CUPRINS nr. 143

ARHIVA

Arhiva


Arhivele Sfera Politicii
 

LAVINIA BETEA

Ultima vizită a lui Nicolae Ceauşescu la Moscova (II)1

Īn acest număr al revistei noastre, Lavinia Betea continuă publicarea unor documente relevante privind pe Nicolae Ceauşescu. 

 

Nicolae Ceausescu’s last trip to Moscow (II)

In this number of the magazine, Lavinia Betea carries on the publication of some relevant documents on the subject of the life of the Nicolae Ceauşescu


Tov. Nicolae Ceauşescu: Să discutăm cum să soluţionăm problemele.
M.S. Gorbaciov: Īn R.D. Germană au discutat şi deja i-au exclus din partid.
Tov. Nicolae Ceauşescu: Am văzut, dar deja acolo lucrează de acum influenţele din afară, din Republica Federală Germania.
M.S. Gorbaciov: Milos Jakes este prietenul meu mai vechi. I-am spus: dumneavoastră aveţi o ţară bună, un popor calificat, bine organizat, bine educat, trebuie să faceţi schimbări mai repede, mai repede, altfel veţi fi īnvinşi şi veţi ajunge īntr-o situaţie ca la noi, să rezolvaţi problemele sub tropăitul picioarelor. Jakes m-a ascultat şi apoi a spus: atunci mai bine să aştept eu pānă vin ceilalţi la putere īn Uniunea Sovietică. A aşteptat şi iată ce s-a īntāmplat. Acestea sunt două ţări cu o situaţie prosperă, cele mai bogate, īn afară de noi, bineīnţeles, pentru că noi suntem cei mai bogaţi.
Tov. Nicolae Ceauşescu: Īncepānd din 1968 noi am spus: hai să ne apucăm să dezvoltăm economia, pentru că altfel n-o să ne ajute nimeni. Şi am lucrat īn această direcţie.
M.S. Gorbaciov: Aţi făcut mult.
Tov. Nicolae Ceauşescu: Pānă īn 1984 nu am primit un litru de petrol din Uniunea Sovietică.
M.S. Gorbaciov: Pentru ce aveaţi nevoie? Aveaţi petrolul dumneavoastră. Aceasta este o problemă clară, deja.
Tov. Nicolae Ceauşescu: Eu am vrut numai să reamintesc.
M.S. Gorbaciov: Totuşi aţi făcut multe.
Tov. Nicolae Ceauşescu: Am lucrat şi am adus şi īmbunăţiri īn dezvoltarea societăţii şi a economiei. Ceea ce faceţi dumneavoastră acum am īncercat şi noi la un moment dat. Am creat atuci aşa-zişii mandatari, şi după un an de zile am văzut că se īmbogăţesc şi am lichidat complet această situaţie.
M.S. Gorbaciov: Aşa o perspectivă ne prevedeţi şi nouă?
Tov. Nicolae Ceauşescu: Īn orice caz, ca să se īmbogăţească unii prin speculă, aceasta nu este o perspectivă, ştiţi şi dumneavoastră acest lucru destul de bine. Am introdus şi autoconducerea, şi noul mecanism economic şi consiliile de conducere.
M.S. Gorbaciov: Cānd vă ascult, mă gāndesc că dumneavoastră īntr-un an aveţi timp să vizitaţi fiecare judeţ.
Tov. Nicolae Ceauşescu: Chiar fiecare judeţ nu.
M.S. Gorbaciov: Dar spuneţi, īntr-o ţară aşa de mare ca a noastră, cum putem noi să conducem īn acelaşi fel ca dumneavoastră? Noi trebuie să ne gāndim la alte metode.
Tov. Nicolae Ceauşescu: Şi noi avem autonomie, īnsă una este autonomia īn republici şi chiar īn regiuni şi judeţe, şi alta este autonomia īntreprinderilor. Oricum, o orientare generală şi un control general este obligatoriu chiar pentru Uniunea Sovietică.
M.S. Gorbaciov: Tovarăşe Ceauşescu, noi suntem pentru un centru puternic, īnsă īl gāndim puţin altfel.
Tov. Nicolae Ceauşescu: Trebuie neapărat. Īnsă republicile trebuie să aibă multă autonomie şi judeţele la fel. Noi mergem pānă īn comune acum. Sigur, suntem o ţară mai mică.
M.S. Gorbaciov: Nu este mică, este mijlocie.
Tov. Nicolae Ceauşescu: Dar, īn orice caz, nu se poate ca īntreprinderile, chiar la nivel republican, să nu fie sub o īndrumare unitară, sigur, cu multă autonomie, cu multe drepturi. Cu vreo 20 de ani īn urmă le-am dat şi noi depturi foarte multe şi primul lucru pe care l-au făcut a fost să ia credite şi să facă tot felul de investiţii neeconomice. Atunci noi le-am restrāns drepturile şi am gāndit că trebuie să ţinem īn mānă anumite lucruri, deoarece petnru Romānia 11 miliarde de dolari datorie īn 1980 constituia o situaţie foarte grea. De altfel trebuie să vă spun că īn discuţiile pe care le-am avut atunci cu Brejnev, el mi-a spus de cāteva ori: nu te duce să faci datorii. De cāteva ori mi-a atras atenţia asupra acestui lucru, īnsă am greşit, că am dat multe drepturi īntreprinderilor şi toţi s-au apucat şi au sus că dacă avem drepturi, atunci să luăm credite din străinătate.
M.S. Gorbaciov: Guvernul este de vină!
Tov. Nicolae Ceauşescu: Tovarăşul Dăscălescu nu era atuci prim-ministru.
Tov. Constantin Dăscălescu: Eu am venit la plată!
Tov. Nicolae Ceauşescu: Īnsă după aceea am luat măsuri şi am oprit această situaţie reuşind să plătim datoria.
M.S. Gorbaciov: Desigur, noi nu vrem să fie rău, noi vrem să fie bine.
Tov. Nicolae Ceauşescu: Sigur, toată lumea vrea acest lucru, īnsă Uniunea Sovietică are multe posibilităţi şi poate depăşi uşor greutăţile pe care le are. Ea poate să fie o putere economică socialistă model.
M.S. Gorbaciov: Tocmai aceasta vrem să facem. Probabil sunt ambiţii prea mari, dar dorim să facem acest lucru. Probabil că īn generaţia noastră nu vom reuşi să facem totul, dar putem şi noi să facem multe. Principalul este ca acum să punem bazele, să determinăm direcţiile īn mod corect.
Tov. Nicoale Ceauşescu: Īn cāţiva ani Uniunea Sovietică poate să depăşească greutăţile pe care le are, īn primul rānd pentru că are totuşi o forţă economică puernică.
M.S. Gorbaciov: Aşa este.
Tov. Nicolae Ceauşescu: Dumneavoastră criticaţi ştiinţa, dar aveţi o ştiinţă puternică.
M.S. Gorbaciov: Categoric.
Tov. Nicolae Ceauşescu: Greşeala a fost că s-a pus un prea mare accent pe latura militară şi s-au neglijat celelalte domenii.
M.S. Gorbaciov: Corect.
Tov. Nicolae Ceauşescu: Sigur, a fost şi situaţia internaţională de aşa natură. Dar aveţi o ştiinţă puternică, foarte puternică, şi poate uşor să soluţioneze orice problemă. Pe urmă, totuşi, şi celelalte ţări socialiste sunt ele mai mici, dar pot să conclucreze īn acest domeniu.
M.S. Gorbaciov: Īn general, dacă luăm ţările socialiste din Europa, cu toate problemele pe care le au, sunt ţări moderne totuşi.
Tov. Nicolae Ceauşescu: S-au produs aceste schimbări. Să fie oprite şi să se meargă īnainte.
M.S. Gorbaciov: Ne gāndim şi noi. Probabil că aplicăm puţin alte metode, dar aceasta este problema fiecăruia. Important este să īntărim socialismul şi īn rest este treaba fiecăruia. Sunt ritmuri diferite, sunt forme diferite. Desigur, noi trebuie să ţinem seama de mărimea populaţiei, de diferenţele dintre republici, de nivelul lor de dezvoltare.
Aţi menţionat complexul militar industrial mare care există la noi. Acum trebuie să ducem o astfel de politică structurală care să ne permită să īntoarcem acest complet mai mult spre nevoile omului. Aceasta este ceea ce facem īn prezent. Complexul  de apărare lucrează acum mai bine īn direcţia aceasta. Īnainte a opus rezistenţă, dar acum lucrează īn direcţia aceasta, şi sunt chiar interesaţi să o facă.
Tov. Nicolae Ceauşescu: Īnsă trebuie păstrat, sigur, īmbunătăţit.
M.S. Gorbaciov: Nu numai păstrat, tovarăşe Ceauşescu!
Tov. Nicolae Ceauşescu: Cānd am spus că trebuie păstrat, am īnţeles că tot ceea ce este necesar trebuie păstrat.
M.S. Gorbaciov: Categoric.
Care sunt problemele bilaterale pe care doriţi să le abordaţi?
Tov. Nicolae Ceauşescu: Īn primul rānd, cele economice. Sigur, primii-miniştrii nu au avut timp să se īntālnească.
M.S. Gorbaciov: Atunci să se īntālnească.
N.I.Rījkov: Pe 9 ianuarie 1990 ne īntālnim.
Tov. Constantin Dăscălescu: Aceasta este o īntālnire īn cadrul C.A.E.R, dar noi dorim o īntālnire bilaterală.
M.S. Gorbaciov: Veţi mai trăi pānă la 9 ianuarie!
Totuşi, ce probleme vă preocupă, ce vă īngrijorează?
Tov. Nicolae Ceauşescu: Mi se pare că noi am discutat multe probleme din acestea, dar ar trebui ca primii-miniştri să se īntālnească să pună la punct problemele discutate. Trebuie deja să ne gāndim la cincinalul viitor.
M.S. Gorbaciov: Mi se pare că deja s-au ocupat de aceste probleme.
Tov. Constantin Dăscălescu: Numai pentru anul 1990.
Tov. Nicolae Ceauşescu: Sigur, unele discuţii sunt. Noi considerăm că putem realmente să realizăm o colaborare mai bună. Aceasta ar fi prima problemă.
Sigur, nu am de gānd acum să īncep să intru īn amănunte. Pentru că ne-ar trebui prea mult timp. Nu putem discuta mai mult acum, īnsă dacă am conveni ca să se īntālnească totuşi primii-miniştrii, ar fi un lucru foarte bun. Īn Romānia timpul este bun acum.
Tov. Constantin Dăscălescu: Am trimis şi scrisori īn sensul acesta – este a patra scrisoare de invitare. Tot acum am scris tovarăşului Rījkov.
N.I. Rījkov: A fost un climat complicat.
Tov. Nicoale Ceauşescu: Este adevărat, dar s-ar putea găsi timp pentru o īntālnire. Īn acest cadru se poate discuta problema cooperării īn producţie, a specializării, inclusiv participarea la realizarea unor obiective.
De ce pun aceste probleme? Mai cu seamă pentru că īn ţările din C.A.E.R. acum sunt multe discuţii şi bilateral putem soluţiona mai repede problemele. Unii īşi pun multe speranţe că vor veni americanii cu miliardele lor să-i investească la ei. Sigur, vor trage concluzii singuri. Este treaba fiecăruia, dar oricum pānă cānd clarificăm multe lucruri putem să soluţionăm bilateral destule probleme.
Nu intru acum īn amănunte, doar le-am reamintit.
M.S. Gorbaciov: Poate că guvernul romān ar putea expune propunerile sale, preocupările sale pentru perspectiva imediată, adică, ce aşteaptă de la Uniunea Sovietică. Tovarăşul Dăscălescu să scrie numai resursele şi atīt.
Tov. Constantin Dăscălescu: Tovarăşe Ceauşescu, este bine ceea ce spune tovarăşul Gorbaciov.
Tov. Nicolae Ceauşescu: Să ştiţi că nu avem intenţia să soluţionăm problema materiilor prime numai cu Uniunea Societică. Noi lucrăm mult cu ţările īn curs de dezvoltare şi vrem să accentuăm această tendinţă. Avem acum posibilitatea să le acordăm chiar şi ceva credite. De altfel, acum avem de īncasat 2,7 miliarde dolari de la aceste ţări.
M.S. Gorbaciov: Īntr-un an?
Tov. Nicolae Ceauşescu: Nu, acestea sunt creditele acordate de Romānia mai multor ţări īn curs de dezvoltare.
Tov. Constantin Dăscălescu: Anul acesta au ajuns la scadenţă aproape o jumătate miliard dolari.
Tov. Nicolae Ceauşescu: Vrem să participăm mai activ la dezvoltarea acestor ţări şi īn cadrul acesta ne asigurăm şi unele materii prime.
M.S. Gorbaciov: Atunci să ne gīndim care ar trebui să fie problemele noastre.
Tov. Nicolae Ceauşescu: Din Uniunea Sovietică importăm 5 milioane de tone petrol, īncepānd din 1984 iar din alte ţări importăm 15 milioane, aşa că nu avem de gānd acum să rezolvăm problema numai su Uniunea Sovietică.
M.S. Gorbaciov: Şi cāt extrageţi dumneavoastră din Romānia?
Tov. Nicolae Ceauşescu: Numai vreo 10 milioane de tone, pentru că nu mai avem rezerve.
M.S. Gorbaciov: Dar cāndva extrăgeaţi vreo 22 milioane tone?
Tov. Nicolae Ceauşescu: Nu, am avut vreo 15 milioane, dar pentru o perioadă scurtă şi mai de mult. Nu mai găsim rezerve. Vrem să mergem acum la 10 mii de metri adāncime.
M.S. Gorbaciov: Şi la noi scade extracţia.
Tov. Nicolae Ceauşescu: Sunt multe domenii īn care putem colabora. De exemplu, putem colabora īn domeniul energetic, pe bază de tehnologii noi.
M.S. Gorbaciov:Eu aş fi interesat, cres că şi tovarăşul Rījkov, să ne gāndim asupra concepţiei de colaborare, să nu facem numai comerţ pur şi simplu.
Tov. Nicolae Ceauşescu: Noi, de exemplu, din Uniunea Sovietică luăm vreo 7 milioane tone minereu de fier. Din alte părţi luăm 12 milioane de tone, aşa că nu ne-am gāndit şi nici nu ne gāndim să mergem numai la materii prime cu Uniunea Sovietică. Noi importăm cărbune cocsificabil din Statele Unite ale Americii, iar cu cāţiva ani īn urmă am şi investit 100 de milioane acolo - suntem deci proprietari.
M.S. Gorbaciov: Acolo sunt mai mult proprietăţi japoneze.
Tov. Nicoale Ceauşescu: Japonezii merg aşa, pe scară largă.
Deci, noi vrem să avem o discuţie, pentru că suntem interesaţi să participăm. De exemplu, am fost informaţi zilele acestea că aveţi īn vedere să deschideţi două bazine de cărbune cocsificabil la Lvov şi Harkov. Vrem să mergem īn Mongolia, īmpreună - de altfel se discută de mult problema aceasta pentru că şi Uniunea Sovietică vrea să participe. Am investit īn China īn cărbune cocsificabil. Aşa că nu dorim nimic să cerem, ca să spun aşa, ca ajutor din partea Uniunii Sovietice, noi vrem să conlucrăm.
M.S. Gorbaciov: Nu poate fi vorba de ajutor. Dumneavoastră trebuie să ne ajutaţi pe noi.
Tov. Nicolae Ceauşescu: Vrem să conlucrăm pe principii economice – aceasta este intenţia noastră.
M.S. Gorbaciov: Să se gāndească tovarăşul Dăscălescu la propunerile de care am vorbit.
Tov. Constantin Dăscălescu: Īl aştept pe tovarăşul Rījkov īn Romānia.
N.I. Rījkov: Īmi cer scuze, tovarăşe Gorbaciov. Cu tovarăşul Dăscălescu mă voi īntālni şi vom discuta ce probleme avem īn relaţiile noastre bilaterale, inclusiv pentru cincinalul viitor. Nu sunt īmpotrivă şi probabil că va trebui să discutăm specializarea, cooperarea īn producţie şi toate celelalte, dar vreau să spun că - şi aceasta nu se referă numai la Romānia, ci īn general – pe data de 15 decembrie noi vom prezenta un raport īn Sovietul Suprem asupra programului guvernamental de īnsănătoşire a economiei, asupra mersului īn continuare al reformei economice. Noi am pregătit documentele respective, dumneavoastră cunoaşteţi, noi le-am predat tuturor deputaţilor pentru dezbatere.
Cānd am pregătit toate aceste lucruri am pornit de la ideea că avem nevoie ca īncepānd din 1991 să trecem la relaţii economice pe o cu totul altă bază, adică să trecem la comerţ şi nu la schimburi de mărfuri. De aceea, pe 9 ianuarie, cānd va avea loc īntālnirea şefilor de guvern, noi vom pune această problemă şi ştiu că multe ţări susţin acest lucru, ca īncepānd din 1991 să trecem la preţurile mondiale şi la decontările īn valută convertibilă.
Noi īnţelegem că peste noapte nu se poate face acest lucru, probabil că va mai trebui să treacă 1-2 ani. Aceasta nu īnseamnă că nu vom avea acorduri de lungă durată, acorduri, privind unele mărfuri, dar altă soluţie nu avem. Nici la noi şi nici īn alte ţări reforma nu este compatibilă cu sistemul de comerţ existent īntre ţările noastre. De aceea trebuie să vă gāndiţi şi dumneavoastră la acest lucru.
Tov. Nicolae Ceauşescu: Eu īnţeleg ce spuneţi dumneavoastră. Īn fond noi facem schimb tot īn devize convertibile. Am ales rubla convertibilă ca monedă de schimb, dar noi nu facem schimb de mărfuri. Sigur, urmărim să realizăm un echilibru al balanţelor, dar aceasta se īntāmplă īn toată lumea. Noi şi cu Statele Unite ale Americii, spre exemplu, socotim īn dolari, dar importăm direct mărfuri.
M.S. Gorbaciov: Dacă ne gāndim să ne īncadrăm īn mod organic īn economia mondială, atunci trebuie să folosim metodele corespunzătoare acestor situaţii. Multe ţări, Cehoslovacia, Polonia şi chiar Bulgaria, au pus problema de a se trece la preţurile mondiale, adică la preţuri de devize convertibile.
Tov. Nicolae Ceauşescu: Foarte bine. Şi acum schimburile se fac, īn bună parte, la preţuri mondiale. Noi considerăm că problema aceasta trebuie să o discutăm foarte serios. Noi cu chinezii, de exemplu, facem schimburi īn franci elveţieni.
N.I. Rījkov: Şi noi la fel.
Tov. Nicolae Ceauşescu: Īnsă asigurăm pe baza aceasta, totuşi, echilibrul balanţei – numai calculul este pe monedă străină. Cred că pentru Uniunea Sovietică nu este chiar aşa de convenabil să meargă la dolar īn loc de rublă - dar sigur, este o problemă a Uniunii Sovietice.
M.S. Gorbaciov: Noi dorim ca īn acest context să intre şi procesul de īnsănătoşire a finanţelor şi reforma preţurilor, să ajungem mai iute la convertibilitatea rublei. Principalul este să intrăm īn relaţiile economice mondiale, altfel nu avem bază de comparaţie.
Tov. Nicolae Ceauşescu: Este o problemă de discutat, care trebuie discutată mult.
M.S. Gorbaciov: Deci noi ieşim cu o asemenea propunere şi vă rugăm şi pe dumneavoastră să vă gāndiţi pānă la 9 ianuarie şi să vă spuneţi punctul de vedere.
Tov. Nicolae Ceauşescu: Noi nu considerăm că este cel mai bine să se treacă acum la aceasta.
M.S. Gorbaciov: De ce?
N.I. Rījkov: Anul 1990 se va desfăşura ca şi pānă acum, dar ne gāndim să trecem la aceasta din 1991.
Tov. Nicolae Ceauşescu: Nu este vorba de 1990. Mă gāndesc la activitatea cincinalului viitor.
M.S. Gorbaciov: De ce?
Tov. Nicolae Ceauşescu: Pentru că aceasta nu va īntări de loc economic ţărilor socialiste şi a Uniunii Sovietice.
M.S. Gorbaciov: De ce?
Tov. Nicolae Ceauşescu: Să ştiţi că pentru noi nu este o problemă prea mare, pentru că şi acum, cu China şi cu celelalte ţări, avem deja 60 la sută din schimburi calculate pe devize convertibile.
M.S. Gorbaciov: Eu vă spun aşa: aici nu este vorba de un calcul īngust. Pur şi simplu trebuie să facem ordine şi probabil că vom fi datori, dar trebuie să trecem la acest sistem. Trebuie să dăm posibilitatea ramurii energetice să cāştige valută şi să facă investiţii. Aceasta este acum ramura cea mai īnapoiată, dar nu este vorba numai de ramura energetică, ci īn general, īntreprinderile noastre trebuie să se compare cu sistemul mondial şi atunci vor simţi situaţia reală şi vor īnţelege că trebuie să se descurce. Cāt putem noi să le mai īmpingem īnainte, cāt putem să le īmpingem de la spate cu bastonul?
Tov. Nicolae Ceauşescu: Nu cu bastonul, ci trebuie aşezată activitatea pe principii economice.
M.S. Gorbaciov: Tovarăşe Ceauşescu, noi vorbim acum aşa, dar peste un an, doi sau trei – tovarăşul Rījkov precizează că este nevoie de doi ani – s-ar putea folosi şi credite pentru reechilibrare īn momente de tranziţie. Dar trebuie să īncepem neapărat.
N.I. Rījkov: Noi considerăm că trebuie să adunăm economiştii noştri cu economiştii romāni, să stea īmpreună, să facă calcule şi să vadă care este bilanţul, dacă trecem la acest sistem. Īn orice caz, este ceva complicat.
M.S. Gorbaciov: Avem ce să discutăm şi īn ce priveşte abordările, dar şi īn ce priveşte problemele concrete.
Tov. Constantin Dăscălescu: Concret este că īl aştept pe tovarăşul Rījkov să vină īn Romānia. La Sofia nu putem discuta bilateral.
N.I. Rījkov: Nu pot veni decāt după īntālnirea de la Sofia. Īn primul trimestru al anului vitor, de exemplu pot să vin.
Tov. Constantin Dăscălescu: La sfārşitul lunii ianuarie?
M.S. Gorbaciov: Ianuarie cade complet, pentru că vom avea congresele muncitorilor şi ţăranilor, plenara Comitetului Cental, vom pune īn dezbatere programul de dezvoltare pentru Congresul PCUS, care se apropie, program pe care īl vom discuta şi la plenară şi īn dezbateri publice. De aceea, ianuarie cade complet.
Tov. Constantin Dăscălescu: Atunci īn luna februarie?
Tov. Nicolae Ceauşescu: Urmează să vedeţi īmpreună.
M.S. Gorbaciov: Deci, tovarăşe Ceauşescu să continuăm să menţinem legăturile noastre. Eu preţuiesc foarte mult că noi facem un schimb de opinii īn ce priveşte colaborarea noastră. Sincer vorbind preţuim cum se cuvine acest lucru.
Tov. Constantin Dăscălescu: Am o rugăminte pentru tovarăşul Rījkov, īn legătură cu gazele naturale.
Tov. Nicolae Ceauşescu: Problema gazelor nu este una de perspectivă, ci este legată de situaţia de acum.
Tov. Constantin Dăscălescu; Īn cadrul livrărilor curente s-a īntāmplat ceva la dumneavoastră, pentru că de cāteva zile, primim cu 7 milioane m.c. pe zi mai puţin şi ni s-a spus că este vorba de cāteva zile. Vă rog să analizaţi această problemă.
M.S. Gorbaciov: La fel se īntāmplă īnfiecare an, mereu este cāte ceva īn plus.
Tov. Constantin Dăscălescu: Nu este īn plus, ci īn minus.
Tov. Nicolae Ceauşescu: Noi ce ştire dăm despre īntālnirea noastră bilaterală?
M.S. Gorbaciov: Daţi dumneavoastră o ştire şi dăm şi noi una. Este aici un text scurt.
(Se citeşte textul ştirii).
Tov. Nicolae Ceauşescu: Poate că partea aceasta bilaterală ar trebui s-o dezvoltăm mai mult. Să spunem că a avut loc un schimb de păreri privind dezvoltarea colaborării īntre ţările noastre. Trebuie să facem un aliniat separat īn legătură cu partea bilaterală.
M.S. Gorbaciov: Foarte bine. Să vorbim despre situaţia actuală a relaţiilor şi despre perspectivele lor.
Tov. Nicolae Ceauşescu: De acord.

 

NOTE

1 Prima parte a textului a fost publicată īn numărul 142 al revistei Sfera Politicii.

 

LAVINIA BETEA - absolvent al Facultăţii de Istorie-Filozofie, secţia filozofie-istorie şi doctor īn psihologie al Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca. Actualmente profesor de psihologie socială şi politică la Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad; şeful Secţiei Istorie Recentă a ziarului Jurnalul Naţional. Ultimele apariţii editoriale: Am făcut Jilava īn pantofi de vară. Convorbiri cu Ioana Berindei (Editura Compania, Bucureşti, 2006); Bărbaţi şi femei. Īntālniri cu Serge Moscovici (Editura Fundaţiei Culturale Romāne, Bucureşti, 2007); Partea lor de adevăr (reed. convorbirilor cu Bārlădeanu, Maurer, Mănescu, Editura Compania, Bucureşti, 2008), Psihologia politic㠖 o disciplină societală (coord. Lavinia Betea, Alexandre Dorna, Curtea Veche, Bucureşti, 2008). 

Google

 

Web

Sfera Politicii

 sus