Arhiva

Arhivele Sfera Politicii
 

LAVINIA BETEA

Ultima vizită a lui Nicolae Ceauşescu la Moscova (II)¹

În acest număr al revistei noastre, Lavinia Betea continuă publicarea unor documente relevante privind pe Nicolae Ceauşescu. 

 

Nicolae Ceausescu’s last trip to Moscow (II)

In this number of the magazine, Lavinia Betea carries on the publication of some relevant documents on the subject of the life of the Nicolae Ceauşescu

Tov. Nicolae Ceauşescu: Să discutăm cum să soluţionăm problemele.
M.S. Gorbaciov: În R.D. Germană au discutat şi deja i-au exclus din partid.
Tov. Nicolae Ceauşescu: Am văzut, dar deja acolo lucrează de acum influenţele din afară, din Republica Federală Germania.
M.S. Gorbaciov: Milos Jakes este prietenul meu mai vechi. I-am spus: dumneavoastră aveţi o ţară bună, un popor calificat, bine organizat, bine educat, trebuie să faceţi schimbări mai repede, mai repede, altfel veţi fi învinşi şi veţi ajunge într-o situaţie ca la noi, să rezolvaţi problemele sub tropăitul picioarelor. Jakes m-a ascultat şi apoi a spus: atunci mai bine să aştept eu până vin ceilalţi la putere în Uniunea Sovietică. A aşteptat şi iată ce s-a întâmplat. Acestea sunt două ţări cu o situaţie prosperă, cele mai bogate, în afară de noi, bineînţeles, pentru că noi suntem cei mai bogaţi.
Tov. Nicolae Ceauşescu: Începând din 1968 noi am spus: hai să ne apucăm să dezvoltăm economia, pentru că altfel n-o să ne ajute nimeni. Şi am lucrat în această direcţie.
M.S. Gorbaciov: Aţi făcut mult.
Tov. Nicolae Ceauşescu: Până în 1984 nu am primit un litru de petrol din Uniunea Sovietică.
M.S. Gorbaciov: Pentru ce aveaţi nevoie? Aveaţi petrolul dumneavoastră. Aceasta este o problemă clară, deja.
Tov. Nicolae Ceauşescu: Eu am vrut numai să reamintesc.
M.S. Gorbaciov: Totuşi aţi făcut multe.
Tov. Nicolae Ceauşescu: Am lucrat şi am adus şi îmbunăţiri în dezvoltarea societăţii şi a economiei. Ceea ce faceţi dumneavoastră acum am încercat şi noi la un moment dat. Am creat atuci aşa-zişii mandatari, şi după un an de zile am văzut că se îmbogăţesc şi am lichidat complet această situaţie.
M.S. Gorbaciov: Aşa o perspectivă ne prevedeţi şi nouă?
Tov. Nicolae Ceauşescu: În orice caz, ca să se îmbogăţească unii prin speculă, aceasta nu este o perspectivă, ştiţi şi dumneavoastră acest lucru destul de bine. Am introdus şi autoconducerea, şi noul mecanism economic şi consiliile de conducere.
M.S. Gorbaciov: Când vă ascult, mă gândesc că dumneavoastră într-un an aveţi timp să vizitaţi fiecare judeţ.
Tov. Nicolae Ceauşescu: Chiar fiecare judeţ nu.
M.S. Gorbaciov: Dar spuneţi, într-o ţară aşa de mare ca a noastră, cum putem noi să conducem în acelaşi fel ca dumneavoastră? Noi trebuie să ne gândim la alte metode.
Tov. Nicolae Ceauşescu: Şi noi avem autonomie, însă una este autonomia în republici şi chiar în regiuni şi judeţe, şi alta este autonomia întreprinderilor. Oricum, o orientare generală şi un control general este obligatoriu chiar pentru Uniunea Sovietică.
M.S. Gorbaciov: Tovarăşe Ceauşescu, noi suntem pentru un centru puternic, însă îl gândim puţin altfel.
Tov. Nicolae Ceauşescu: Trebuie neapărat. Însă republicile trebuie să aibă multă autonomie şi judeţele la fel. Noi mergem până în comune acum. Sigur, suntem o ţară mai mică.
M.S. Gorbaciov: Nu este mică, este mijlocie.
Tov. Nicolae Ceauşescu: Dar, în orice caz, nu se poate ca întreprinderile, chiar la nivel republican, să nu fie sub o îndrumare unitară, sigur, cu multă autonomie, cu multe drepturi. Cu vreo 20 de ani în urmă le-am dat şi noi depturi foarte multe şi primul lucru pe care l-au făcut a fost să ia credite şi să facă tot felul de investiţii neeconomice. Atunci noi le-am restrâns drepturile şi am gândit că trebuie să ţinem în mână anumite lucruri, deoarece petnru România 11 miliarde de dolari datorie în 1980 constituia o situaţie foarte grea. De altfel trebuie să vă spun că în discuţiile pe care le-am avut atunci cu Brejnev, el mi-a spus de câteva ori: nu te duce să faci datorii. De câteva ori mi-a atras atenţia asupra acestui lucru, însă am greşit, că am dat multe drepturi întreprinderilor şi toţi s-au apucat şi au sus că dacă avem drepturi, atunci să luăm credite din străinătate.
M.S. Gorbaciov: Guvernul este de vină!
Tov. Nicolae Ceauşescu: Tovarăşul Dăscălescu nu era atuci prim-ministru.
Tov. Constantin Dăscălescu: Eu am venit la plată!
Tov. Nicolae Ceauşescu: Însă după aceea am luat măsuri şi am oprit această situaţie reuşind să plătim datoria.
M.S. Gorbaciov: Desigur, noi nu vrem să fie rău, noi vrem să fie bine.
Tov. Nicolae Ceauşescu: Sigur, toată lumea vrea acest lucru, însă Uniunea Sovietică are multe posibilităţi şi poate depăşi uşor greutăţile pe care le are. Ea poate să fie o putere economică socialistă model.
M.S. Gorbaciov: Tocmai aceasta vrem să facem. Probabil sunt ambiţii prea mari, dar dorim să facem acest lucru. Probabil că în generaţia noastră nu vom reuşi să facem totul, dar putem şi noi să facem multe. Principalul este ca acum să punem bazele, să determinăm direcţiile în mod corect.
Tov. Nicoale Ceauşescu: În câţiva ani Uniunea Sovietică poate să depăşească greutăţile pe care le are, în primul rând pentru că are totuşi o forţă economică puernică.
M.S. Gorbaciov: Aşa este.
Tov. Nicolae Ceauşescu: Dumneavoastră criticaţi ştiinţa, dar aveţi o ştiinţă puternică.
M.S. Gorbaciov: Categoric.
Tov. Nicolae Ceauşescu: Greşeala a fost că s-a pus un prea mare accent pe latura militară şi s-au neglijat celelalte domenii.
M.S. Gorbaciov: Corect.
Tov. Nicolae Ceauşescu: Sigur, a fost şi situaţia internaţională de aşa natură. Dar aveţi o ştiinţă puternică, foarte puternică, şi poate uşor să soluţioneze orice problemă. Pe urmă, totuşi, şi celelalte ţări socialiste sunt ele mai mici, dar pot să conclucreze în acest domeniu.
M.S. Gorbaciov: În general, dacă luăm ţările socialiste din Europa, cu toate problemele pe care le au, sunt ţări moderne totuşi.
Tov. Nicolae Ceauşescu: S-au produs aceste schimbări. Să fie oprite şi să se meargă înainte.
M.S. Gorbaciov: Ne gândim şi noi. Probabil că aplicăm puţin alte metode, dar aceasta este problema fiecăruia. Important este să întărim socialismul şi în rest este treaba fiecăruia. Sunt ritmuri diferite, sunt forme diferite. Desigur, noi trebuie să ţinem seama de mărimea populaţiei, de diferenţele dintre republici, de nivelul lor de dezvoltare.
Aţi menţionat complexul militar industrial mare care există la noi. Acum trebuie să ducem o astfel de politică structurală care să ne permită să întoarcem acest complet mai mult spre nevoile omului. Aceasta este ceea ce facem în prezent. Complexul  de apărare lucrează acum mai bine în direcţia aceasta. Înainte a opus rezistenţă, dar acum lucrează în direcţia aceasta, şi sunt chiar interesaţi să o facă.
Tov. Nicolae Ceauşescu: Însă trebuie păstrat, sigur, îmbunătăţit.
M.S. Gorbaciov: Nu numai păstrat, tovarăşe Ceauşescu!
Tov. Nicolae Ceauşescu: Când am spus că trebuie păstrat, am înţeles că tot ceea ce este necesar trebuie păstrat.
M.S. Gorbaciov: Categoric.
Care sunt problemele bilaterale pe care doriţi să le abordaţi?
Tov. Nicolae Ceauşescu: În primul rând, cele economice. Sigur, primii-miniştrii nu au avut timp să se întâlnească.
M.S. Gorbaciov: Atunci să se întâlnească.
N.I.Rîjkov: Pe 9 ianuarie 1990 ne întâlnim.
Tov. Constantin Dăscălescu: Aceasta este o întâlnire în cadrul C.A.E.R, dar noi dorim o întâlnire bilaterală.
M.S. Gorbaciov: Veţi mai trăi până la 9 ianuarie!
Totuşi, ce probleme vă preocupă, ce vă îngrijorează?
Tov. Nicolae Ceauşescu: Mi se pare că noi am discutat multe probleme din acestea, dar ar trebui ca primii-miniştri să se întâlnească să pună la punct problemele discutate. Trebuie deja să ne gândim la cincinalul viitor.
M.S. Gorbaciov: Mi se pare că deja s-au ocupat de aceste probleme.
Tov. Constantin Dăscălescu: Numai pentru anul 1990.
Tov. Nicolae Ceauşescu: Sigur, unele discuţii sunt. Noi considerăm că putem realmente să realizăm o colaborare mai bună. Aceasta ar fi prima problemă.
Sigur, nu am de gând acum să încep să intru în amănunte. Pentru că ne-ar trebui prea mult timp. Nu putem discuta mai mult acum, însă dacă am conveni ca să se întâlnească totuşi primii-miniştrii, ar fi un lucru foarte bun. În România timpul este bun acum.
Tov. Constantin Dăscălescu: Am trimis şi scrisori în sensul acesta – este a patra scrisoare de invitare. Tot acum am scris tovarăşului Rîjkov.
N.I. Rîjkov: A fost un climat complicat.
Tov. Nicoale Ceauşescu: Este adevărat, dar s-ar putea găsi timp pentru o întâlnire. În acest cadru se poate discuta problema cooperării în producţie, a specializării, inclusiv participarea la realizarea unor obiective.
De ce pun aceste probleme? Mai cu seamă pentru că în ţările din C.A.E.R. acum sunt multe discuţii şi bilateral putem soluţiona mai repede problemele. Unii îşi pun multe speranţe că vor veni americanii cu miliardele lor să-i investească la ei. Sigur, vor trage concluzii singuri. Este treaba fiecăruia, dar oricum până când clarificăm multe lucruri putem să soluţionăm bilateral destule probleme.
Nu intru acum în amănunte, doar le-am reamintit.
M.S. Gorbaciov: Poate că guvernul român ar putea expune propunerile sale, preocupările sale pentru perspectiva imediată, adică, ce aşteaptă de la Uniunea Sovietică. Tovarăşul Dăscălescu să scrie numai resursele şi atît.
Tov. Constantin Dăscălescu: Tovarăşe Ceauşescu, este bine ceea ce spune tovarăşul Gorbaciov.
Tov. Nicolae Ceauşescu: Să ştiţi că nu avem intenţia să soluţionăm problema materiilor prime numai cu Uniunea Societică. Noi lucrăm mult cu ţările în curs de dezvoltare şi vrem să accentuăm această tendinţă. Avem acum posibilitatea să le acordăm chiar şi ceva credite. De altfel, acum avem de încasat 2,7 miliarde dolari de la aceste ţări.
M.S. Gorbaciov: Într-un an?
Tov. Nicolae Ceauşescu: Nu, acestea sunt creditele acordate de România mai multor ţări în curs de dezvoltare.
Tov. Constantin Dăscălescu: Anul acesta au ajuns la scadenţă aproape o jumătate miliard dolari.
Tov. Nicolae Ceauşescu: Vrem să participăm mai activ la dezvoltarea acestor ţări şi în cadrul acesta ne asigurăm şi unele materii prime.
M.S. Gorbaciov: Atunci să ne gîndim care ar trebui să fie problemele noastre.
Tov. Nicolae Ceauşescu: Din Uniunea Sovietică importăm 5 milioane de tone petrol, începând din 1984 iar din alte ţări importăm 15 milioane, aşa că nu avem de gând acum să rezolvăm problema numai su Uniunea Sovietică.
M.S. Gorbaciov: Şi cât extrageţi dumneavoastră din România?
Tov. Nicolae Ceauşescu: Numai vreo 10 milioane de tone, pentru că nu mai avem rezerve.
M.S. Gorbaciov: Dar cândva extrăgeaţi vreo 22 milioane tone?
Tov. Nicolae Ceauşescu: Nu, am avut vreo 15 milioane, dar pentru o perioadă scurtă şi mai de mult. Nu mai găsim rezerve. Vrem să mergem acum la 10 mii de metri adâncime.
M.S. Gorbaciov: Şi la noi scade extracţia.
Tov. Nicolae Ceauşescu: Sunt multe domenii în care putem colabora. De exemplu, putem colabora în domeniul energetic, pe bază de tehnologii noi.
M.S. Gorbaciov:Eu aş fi interesat, cres că şi tovarăşul Rîjkov, să ne gândim asupra concepţiei de colaborare, să nu facem numai comerţ pur şi simplu.
Tov. Nicolae Ceauşescu: Noi, de exemplu, din Uniunea Sovietică luăm vreo 7 milioane tone minereu de fier. Din alte părţi luăm 12 milioane de tone, aşa că nu ne-am gândit şi nici nu ne gândim să mergem numai la materii prime cu Uniunea Sovietică. Noi importăm cărbune cocsificabil din Statele Unite ale Americii, iar cu câţiva ani în urmă am şi investit 100 de milioane acolo - suntem deci proprietari.
M.S. Gorbaciov: Acolo sunt mai mult proprietăţi japoneze.
Tov. Nicoale Ceauşescu: Japonezii merg aşa, pe scară largă.
Deci, noi vrem să avem o discuţie, pentru că suntem interesaţi să participăm. De exemplu, am fost informaţi zilele acestea că aveţi în vedere să deschideţi două bazine de cărbune cocsificabil la Lvov şi Harkov. Vrem să mergem în Mongolia, împreună - de altfel se discută de mult problema aceasta pentru că şi Uniunea Sovietică vrea să participe. Am investit în China în cărbune cocsificabil. Aşa că nu dorim nimic să cerem, ca să spun aşa, ca ajutor din partea Uniunii Sovietice, noi vrem să conlucrăm.
M.S. Gorbaciov: Nu poate fi vorba de ajutor. Dumneavoastră trebuie să ne ajutaţi pe noi.
Tov. Nicolae Ceauşescu: Vrem să conlucrăm pe principii economice – aceasta este intenţia noastră.
M.S. Gorbaciov: Să se gândească tovarăşul Dăscălescu la propunerile de care am vorbit.
Tov. Constantin Dăscălescu: Îl aştept pe tovarăşul Rîjkov în România.
N.I. Rîjkov: Îmi cer scuze, tovarăşe Gorbaciov. Cu tovarăşul Dăscălescu mă voi întâlni şi vom discuta ce probleme avem în relaţiile noastre bilaterale, inclusiv pentru cincinalul viitor. Nu sunt împotrivă şi probabil că va trebui să discutăm specializarea, cooperarea în producţie şi toate celelalte, dar vreau să spun că - şi aceasta nu se referă numai la România, ci în general – pe data de 15 decembrie noi vom prezenta un raport în Sovietul Suprem asupra programului guvernamental de însănătoşire a economiei, asupra mersului în continuare al reformei economice. Noi am pregătit documentele respective, dumneavoastră cunoaşteţi, noi le-am predat tuturor deputaţilor pentru dezbatere.
Când am pregătit toate aceste lucruri am pornit de la ideea că avem nevoie ca începând din 1991 să trecem la relaţii economice pe o cu totul altă bază, adică să trecem la comerţ şi nu la schimburi de mărfuri. De aceea, pe 9 ianuarie, când va avea loc întâlnirea şefilor de guvern, noi vom pune această problemă şi ştiu că multe ţări susţin acest lucru, ca începând din 1991 să trecem la preţurile mondiale şi la decontările în valută convertibilă.
Noi înţelegem că peste noapte nu se poate face acest lucru, probabil că va mai trebui să treacă 1-2 ani. Aceasta nu înseamnă că nu vom avea acorduri de lungă durată, acorduri, privind unele mărfuri, dar altă soluţie nu avem. Nici la noi şi nici în alte ţări reforma nu este compatibilă cu sistemul de comerţ existent între ţările noastre. De aceea trebuie să vă gândiţi şi dumneavoastră la acest lucru.
Tov. Nicolae Ceauşescu: Eu înţeleg ce spuneţi dumneavoastră. În fond noi facem schimb tot în devize convertibile. Am ales rubla convertibilă ca monedă de schimb, dar noi nu facem schimb de mărfuri. Sigur, urmărim să realizăm un echilibru al balanţelor, dar aceasta se întâmplă în toată lumea. Noi şi cu Statele Unite ale Americii, spre exemplu, socotim în dolari, dar importăm direct mărfuri.
M.S. Gorbaciov: Dacă ne gândim să ne încadrăm în mod organic în economia mondială, atunci trebuie să folosim metodele corespunzătoare acestor situaţii. Multe ţări, Cehoslovacia, Polonia şi chiar Bulgaria, au pus problema de a se trece la preţurile mondiale, adică la preţuri de devize convertibile.
Tov. Nicolae Ceauşescu: Foarte bine. Şi acum schimburile se fac, în bună parte, la preţuri mondiale. Noi considerăm că problema aceasta trebuie să o discutăm foarte serios. Noi cu chinezii, de exemplu, facem schimburi în franci elveţieni.
N.I. Rîjkov: Şi noi la fel.
Tov. Nicolae Ceauşescu: Însă asigurăm pe baza aceasta, totuşi, echilibrul balanţei – numai calculul este pe monedă străină. Cred că pentru Uniunea Sovietică nu este chiar aşa de convenabil să meargă la dolar în loc de rublă - dar sigur, este o problemă a Uniunii Sovietice.
M.S. Gorbaciov: Noi dorim ca în acest context să intre şi procesul de însănătoşire a finanţelor şi reforma preţurilor, să ajungem mai iute la convertibilitatea rublei. Principalul este să intrăm în relaţiile economice mondiale, altfel nu avem bază de comparaţie.
Tov. Nicolae Ceauşescu: Este o problemă de discutat, care trebuie discutată mult.
M.S. Gorbaciov: Deci noi ieşim cu o asemenea propunere şi vă rugăm şi pe dumneavoastră să vă gândiţi până la 9 ianuarie şi să vă spuneţi punctul de vedere.
Tov. Nicolae Ceauşescu: Noi nu considerăm că este cel mai bine să se treacă acum la aceasta.
M.S. Gorbaciov: De ce?
N.I. Rîjkov: Anul 1990 se va desfăşura ca şi până acum, dar ne gândim să trecem la aceasta din 1991.
Tov. Nicolae Ceauşescu: Nu este vorba de 1990. Mă gândesc la activitatea cincinalului viitor.
M.S. Gorbaciov: De ce?
Tov. Nicolae Ceauşescu: Pentru că aceasta nu va întări de loc economic ţărilor socialiste şi a Uniunii Sovietice.
M.S. Gorbaciov: De ce?
Tov. Nicolae Ceauşescu: Să ştiţi că pentru noi nu este o problemă prea mare, pentru că şi acum, cu China şi cu celelalte ţări, avem deja 60 la sută din schimburi calculate pe devize convertibile.
M.S. Gorbaciov: Eu vă spun aşa: aici nu este vorba de un calcul îngust. Pur şi simplu trebuie să facem ordine şi probabil că vom fi datori, dar trebuie să trecem la acest sistem. Trebuie să dăm posibilitatea ramurii energetice să câştige valută şi să facă investiţii. Aceasta este acum ramura cea mai înapoiată, dar nu este vorba numai de ramura energetică, ci în general, întreprinderile noastre trebuie să se compare cu sistemul mondial şi atunci vor simţi situaţia reală şi vor înţelege că trebuie să se descurce. Cât putem noi să le mai împingem înainte, cât putem să le împingem de la spate cu bastonul?
Tov. Nicolae Ceauşescu: Nu cu bastonul, ci trebuie aşezată activitatea pe principii economice.
M.S. Gorbaciov: Tovarăşe Ceauşescu, noi vorbim acum aşa, dar peste un an, doi sau trei – tovarăşul Rîjkov precizează că este nevoie de doi ani – s-ar putea folosi şi credite pentru reechilibrare în momente de tranziţie. Dar trebuie să începem neapărat.
N.I. Rîjkov: Noi considerăm că trebuie să adunăm economiştii noştri cu economiştii români, să stea împreună, să facă calcule şi să vadă care este bilanţul, dacă trecem la acest sistem. În orice caz, este ceva complicat.
M.S. Gorbaciov: Avem ce să discutăm şi în ce priveşte abordările, dar şi în ce priveşte problemele concrete.
Tov. Constantin Dăscălescu: Concret este că îl aştept pe tovarăşul Rîjkov să vină în România. La Sofia nu putem discuta bilateral.
N.I. Rîjkov: Nu pot veni decât după întâlnirea de la Sofia. În primul trimestru al anului vitor, de exemplu pot să vin.
Tov. Constantin Dăscălescu: La sfârşitul lunii ianuarie?
M.S. Gorbaciov: Ianuarie cade complet, pentru că vom avea congresele muncitorilor şi ţăranilor, plenara Comitetului Cental, vom pune în dezbatere programul de dezvoltare pentru Congresul PCUS, care se apropie, program pe care îl vom discuta şi la plenară şi în dezbateri publice. De aceea, ianuarie cade complet.
Tov. Constantin Dăscălescu: Atunci în luna februarie?
Tov. Nicolae Ceauşescu: Urmează să vedeţi împreună.
M.S. Gorbaciov: Deci, tovarăşe Ceauşescu să continuăm să menţinem legăturile noastre. Eu preţuiesc foarte mult că noi facem un schimb de opinii în ce priveşte colaborarea noastră. Sincer vorbind preţuim cum se cuvine acest lucru.
Tov. Constantin Dăscălescu: Am o rugăminte pentru tovarăşul Rîjkov, în legătură cu gazele naturale.
Tov. Nicolae Ceauşescu: Problema gazelor nu este una de perspectivă, ci este legată de situaţia de acum.
Tov. Constantin Dăscălescu; În cadrul livrărilor curente s-a întâmplat ceva la dumneavoastră, pentru că de câteva zile, primim cu 7 milioane m.c. pe zi mai puţin şi ni s-a spus că este vorba de câteva zile. Vă rog să analizaţi această problemă.
M.S. Gorbaciov: La fel se întâmplă înfiecare an, mereu este câte ceva în plus.
Tov. Constantin Dăscălescu: Nu este în plus, ci în minus.
Tov. Nicolae Ceauşescu: Noi ce ştire dăm despre întâlnirea noastră bilaterală?
M.S. Gorbaciov: Daţi dumneavoastră o ştire şi dăm şi noi una. Este aici un text scurt.
(Se citeşte textul ştirii).
Tov. Nicolae Ceauşescu: Poate că partea aceasta bilaterală ar trebui s-o dezvoltăm mai mult. Să spunem că a avut loc un schimb de păreri privind dezvoltarea colaborării între ţările noastre. Trebuie să facem un aliniat separat în legătură cu partea bilaterală.
M.S. Gorbaciov: Foarte bine. Să vorbim despre situaţia actuală a relaţiilor şi despre perspectivele lor.
Tov. Nicolae Ceauşescu: De acord.

NOTE

LAVINIA BETEA - absolvent al Facultăţii de Istorie-Filozofie, secţia filozofie-istorie şi doctor în psihologie al Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca. Actualmente profesor de psihologie socială şi politică la Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad; şeful Secţiei Istorie Recentă a ziarului Jurnalul Naţional. Ultimele apariţii editoriale: Am făcut Jilava în pantofi de vară. Convorbiri cu Ioana Berindei (Editura Compania, Bucureşti, 2006); Bărbaţi şi femei. Întâlniri cu Serge Moscovici (Editura Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti, 2007); Partea lor de adevăr (reed. convorbirilor cu Bârlădeanu, Maurer, Mănescu, Editura Compania, Bucureşti, 2008), Psihologia politică – o disciplină societală (coord. Lavinia Betea, Alexandre Dorna, Curtea Veche, Bucureşti, 2008). 

 sus