Semnale

 
Semnale 

Radu Filipescu. Jogging cu Securitatea Autor: Herma Kennel, editura Polirom
Anul apariţiei: 2009 Număr pagini: 328 ISBN: 978-973-46-1624-4 Traducere din limba germană de Nora Iuga Prefaţa de Ana Blandiana Ediţia a II-a revăzută Volumul prezintă în forma cvasiromanescă lupta dusă de Radu Filipescu, începând din 1983, cu structurile nefireşti ale lumii comuniste. Încercarea de a trezi opinia publică din torpoare, de a alunga frica indusă de regim prin distribuirea de manifeste are ca rezultat imediat doar condamnarea la zece ani de închisoare. Dar, aşa cum rezuma autoarea această luptă printr-o frază care dă şi titlul ediţiei germane, „exista anumite lucruri care trebuie neapărat făcute”.
„Un loc comun al discuţiilor despre problemele tinerei generaţii este acela al nevoii de modele, pe care tinerii o resimt în mod dureros. Radu Filipescu are toate aceste date şi nu trebuie decât să fie cunoscut pentru ca eficienţa modelului pe care îl reprezintă să înceapă să funcţioneze. Pentru că nu trebuie uitat – şi cartea Hermei Kennel ne-o reaminteşte, pagină cu pagină –, Radu Filipescu a fost şi este un personaj extraordinar, nu un «personaj tipic». El a fost nu numai singur, ci şi singular în acţiunea lui (descoperirea abia în inchisoare a eroilor altor câteva acţiuni similare de revoltă nu face decât să le sublinieze caracterul solitar), iar paginile în care este descrisa lipsa de succes a primelor lui manifeste – care cereau demonstrarea protestului prin simpla trecere printr-o anumită piaţă, într-o anumită duminică – ar trebui să devină pentru noi toţi tema unei profunde analize.”
(Ana Blandiana)
Experienţe carcerale în România comunistă, vol. III Autor: Cosmin Budeanca (coordonator), editura Polirom
Anul apariţiei: 2007 Număr pagini: 450 ISBN: 978-973-46-1566-7 Traducere de Alina Pelea Al treilea volum al Experienţelor carcerale continuă să schiţeze imaginea sistemului penitenciar comunist din România cu 23 de interviuri realizate în judeţele Bihor, Bistriţa, Braşov, Iaşi, Mehedinţi, Timiş şi Tulcea. Interviurile se axează prioritar pe viaţa în detenţie, însă majoritatea relatărilor foştilor deţinuţi politici se referă şi la experienţele pe care le-au trăit după eliberare. Căci, pentru mulţi dintre ei, ieşirea din puşcărie şi reinserţia socioprofesională – intreruptă nu rareori de noi arestări – au însemnat un dureros proces de transferare „dintr-o închisoare mai mică într-o închisoare mai mare, reprezentată de România comunistă”.
Intelectualii şi regimul comunist. Istoriile unei relaţii. Anuarul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului în România. Volumul IV, 2009 Autor: Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului, editura Polirom
Anul apariţiei: 2009 Număr pagini: 312 ISBN: 1842-5771 Al patrulea volum al Anuarului Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului în România reuneşte o serie de studii referitoare la rolul intelighenţiei româneşti la interacţiunile sinuoase, fie ele adeziuni sau opoziţii, dintre intelectualii români şi regimul comunist. Situaţia istoriografiei române aflate sub impactul modelului sovietic în primul deceniu al regimului, analiza dosarelor de Securitate ale unora dintre membrii Uniunii Scriitorilor, studiile de caz în centrul cărora se afla Monica Lovinescu, Ion D. Sîrbu ori Miron Constantinescu sunt tot atâtea subiecte de interes pentru toţi cei dornici să cunoască un segment specific, dar foarte important al istoriei noastre recente.
Reeducarea în România comunistă (1945-1952) Autor: Mircea Stănescu, editura Polirom
Anul apariţiei: 2010 Număr pagini: 296 ISBN: 978-973-46-1627-5 Cuvînt înainte de Constantin Ticu Dumitrescu Cele trei volume ale seriei Reeducarea în România comunistă oferă o istorie completă a reeducării de tip Pitesti, de la primele tentative – închisorile Aiud şi Suceava – pînă la stoparea ei oficială. Căutările în arhive şi discuţiile cu foştii deţinuţi au dat naştere acestei lucrări al cărei scop este, conform autorului, „să redea istoria încercărilor regimului comunist din România de a restructura (reeduca) deţinuţii politici, adică de a-i transforma din duşmani (reali sau presupuşi) în aderenţi (reali) ai doctrinei şi practicii comuniste”. Primul volum prezintă începuturile
reeducării: un studiu de caz despre Makarenko şi naşterea pedagogiei sovietice, precedentul reeducativ de la închisoarea Aiud (1945-1948), reeducarea de la Suceava (1948-1949), Piteşti (1949-1951) şi Braşov (1950-1951).

 sus