial. Primul a fost arestat pentru faptul de rezistenţă şi ultraj contra forţei publice şi al doilea pentru faptul de insultă contra autorităţilor.
Toţi cei arestaţi au fost înaintaţi Consiliului de Răsboiu al Corpului II Armată.

 

......................................................................
BRIGADA a- III-a                                 26 aprilie 1925

DOMNULE DIRECTOR GENERAL,

Am onoarea a vă raporta următoarele:
Subcomisarul VASILIU de la Prefectura Poliţiei Capitalei, însărcinat cu supravegherea salei sindicatelor din str. Şelari Nr.10, în seara zilei de 25 apriliei a.c. pe la orele 5 p.m. a arestat pentru a doua oară pe RICHARD WURMBRAND funcţionar comercial, domiciliat pe strada Splaiului nr. 8 bis, pentru faptul că a contravenit la legea asociaţiunilor profesionale, frecventând sala în zilele când ştia că nu sunt şedinţe de breaslă din care făcea parte.
Numitul a fost înaintat de către Prefectura Poliţiei Capitalei la consiliu de Răsboiu al Corp. II. A.
Înainte de a fi fost arestat de prima dată funcţiona la magazinul de jucării CHIRAN de pe str. Gabroveni nr.35, de unde a fost dat afară de către patronul magazinului pentru ideile sale.
DOMNULUI DIRECTOR AL POLIŢIEI ŞI SIGURANŢEI STATULUI.

 

......................................................................

 

BRIGADA a-III-a                                  20 mai 1925
DOMNULE DIRECTOR GENERAL,

Conformându-ne ordinului Dvs. pus în rezoluţie pe referatul nostru cu data de 26 aprilie a.c., de a identifica complect pe comunistul RICHARD WURMBRAND. Am onoarea de a vă raporta următoarele.
RICHARD WURMBRAND, în etate de 16 ani, de naţionalitate evreu de profesie funcţionar comercial, cu domiciliul pe str. Splai, nr. 8 bis, este născut în Bucureşti în anul 1909 luna martie, fiul lui HEINERICH şi al AMALIEI WURMBRAND. Tatăl său WURMBRAND a fost de profesie dentist, originar din Gura Humorului- Bucovina, numitul a încetat din viaţă în cursul anului 1918, pe când se afla cu toată familia în Constantinopol. După moarte sa soţia lui, AMALIA WURMBRAND cu copii a venit în ţară de la Constantinopol prin portul Constanţa în cursul lunei octombrie 1921, stabilindu-se în Bucureşti. În familia WURMBRAND sunt patru băieţi, cel mai mare MOISE în etate de 24 de ani, TUDOR de 20 de ani, LAZĂR de 18 ani şi RICHARD de 16 ani, toţi de profesie funcţionari comerciali.
Dintre toţi cel mai rău a luat o cale greşită, înclinând spre comunism este RICHARD WURMBRAND, numitul face parte din organizaţia comunistă din Bucureşti, însă din cursul anilor 1924 luna ianuarie după cum reiese din declaraţia sa.
Tot din acest grup mai face parte şi indivizii MATEI PASCU, MARCU FENIX şi AUREL ROTEMBERG, care au influenţat asupra lui RICHARD WURMBRAND de a se înscrie în sindicatul funcţionarilor unde se face politica comunistă.

 

......................................................................

 

DIRECŢIUNEA SIGURANŢEI NAŢIONALE           16 septembrie 1929

NOTĂ

Astăzi 16 septembrie a.c. la Curtea de Apel Bucureşti Secţia a IV-a, s-a judecat apelul comuniştilor R. WURMBRAND, ELENA BALOG, CIOBOTARU SLOIM şi ION HORVAT.
Din parte apărării avocaţii: LUCREŢIU PĂTRĂŞCANU şi VICOL.
Curtea a fost compusă din: preşedinte I. TRANDAFIRESCU, N. BORDEIANU, SILIU RĂDULESCU şi procuror BOSSIE.
Şedinţa se deschide la orele 3.p.m.
Avocatul LUCREŢIU PĂTRĂŞCANU, a citit câteva pasagii din dosar, la care Dl. Preşedinte , spune că Curtea a studiat dosarul şi are la cunoştinţă de faptele pentru cari acuzaţii au fost condamnaţi.
La un moment acuzaţii, au început să huiduiască şi să vocifereze, aducând insulte justiţiei. Curtea a respins apelul acuzaţilor, luând în acelaşi timp mai multe declaraţii, a diferitelor persoane ce se aflau în sală, şi i-au condamnat pe cei de mai sus încă şase luni închisoare pentru ultraj.
În sală au fost şi comuniştii: ALEXANDRU MIHAI, FLORICA HORVAT, NETI ROTEMBERG, LEON PELTZVEIG ŞI IANCU LAZAROVICI.

 

......................................................................

 

MINISTERUL DE INTERNE
DIRECŢIUNEA GENERALĂ A POLIŢIEI
INSPECTORATUL REGIONAL BUCUREŞTI
No. 4750
11 aprilie 1932

DOMNULE DIRECTOR GENERAL,

Avem onoarea a vă înainta pe comuniştii CIOBOTARU ŞLOIM zis IONEL SOLOMONIVICI, RICHARD WURMBRAND şi HORVATT IOAN, cari s-au liberat în ziua de 10 aprilie 1932, din închisoara Doftana şi înaintaţi Chesturei de poliţie Ploieşti, cu adresa No. 1359/932, a închisoarei Doftana, cu menţiunea de a fi înaintaţi dumneavoastră, alăturăm şi trei bilete de eliberare din închisoare

INSPECTORUL REGIUNEI I DE POLIŢIE
Indescifrabil
ŞEFUL SERV.POL.DE SIGURANŢĂ
COMISAR ŞEF
Indescifrabil

 

......................................................................

 

DOMNULUI DIRECTOR GENERAL AL POLIŢIEI

ROMÂNIA
MINISTERUL DE INTERNE
ÎNCHISOAREA PRINCIPALĂ DOFTANA
BILET No. 1349
Pentru eliberarea condamnatului
1932..luna...aprilie....10

Individul RICHARD WURMBRAND, năcut în comuna Bucureşti, judeţul Muscel, locuitor în comuna Bucureşti, plasa--------, judeţul Ilfov, cu profesiunea sau meseria de funcţ. comercial cel care a fost osândit la acest penintenciar de la 15 martie 1930, până la 13 martie 1933, pentru că a comis faptul de reprimarea unor infracţiuni astăzi contra liniştei publice, expirându-i termenul osândei s-a pus în libertate şi s-a rânduit pentru loc de aşezare în comuna Bucureşti, strada Aurora, No.48.
Tribunalul sau curtea care a pronunţat sentinţa Curtea cu juraţi Ilfov. Data şi numărul deciziei sau al sentinţei decizia No.70 din 7 iunie 1930. Motivul condamnării infracţiuni contra liniştei publice. Natura şi durata pedepsei 3 ani corecţie. Observaţiuni conform ordinului Parchet General Bucureşti, No. 6866/932 beneficiind de la I.D.R. No. 1468/929 şi No.1960/931 a fost pus în libertate.
SEMNALMENTE:
VĂRSTA 21 de ani, STATURA 1,88 m, PĂRUL şaten, SPRÂNCENELE castanii, FRUNTEA mică, OCHII verzi, NASUL potrivit, GURA mare, BĂRBIA ovală, OBRAZUL----, FAŢA smeadă, OSEMINTE SEMNE n-are

 

......................................................................

 

DIRECTORUL PENINTENCIARULUI                      GREFIER
22 AUGUST 1933

NOTA

La şedinţa comitetului local al Blocului Muncitoresc Ţărănesc, ţinută aseară în locuinţa comunistului URSULESCU din strada Radului 32-34 la care a participat şi TEREZA FOMBOR, aceasta a comunicat că RICHARD WURMBRAND condamnat în lipsă de către Consiliu de Răsboiu al Corpului 2 Armată în procesul ceferiştilor la 10 ani închisoare, a reuşit să treacă Nistrul clandestin în Rusia, de unde nu se va mai înapoia până amnistiere sau graţiere.
La această şedinţă a participat un lucrător electrician din partea S.T.B-ului şi alte două persoane unul şofer cari vor fi identificaţi.
În locuinţa lui URSULESCU se ţin aproape regulat şedinţe la cari participă membrii comitetului local.

 

......................................................................

 

30.I.1934
DIRECŢIUNEI GENERALE A POLIŢIEI
TIMIŞOARA 1-298-443- STAT 29/I-O/40

Raportăm că azi noapte am descoperit Comitetul Partidului Comunist din Banat găsind toată tehnica împreună cu materialele de propagandă adus de la centrul partidului şi cel confecţionat în acest oraş.
Am arestat pe comunistul RICHARD WURMBRAND, delegatul comitetului central în comitetul regional al Banatului, condamnat în lipsă de 10 ani închisoare de Consiliu de Răsboiu Bucureşti pentru Griviţa şi unu şi jumătate de Tribunalul Ilfov, pentru propagandă comunistă.
Asupra lui avea carnetul de identitate nr.46007/933, eliberat de sector III, Bucureşti, pe numele lui Mihai Liuca Gheorghe, ziarist, adus la Timişoara de un curier al centrului Bucureşti. În lunile noiembrie şi decembrie, a locuit în Bucureşti, la portarul Banciu al casei Mina Minovici, de la şosea, unde a fost dus de şoferul Mutulescu.
În aceeaşi casă s-au ţinut şi întâlnirile lui Bujor cu reprezentanţii partidului comunist central. Camera unde a locuit a fost în încăperile portarului amintit. Deasemenea a mai locuit la doamna Cocea, din Piaţa Rosseti 9, vre-o 3-4 zile, recomandat fiind printr-un bilet de avocatul Lieblich.

 

......................................................................

 

SECŢIUNEA 4-a                              7 februarie 1934

NOTA

RICHARD WURMBRAND condamnat în procesul ceferiştilor în lipsă şi arestat de Siguranţa generală cu ocazia descoperirei regionalei comuniste din Banat, a declarat la cercetări că, la judecarea procesului va încerca să creeze o atmosferă defavorabilă partidului comunist, dând pe faţă toate dedesupturilor necunoscute încă partizanilor, aducând şi date inedite cu care va dovedi demagogia şi făţărnicia acestei politici.
În acest scop, va face un amplu expozeu al situaţiei din Rusia Sovietică, din care să rezulte toate contradicţiile şi abaterile de la principiile lui Lenin, imposibilitatea de a se realiza iluziile raiului comunist şi scăderile conducătorilor, care nu se deosebesc de cei mai răi dintre reprezentanţii regimului capitalist.
Paralel cu această acţiune, dat fiind că se bucură de o reală popularitate în rândurile muncitorilor şi membrilor importanţi din închisoare va căuta să intre în legătură prin corespondenţă cu mai mulţi partizani, spre a creia o disidenţă în partid, în sensul vederilor lui Troţki, cu scopul de a rupe unitatea partidului comunist din România.

 

......................................................................

 

SECŢIUNEA 4-a                              26 aprilie 1934

Situaţia comunistului RICHARD WURMBRAND

Conducătorii organizaţiilor comuniste din Capitală acuză pe RICHARD WURMBRAND că este agent provocator şi că Siguranţa i-a înlesnit fuga de la proces spre a organiza complotul de la Timişoara pentru ca apoi să-l descopere.
RICHARD WURMBRAND care se găseşte la Văcăreşti şi urmează să fie transferat la Jilava, unde se găsesc deţinuţi şi ceilalţi acuzaţi în procesul de rebeliune, a comunicat unor intimi că se teme de răzbunarea ceferiştilor şi va interveni pe lângă cei în drept să nu fie transferat.

 

......................................................................

 

SECŢIUNEA a-IV-a                                 17 mai 1934

Avocaţii comunişti şi procesul lui RICHARD WURMBRAND

Avocatul SCHAER depune stăruinţi pe lângă ceilalţi avocaţi membri ai partidului comunist, să refuze a apăra pe RICHARD WURMBRAND, sub motiv că ar fi agent provocator.
Intervenind şi pe lângă d-ra avocat LIZETA GHEORGHIU, numita n-a dat un răspuns până în prezent.

 

......................................................................

 

BIROUL PRESEI

REFERAT
Buletinul „ Rundschau” care apare la Basel, No.35 din 7 iunie 1934, are la pagina 1365 un articol intitulat : Comunicatul Comitetului Central al Partidului Comunist din România, din care traducem paginile următoare:
Comitetul Central al Partidului Comunist din România, aduce la cunoştiinţa tuturor organizaţiilor, lucrătorilor revoluţionari, arestaţilor politici, etc, că fostul membru al partidului RICHARD WURMBRAND funcţionar de origine burgheză, s-a purtat nedemn de un revoluţionar cu ocazia arestării sale, de către Siguranţa din Timişoara în luna ianuarie. După toate probabilităţile Siguranţa pregăteşte pe WURMBRAND, pentru o declaraţie noul proces împotriva ceferiştilor, în care va fi introdus în mod artistic, pentru a i se da ocazia să târească în noroi eroicele lupte din Griviţa. În modul acesta Siguranţa caută să se răzbune de înfrângerea politică ce a suferit de pe urma muncitorimei române.
Provocaţiunea şefilor socialişti-fascişti care au încercat prin MIRESCU şi RĂDĂCEANU să înfăţişeze pe camarazii DONCEA, PETRECU şi GHEORGHIU ca provocatori, se complectează şi cu provocaţiunea siguranţei care vrea să transforme pe agentul WURMBRAND în „ armă ideologică” împotriva comunismului.
În acelaşi timp ce Siguranţa îl „ prelucra” pe WURMBRAND, a apărut în Bucureşti un manifest semnat de aşa zisă Liga Comunistă, care propagă aceleaşi idei pe care URBACIOV le insuflă trădătorului WURMBRAND, idei pe care acesta trebuie să le împrăştie mai departe. Ruşinosul document face cunoscută totala „ înfrângere a partidului comunist din România şi a Internaţionalei comuniste.
Aceasta în momentul când chiar cei mai scumpi partizani ai lui TROŢKI, RAKOWSKI şi SOSNOWSKI, s-au plecat în faţa Internaţionalei comuniste şi Partidului Comunist din Uniunea Sovietică.
Comitetul Central al Partidului Comunist din România, previne pe membrii partidului şi pe simpatizanţi să se ferească de zvonurile împrăştiate de agenţii Siguranţei asupra pretinselor diferende şi lupte din Comitetul Central al partidului, asupra pretinselor nemulţumiri ce le are Cominternul despre activitatea Comitetului Central.
Duşmanii comunismului întrebuinţează din ce în ce mai multe provocaţiuni politice contra partidului nostru. Cu toate represaliile şi terorizarea maselor, cu toate schingiuirile şi legile excepţionale, comunismul se dezvoltă în România şi sileşte pe călăii şi duşmanii clasei muncitoare să întrebuinţeze contra lui metode din ce în ce mai rafinate.
Dar nici provocările politice, nici metodele de desfiinţare fizică a comuniştilor nu sunt în stare să sfarme zidul de oţel al unităţii rîndurilor partidului comunist.
Buletinul nu mai conţine nici un articol referitoare la România

Conf.trad.
Bunescu

 

......................................................................

 

SECŢIUNEA a-4-a 23 martie 1935

Discuţiuni în cercurile comuniste din Capitală pe chestiunea evadării celor trei ceferişti
În cercurile comuniste din Capitală se comentează evadarea celor trei ceferişti de la Craiova în sensul că ea s-a făcut mai mult din cauza demoralizării celor arestaţi cari se înfluenţase mult de declaraţiunile comunistului WURMBRAND, făcute înainte Consiliului de Răsboiu de la Timişoara.
Pentru ca aceştia să nu ia o atitudine ostilă partidului comunist, fiindcă ştiut este că chestiunea rebeliunei ceferistilor luase un caracter de propagandă mondială, partidul comunist a grăbit evadarea lor şi astfel a organizat întregul plan, ca apoi să poată reflecta asupra maselor în sensul că eroii proletariatului sunt salvaţi din mâna burgheziei.
Se spune că DONCEA, PETRESCU şi AVASILICHEI erau ferm hotărâţi în ultimul timp să facă faţă declaraţiuni împotriva partidului comunist cu ocazia recursului ceferiştilor şi în cazul când peseapsa ar fi rămas definitivă, totuşi să evadeze pe cont propriu. GHEORGHIU DEJ, fost lucrător ceferist în atelierele Galaţi şi Cluj, îndepărtat din serviciul C.F.R pentru agitaţiuni comuniste şi condamnat 12 ani muncă silnică pentru rebeliunile de la atelierele Griviţa din februarie 1933, se manifestă foarte demoralizat faţă de tovarăşii cari îl vizitează la închisoarea Doftana, unde se află deţinut şi că s-ar fi pronunţat că va încerca să evadeze pe cont propriu în cazul în care partidul comunist nu va proceda cu el la fel ca şi cu cei trei evadaţi. DONCEA, PETRESCU şi AVASILICHEI GHEORGHE se află în prezent la Moscova, unde urmează şcoala de cadre a partidului comunist.

 

STELIAN TĂNASE - Profesor de ştiinţe politice la Facultatea de Ştiinţe Politice, Universitatea Bucureşti. Apariţii recente: Clienţii lu' Tanti Varva, Editura Humanitas, Bucureşti, 2009, Istoria căderii regimurilor comuniste. Miracolul revoluţiei, Editura Humanitas, Bucureşti, 2009, Maestro (roman), Editura Polirom, Bucureşti, 2008

Google

 

Web

Sfera Politicii

 sus