CUPRINS nr. 141

ARHIVA

Arhiva


Arhivele Sfera Politicii
 

LAVINIA BETEA

Socialismul îmbogăţeşte cele mai bune realizări ale dezvoltării omenirii
Ultima Sinteză Agerpres citită de Ceauşescu


Cât şi cum fusese informat Ceauşescu despre schimbările din toamna lui '89 în ţările vecine? Ultima Sinteză specială ce-i fusese furnizată de Agerpres în luna noiembrie era cum nu se poate mai liniştitoare : documentele şi expunerile liderilor comunişti promiteau mersul netulburat al lumii spre comunism1.

După cum povestesc componenţi ai cercului puterii, una dintre sursele de informare ale CPEx erau buletinele speciale întocmite pentru membrii săi. Uneori soţii Ceauşescu primeau buletine şi «mai speciale», concepute şi redactate anume pentru ei. În ultimul an însă, membrii CPEx nu mai primeau nici buletinele speciale Agrepres. Iar posturile de radio Europa Liberă sau Vocea Americii nu le puteau asculta, ştiindu-se «monitorizaţi» de către Direcţia a V-a a Securităţii. Ce se întâmpla prin lume şi în ţările vecine, aflau în şedinţe din informările lui Ceauşescu. Dar fluxul de informaţii spre Cabinetul 1 era «cenzurat» de Cabinetul 2. Pe motiv că e bolnav, Tovarăşa nu mai admitea să-l indispună ori supere cineva pe Tovarăşul. Cu aceleaşi argumente se spune că erau cenzuraţi şi capii serviciilor speciale şi armatei. Din 1965 şi până în 22 decembrie 1989, aceştia i-au raportau totdeauna direct lui Ceauşescu. Corespondenţa de la Armată şi Interne ajungea în mîinile secretarului general în plicuri sigilate. În mod excepţional, Ceauşescu le deschidea singur. După ce citea documentele primite, nota pe ele rezoluţiile şi observaţiile personale. Fără a mai trece prin mapa ori pe sub ochii şefului de cabinet sau al Cancelariei CC, Ceauşescu lipea plicurile destinate miniştrilor Armatei şi Internelor. Cât de corect îl informau însă pe Ceauşescu aceştia, deocamdată nu putem şti. Rapoartele capilor diplomaţiei, armatei şi securităţii către Ceauşescu nu se află (încă) la dispoziţia cercetătorilor în ANIC. Dacă de-a lungul timpului au fost publicate diverse note şi sinteze ale ambasadorilor către Centrala din Bucureşti, ori ale diverselor direcţii militare către directorii şi miniştii lor, nu avem nici o dovadă că respectivele informaţii au ajuns şi pe biroul lui Ceauşescu.

Piesa rară ce este ultima «sinteză-documentare» destinată de Agerpres lui Ceauşescu despre regimul comunist din Europa se află la ANIC. Datat noiembrie 1989, buletinul a fost întocmit de Agenţia română de presă Agerpres şi poartă titlul «Poziţii exprimate în unele ţări socialiste în legătură cu teoria şi practica edificării socialismului, în legătură cu politica imperialistă de destabilizare a situaţiei din unele ţări socialiste, de denigrare a socialismului».

În timpul când se făcea apologia «raţionalizării şi economiei resurselor», chiar şi documentele destinate lui Ceauşescu erau imprimate pe hârtie de proastă calitate. Lux destinat exclusiv «celui mai iubit fiu al poporului» era însă utilizarea unui corp special de literă mare. Tovarăşul le citea, fără ochelari, conţinutul, cum făcea şi cu rapoartele la congres. Aşa se face că în loc de vreo 30 de pagini, cât ar avea obişnuit textul «sintezei», documentul depăşeşte suta de pagini. La o primă evaluare a conţinutului, observi interesul pentru URSS şi absenţa (neexplicată în document) a referinţelor la Ungaria, Iugoslavia şi Polonia. Judecând retrospectiv, Ceauşescu îi scosese din câmpul său de observaţie tocmai pe aceia care i se declaraseră «pe faţă» duşmani. Conducătorii iugoslavii îl înştiinţaseră că vor întrerupe legăturile ; în consecinţă, încetaseră şi ei să mai existe pentru Ceauşescu! Din vară, cu Ungaria se acutizaseră divergenţele : după manifestările organizate la Budapesta în faţa Ambasadei României, în iunie comandase şi el adunări populare «de ripostă» în diferite judeţe ale ţării. Cât despre grevele şi mişcările de protest din Polonia, îl deranjaseră atât de mult, încât în august se adresase comitetelor centrale ale «partidelor frăţeşti» propunând dezbaterea lor. Cu mintea struţului, cu o lună înainte de demonstraţiile de la Timişoara, Ceauşescu îşi oblonise fereastrele către vecini. Fiecare pagină a amintitului document are două registre: pe partea din stânga sunt «ideile principale» (vizând calmarea oricărei îngrijorări privind viitorul) ; iar în dreapta - exemple «edificatoare» din cuvântările şi documentele citate.

Ce «secrete» aflase de aici Ceauşescu? Deşi Uniunea Sovietică trepida din toate încheieturile în opintelile şi zguduirile perestroikăi (termen tradus în document prin «restructurare»), din buletin reiese că Gorbaciov, activul lui de partid şi cei 20 de milioane de membri ai PCUS, mărşăluiau netulburaţi spre comunism. Citatele extrase ca ilustrative pentru situaţia puterii de la Răsărit sunt grupate (fără comentarii şi contextualizări) pe următoarele teme : Socialismul – orânduirea dreptăţii şi echităţii ; PCUS – forţă socială de avangardă ; «Democratizarea forţelor sociale nu poate fi folosită împotriva ordinii constituţionale» ; Combaterea «recomandărilor de abandonare a valorilor socialiste şi de promovare a restructurării pe bază de capitalism» ; Respingerea încercărilor forţelor reacţionare de denigrare a socialismului, de destabilizare a situaţiei din unele ţări socialiste.

Ce-i ofereau lui Ceauşescu «experţii» singurei agenţii de presă din România? Nimic altceva decât ştiri şi declaraţii accesibile cititorului de ziar din «lumea liberă» interesat de Est. Spre exemplu, decupaje din declaraţia lui Gorbaciov pentru agenţiile China Nouă şi Tass la ultima sa vizită din China. «În trecut consideram că nu există decât un model de socialism, zisese atunci liderul PCUS. Realitatea demonstrează că lucrurile nu stau tocmai aşa. Am analizat această problemă în ultimii câţiva ani. Nu am renunţat la marxism-leninism dar încercăm să-l aplicăm concret la viaţa noastră, potrivit condiţiilor reale ale ţării noastre». Dacă presa occidentală şi cea americană difuzaseră declaraţiile lui Gorbaciov în mai 1989, lui Ceauşescu i se recomandau spre reflecţie tocmai în luna noiembrie! Când se prăbuşea Zidul Berlinului, lui i s-a spus că «socialismul este singura alternativă umană la capitalism» iar «viitorul RDG îl constituie socialismul şi nimic altceva!». Nimic despre demonstraţiile şi forumurile pragheze sau contestaţiile contra lui Jivkov.

Documentul ce urmează este redat parţial - partea referitoare la poziţia PCUS exprimată de Gorbaciov. Îl apreciem ca fiind concludent pentru proiectele de viitor exprimate de liderul sovietic şi evenimentele ce-au urmat.

 

Socialism improves the best achievements in human progress
The last Agerpres summary received by Nicolae Ceauşescu


To what extent was Ceauşescu accurately informed about the transformations occurring in the neighboring countries, during the fall of 1989? The last Agerpres summary delivered to him in November 1989 sounded extremely confident: all the documents and the papers written by the communist leaders appeared to guarantee the salient march towards communism.2  

Following the stories whispered by some members of the power elite, one of the most trustful sources of information used by the CPEx (The Executive Committee of the Romanian Communist Party) were some special newsletters written expressly for its members. From time to time, Elena and Nicolae Ceauşescu used to receive some „even more special” newsletters, particularly drafted for them. Yet, during the year of 1989 the representatives of CPEx didn’t receive anything! Besides, they couldn’t even listen to Radio Free Europe or to The Voice of America any longer, as they were permanently under the sharp surveillance of the Directorate V (Directia V), a special branch of Securitatea, in charge with the protection of all important governmental officials.

What was going on around, in the neighboring countries, was largely impossible for them to find out, except for the occasion of some rare meetings when Ceauşescu was given the report. Additionally, the information channel was obstructed also by the Second Office, Elena Ceauşescu’s private Chamber. Overall, the censor was flourishing. While from 1965 Ceauşescu used to be constantly and directly up-dated by his most trusted men, starting from December 22, 1989, pretending her husband was in poor health, Ms. Ceauşescu began putting under strong restriction any sort of information. It is said that she used the same kind of excuse even with the chief leaders of the special services and for the army too.

Usually, the mail sent by the Army and by the Ministry of Home Affairs was received by the Secretary General in sealed envelopes. Exceptionally, Ceauşescu was personally reading then, writing down his resolutions or any other personal inquiry. Sometimes, eluding both the chief of his cabinet and the Central Committee’s Office, he sealed back the envelopes and mailed them to the Ministry of Defense or to the Home Office. Yet, we still don’t know to what extent all the chief executives in diplomacy, armed forces or secret services were fairly informing him, because the records are still not available for researchers. Even though during the past decade several notes made by ambassadors or some drafts belonging to various military units have been brought to light, unfortunately we don’t have any sustainable proof that all the information involved eventually arrived to Ceauşescu.

Presently, ANIC holds a precious document drafted by Agerpres, aimed to instruct Ceauşescu about the condition of all Communist regimes around Europe. Dated in November 1989, this newsletter is entitled „Positions held by some socialist countries in connection with the theory and practice of socialist construction, in connection with the imperialist politics of destabilizing the existing order in some socialist countries and with the denigration of socialism”.

All the recorded events span a lapse of time characterized by strong rationalization and drastic cutting down on the available resources. Still, even if all important documents were written down on low quality paper, a special font had been generally used, so that the „nation’s beloved son” could read easily, without using spectacles. The same rule applied for any other official document, following a Congress’ meeting. That’s the reason why instead of dealing with 30 pages, the document comes out on top one hundred sheets.

At a first glance, the reader is strike by the special interest showed for the USSR and conversely, by the lack of any reference (alas, unexplained) made to Hungary, Yugoslavia and Poland. Thinking back, we can now acknowledge that Ceauşescu officially ignored all those who described themselves as being his personal foes. For instance, because the leaders in Yugoslavia notified him that they had deleted all the ties with Romania, Yugoslavia ceased to exist for Ceauşescu. Likewise, since the summer of 1989 he had been conflicting with Hungary too. In the aftermath of the manifestations in Budapest – taking place right in front of the Romanian Embassy –, Ceauşescu plotted several „come backs”, in various Romanian cities. As for the strikes and protests in Poland, he was so enraged that by August 1989 he called on his „twin partied” for discussions. Acting completely ludicrous, with just one month before the protests in Timisoara, Ceauşescu shuttered all his residence’s windows.

Each page of the previously mentioned document is divided in two distinctive parts: on the left hand side there can be found all the „core ideas” (aimed to soften any possible fear), while on the right hand site there are some self-evident examples of quoted speeches.

What secrets did Ceauşescu encounter? The Soviet Union was undoubtedly shivering under the shadow of Perestroika (assigned in the document as „restructuration”). However, the newsletter still reveals the fact that Gorbachev, his nomenclature and other 20 million members of the Communist Party weresaliently marching towards communism. The quotations given as distinguished examples for how the things were going on in the Easters block are clustered (without any additional comments or contextualization) as follows: Socialism - the arrangement of justice and equity. CPSU – a vanguard social force. „The democratization of social forces cannot be used against the constitutional order”. „Fighting the recommendations advocating for the abandonment of socialist values and also those advocating for promoting restructuration under capitalism”. Combating all the attempts made by the reactionary forces in order to smear Socialism and to destabilize the situation in some socialist countries.

What could the experts working for the one and only Romanian press agency offer to Ceauşescu? Noting else but accessible news for all the readers out in the „free world”, with special interest for the Eastern block. They could offer for instance cuts from Gorbachev’s speech, offered for Xinhua News Agency and for Itar-Tass, while touring China. „Some time ago I was pretty convinced there can be just one Socialist model”; stated the Communist leader. „Contrariwise, the reality proved quite the opposite. Hence, for the past few years I’ve been personally digging for the truth regarding this issue. We didn’t give up Marxism-Leninism; instead, we’ve been pursuing its correct application in our daily lives, in compliance with the organic pace of our lands.”

Still, while in May 1989 the western media was largely spreading Gorbachev’s statements, Causescu would eventually acknowledge them in November!  When the Berlin Wall was being broken down, Causescu was being informed that „Socialism is the one and only real alternative to Capitalism” and that „GDR’s future is made up of Socialism and nothing but Socialism!” He knew nothing about the forums organized in Prague or about the fervent complaints against Zhivkov.

Having these said, in the following we are happy to forward a consistent part of the document, made up of CPSU’s position as expressed by Gorbachev. As transpires, the document can be very conclusive for both what came up next and also for disclosing the Soviet leader’s position.


I. URSS – Socialismul – orânduirea dreptăţii şi echităţii sociale

- „Noi vedem socialismul ca o orânduire a umanismului adevărat şi real, în care omul este măsura tuturor lucrurilor”….Noi vedem socialismul ca o orânduire a unei economii eficiente şi dinamice, care se bazează pe cele mai bune realizări ale progresului tehnico-ştiinţific şi care asigură cea mai înaltă productivitate a muncii; o economie subordonată nemijlocit satisfacerii nevoilor societăţii, care se adaptează în mod flexibil la ele…Noi vedem socialismul ca o orânduire a echităţii sociale, care îmbină garanţiile sociale ale cerinţelor de importanţă vitală ale omului în ce priveşte munca, ocrotirea sănătăţii, învăţământul, locuinţele, asigurările sociale cu aplicarea consecventă a principiului repartiţiei după muncă şi cu eradicarea oricăror forme de nivelare şi parazitism social…Noi vedem socialismul ca o orânduire a unei înalte morale şi culturi. El moşteneşte şi îmbogăţeşte cele mai bune realizări ale dezvoltări spirituale ale omenirii, bogata sa experienţă morală. Socialismul este o societate… care respinge consumatorismul, lipsa de spiritualitate şi primitivismul cultural.Noi vedem socialismul ca o orânduire a adevăratei puteri a poporului, în cadrul căreia pentru toţi oamenii muncii se asigură deplina posibilitate pentru exprimarea nevoilor şi intreselor lor, participarea la conducerea proceselor sociale, se înlătură înstrăinarea omului de putere. Aceasta este o societate a autoconducerii socialiste a poporului…Noi vedem socialismul ca o orânduire a adevăratei egalităţi a tuturor naţiunilor şi naţionalităţilor. În sfărşit, noi vedem socialismul ca o orânduire care prin natura şi interesele sale este organic legată de năzuinţa spre pace, spre întărirea colaborării şi cooperării cu ţările socialiste frăţeşti, stabilirea de relaţii normale, civilizate între toate popoarele şi statele pe baza principiilor democratice ale egalităţii în drepturi, neamestecului în treburile interne, recunoaşterii dreptului suveran al popoarelor de a-şi hotărî singure soarta”.
(M. Gorbaciov, Raport prezentat la cea de-a 19-a Conferinţă unională a PCUS, iunie 1988, Agenţia TASS);

Legităţi generale ale socialismului
- „Orânduirea socialistă are pretutindeni trăsături comune; în primul rând – puterea oamenilor muncii, proprietatea obştească, inexistenţa exploatării. Dar trăsăturile comune nu exclud diversitatea. Forţa socialismului constă în diversitatea, în bogăţia experienţei internaţionale”
(M. Gorbaciov, Cuvântarea rostită în Adunarea RSFI, martie 1988, Agenţia TASS).

Viabilitatea învăţăturii marxist-leniniste
- „Suntem convinşi de viabilitatea învăţăturii marxist-leniniste, care a argumentat în mod ştiinţific posibilitatea construirii unei societăţi a echităţii sociale, a unei civilizaţii de oameni liberi şi egali în drepturi. Tocmai după aceasta ne conducem în restructurarea revoluţionară”.
(M. Gorbaciov, Raport la cea de-a 19-a Conferinţă Unională a PCUS, iunie 1988, Agenţia TASS).

Legătura indestructibilă dintre progresul mondial şi socialism ca forţă internaţională.
- „Suntem departe de a considera că toate schimbările progresiste care au loc în lume se datorează numai socialismului. Dar felul în care sunt ridicate cele mai importante probleme pentru omenire şi în care se desfăşoară căutarea soluţiilor acestora confirmă legătura indestructibilă dintre progresul mondial şi socialism ca forţă internaţională”.
(M. Gorbaciov, Raport la şedinţa Solemnă consacrată celei de-a 70-a aniversări a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie, noiembrie 1987, Agenţia TASS).

- „Nu trebuie să fii profet ca să afirmi: în secolul al XXI-lea, socialismul va intra înnoit, nu sub înfăţişarea lui de astăzi. El nu va fi scutit de probleme, dar, punând întregul său potenţial material şi spiritual în serviciul omului, desprinzând toate concluziile din experienţa sa atât de diversă, îţi va dezvălui forţa proprie naturii sale, va deveni un factor constructiv al progresului general”.
(M. Gorbaciov, Cuvântare rostită la întâlnirea cu oamenii muncii din Kiev, februarie 1989, Agenţia TASS).

1. Nu există un model unic de socialism

PCUS trebuie să-şi asume în mod autocritic răspunderea pentru aprecierile anterioare privind modelul unic de socialism
- „Absenţa îndelungată a climatului necesar schimbului deschis şi creator de păreri între partidele comuniste a adus prejudicii atât ţărilor socialiste, cât şi partidelor comuniste din alte ţări, întregii mişcări muncitoreşti… PCUS trebuie să-şi asume în mod autocritic răspunderea pentru faptul că toate aprecierile au fost făcute de pe poziţiile „modelului unic“, iar orice nouă căutare era considerată „revizionism“ şi „abatere de la principii”.
(M. Gorbaciov, Cuvânt rostit cu prilejul întâlnirii cu secretarul general al PC Francez, septembrie 1989, Agenţia TASS).

- „În trecut consideram că nu există decât un model de comunism. Realitatea demonstrează că lucrurile nu stau tocmai aşa. Am analizat această problemă în ultimii câţiva ani. Nu am renunţat la marxism-leninism, dar încercăm să-l aplicăm concret la viaţa noastră, potrivit condiţiilor reale ale ţării noastre”.
(M. Gorbaciov, Declaraţie făcută cu prilejul vizitei întreprinse în China, mai 1989, Agenţia China Nouă şi TASS);

Legităţile socialismului aplicate la condiţiile fiecărei ţări
- „Nimeni nu deţine monopolul asupra adevărului în ultimă instanţă, nimeni nu poate impune propriul model… Avem o moştenire comună, lăsată de dascălii noştri – clasicii marxism-leninismului: socialismul ştiinţific. Dar fiecare partid transpune în viaţă aceste principii ţinând seama de particularităţile ţării sale, de situaţia internaţională şi de angajamentele asumate în faţa propriilor popoare”.
(M. Gorbaciov, Cuvânt rostit cu prilejul vizitei întreprinse în RSF Iugoslavia, martie 1988, Agenţia TASS).


Socialismul se îmbogăţeşte prin diversitatea formelor edificării sale
- „…Pentru lumea socialismului… în prezent este caracteristică diversitatea crescândă a formelor de organizare a producţiei, structurilor sociale şi instituţiilor politice…Sunt de domeniul trecutului încercările de unificare şi şablonare în problemele dezvoltării sociale, pe de o parte – copierea, iar pe de alta – impunerea unor modele obligatorii. Se extinde diapazonul posibilităţilor creatoare, însă şi incomparabil mai bogat”.
(M. Gorbaciov, Cuvântare la Adunarea festivă de la Berlin, octombrie 1989, Agenţia TASS).


II. PCUS – forţa socială de avangardă

1. Partid de guvernământ, forţă politică integratoare
„Partidul Comunist al Uniunii Sovietice cu cele 20 milioane de membri ai săi, este în prezent forţa socială de avangardă capabilă să asigure trecerea la un model nou, democratic de socialism, fără cataclisme periculoase, cu pierderi minime pentru societate. Fiind, prin natura sa, partid al clasei muncitoare, exprimând, în calitate de partid de guvernământ, interesele întregului popor, el îndeplineşte funcţia de liant, de integrator al tuturor forţelor politice – funcţie importantă întotdeauna şi mai ales în asemenea perioade revoluţionare de dezvoltare”
(M. Gorbaciov, Cuvântare la întâlnirea cu oamenii muncii din Kiev, februarie 1989, Agenţia TASS).

„Tocmai de la această înţelegere a rolului de avangardă al partidului trebuie să pornim. Dar pentru aceasta trebuie ca însuşi partidul să se dezvolte permanent pe baza principiilor leniniste ale democraţiei, în spiritul cerinţelor timpului…Sarcina conta tocmai în conducerea de către partid a procesului de creştere a activităţii sociale a poporului, în a da tonul şi a consolida în rândurile lui iniţiativa creatoare, în interesul înnoirii revoluţionare a societăţii socialiste…”
(M. Gorbaciov, Cuvântare la încheierea Plenarei CC al PCUS, aprilie 1989, Agenţia TASS);

„Fiind iniţiatorul şi principala forţă motrice a restructurării, partidul comunist reprezintă astăzi chezăşia acestui proces revoluţionar, a apărării sale în faţa devierilor, atât ale elementelor conservatoare, cât şi ale celor stângiste. Numai partidul este capabil să îndeplinească rolul forţei integratoare, fără de care nu poate fi finalizată cu succes acţiunea de înnoire a socialismului”.
(M. Gorbaciov, Raport prezentat la Congresul deputaţilor Poporului, iunie 1989, Agenţia TASS).

„Prin natura sa, PCUS este o forţă a unificării, capabilă să ţină seamă şi să integreze în politica sa interesele naţionale sănătoase faţă de progresul general internaţional al ţării. Nu degeaba forţele distructive fac totul pentru a slăbi partidul, deoarece aceasta ar însemna subminarea coeziunii popoarelor URSS, ar da apă la moară celor care se conduc după obiectivele lor egoiste, ce sunt departe de interesele reale ale popoarelor”.
(Declaraţia CC al PCUS cu privire la situaţia din Republicile sovietice baltice, august 1989, Agenţia TASS).

„În ultimul timp, s-au făcut auzite voci ale anumitor „super-radicali”, potrivit cărora partidul, chipurile, aproape că ar trebui să părăsească arena politică, limitându-şi funcţiile exclusiv la problemele sale interne sau la aspectele culturale. Adică, în esenţă, este vorba de transformarea partidului fie într-o sectă, fie într-un gen de club de discuţii iluministe. Nici una, nici cealaltă variantă nu se potriveşte pentru PCUS, care este un partid de guvernământ, o organizaţie politică”.
(M. Gorbaciov, Raport prezentat la Consfătuirea de la CC al PCUS, iulie 1989, Agenţia TASS);

2. PCUS – partid al clasei muncitoare

- „Partidul nostru leninist a apărut şi s-a dezvoltat ca detaţament de luptă, activ al clalsei muncitoare. De la clasa muncitoare şi-a tras partidul forţa măreaţă a încrederii, fermităţii, disciplinei, rezistenţei în lupta pentru idealurile socialismului, pentru înţelegerea înţeleaptă şi umanistă a vieţii. Şi acum, fiind partid al întregului popor, el îşi păstrează aceste trăsături, dintre cele mai bune, ale clasei militante şi creatoare, astăzi şi în toate etapele istoriei socialismului!”
(M.Gorbaciov, Raport la Sedinţa Solemnă consacrată celei de-a 70-a aniversare a marii Revoluţii Socialiste din Octombrie, noiembrie 1987, Agenţia TASS).

„Există şi forţe care nu-şi ascund orientarea antisocialistă”, care încearcă să îndepărteze PCUS de clasa muncitoare.
- „Există unii „teoreticieni”, există grupuri şi mişcări care încearcă să bage zâzanie între muncitori şi PCUS, există şi forţe care nu-şi ascund orientarea antisocialistă. În dorinţa lor de a ajunge la putere, aceste elemente caută sprijinul clasei muncitoare, încercând să se prezinte drept exponenţi şi apărători vajnici ai intereselor ei, ca o contrapondere la partid, ridică problema autolichidării PCUS”
(M. Gorbaciov, Cuvântare rostită la Kiev, septembrie 1989, Agenţia TASS).

3. Necesitatea înnoirii partidului

„... Într-o societate democratică, partidul însuşi trebuie să constituie expresia democratismului în forma sa supremă şi cea mai consecventă, să fie exemplu de dezvoltare democratică petnru întreaga societate. În partid trebuie să fie create toate condiţiile – inclusiv cele statutare – pentru o confruntare temerară a punctelor de vedere, prezentarea de alternative, diverse abordări în soluţionarea unei probleme sau alteia, cu condiţia menţinerii unităţii în problemele principale şi în privinţa obiectivelor strategice”.
(M. Gorbaciov, Raport prezentat la Consfătuirea de la CC al PCUS, iulie 1989, Agenţia TASS);

Înnoirea partidului – cerinţe imperioase a apărării valorilor socialismului
„Dificultăţile şi conflictele, gravitatea situaţiei actuale se explică nu numai prin inevitabilittea lor obiectivă în perioada de tranziţie... Multe fenomene ar fi putut fi preântâmpinate dacă partidul şi conducerea ţării şi-ar fi însuşit mai rapid noile metode, noile funcţii, noul lor rol. Rămânerea în urmă în acest domeniu creează un vid spre care se orientează elementele străine restructurării, aparţinând atât curentului administrativ de comandă, cât şi celor care neagă esenţa socialistă a restructurării. Iată de ce, în prezent problema înnoirii în cadrul partidului este atât de actuală”.
(M.Gorbaciov, Cuvânt rostit cu prilejul întâlnirii cu secretarul general al PC Francez, septembrie 1989, Agenţia TASS);

„În momentul de faţă, activitatea organelor şi organizaţiilor de partid este în multe privinţe imobilizată de vechile structuri, de norme şi instrucţiuni perimate. Îşi spune cuvântul şi cramponarea de vechile şabloane a unei părţi a cadrelor. Nu putem lăsa lucrurile în această situaţie, întrucât în prezent, când au loc procese economice şi sociale profunde, când se desfăşoară o luptă politico-ideologică în jurul problemelor-cheie ale dezvoltării sociale, cuvântul partidului, poziţia lui, activitatea lui organizatorică şi ideologică au o importanţă excepţională”
(M. Gorbaciov, Cuvântare la Plenara CC al PCUS, septembrie 1989, Agenţia TASS).

4. Rolul conducător al partidului
Dialogul partidului cu oamenii muncii este indispensabil în procesul afirmării rolului său conducător în societate.
- „Nu sunt de acord cu aprecierile extreme că partidul aproape şi-a pierdut poziţia în ţară, că s-a transformat într-un club de discuţii etc. Se fac aluzii la slăbiciune, la lipsa de hotărâre a centrului. Consider că unii tovarăşi trezindu-se la un moment de cotitură, îşi pierd încrederea, cedează poziţii, iar acest lucru nu trebuie să se întâmple. Când partidul s-a închis în sine, s-a distanţat de mase şi a preluat metodele administative, influenţa sa ca avangardă politică a societăţii a slăbit imediat. Iar noi o ştim foarte bine, nu numai din istorie, ci şi din trecutul recent... Dialogul partidului cu oamenii muncii nu înseamnă o slăbiciune şi nici nu transformă PCUS într-un club de discuţii. Dacă slăbiciunea constă în dialogul cu toate păturile societăţii, atunci nu ştiu ce înseamnă curaj... Forţa şi curajul constau în priceperea de a-i conduce pe oameni, de a-i convinge prin puterea logicii, prin atitudinea partinică, prin ataşamentul faţă de socialism, în priceperea de a uni, de a consolida. Încercaţi să faceţi acest lucru fără dialog!”
(M. Gorbaciov, Cuvântare la încheierea Plenarei CC al PCUS, aprilie 1989, Agenţia TASS);

Pericolul slăbirii rolului conducător al partidului
„După părerea mea, esenţa problemei o reprezintă faptul că restructurarea în partid rămâne considerabil în urmă, faţă de procesele ce au loc în societate. Pe acest teren apare ca un pericol real slăbirea rolului conducător al PCUS în cadrul restructurării şi, deci, în societate. Aceasta determină o creştere a îngrijorării în ce priveşte prestigiul partidului, al organelor sale conducătoare, centrale şi locale nu numai în rândurile comuniştilor, ci şi în rândurile păturilor largi de oameni ai muncii”.
(M. Gorbaciov, raport la Consf`tuirea de la CC al PCUS consacrată problemelor activităţii PCUS în etapa actuală a restructurării, iulie 1989, Agenţia TASS).

5. Respingerea ideii federalizării PCUS

Independenţă sporită partidelor comuniste din republicile unionale
- „Trebuie să ne ocupăm de problemele legate de acordatea unei independenţe mai mari a partidelor comuniste ale republicilor unionale şi organizaţiile de partid locale. Considerăm că este logică o asemenea cerinţă din partea unei serii de partide comuniste din republici unionale”.
(NM. Gorbaciov), Raport la Consfătuirea de la CC al PCUS consacrată problemelor activităţii PCUS în etapa actuală a restructurării, iulie 1989, Agenţia TASS);

- „Succesele în procesele de restructurare sunt posibile numai în condiţiile asigurării unităţii rândurilor partidului, consolidării tuturor forţelor sănătoase ale societăţii şi rolului integrator pe care trebuie să-l joace partidul”.

Federalizarea partidului este dăunptoare unităţii acestuia
- „Ar fi o mare greşeală istorică dacă s-ar submina un asemenea organism politic puternic cum este PCUS. Pe acest plan, ideea federalismului în organizarea partidului este dăunătoare pentru unitatea acestuia”.
(M.Gorbaciov, Cuvântare la întâlnirea cu conducerile republicilor sovietice baltice, septembrie 1989, Agenţia TASS);

- „…Ne pronunţăm cu hotărâre împotriva federalizării PCUS. Vreau să spun direct că aceasta ar însemna sfârşitul partidului nostru, aşa cum a fost el întemeiat de Lenin, şi ar aduce prejudicii ireparabile restructurării, întregii cauze a socialismului”.
(M. Gorbaciov, raport la Plenara CC al PCUS, septembrie 1989, Agenţia TASS).

6. Raporturile dintre partid şi stat

Respingerea propunerilor privind etatizarea partidului, subordonarea acestuia statului
- „Problema centrală a reformei politice este cea referitoare la relaţiile partidului cu sovietele. Sistemul politic al socialismului şi reforma radicală sunt de neconceput fără participarea activă, a partidului. Trebuie să respingem încercările de a opune partidul sovietelor, încercări care sunt total inacceptabile, necorespunzătoare sarcinilor restructurării, intereselor oamenilor muncii. La fel de inconsistente din punct de vedere teoretic şi eronat sub aspect politic sunt poropunerile privind etatizarea partidului, subordonarea acestuia statului”.
(M.Gorbaciov, Raport la Consfătuirea de la CC al PCUS consacrată problemelor activităţii PCUS în etapa actuală a restructurării, iulie 1989, Agenţia TASS);

Crearea unui mecanism nou de conlucrare a partidului cu sovietele
- „Vechea practică de dictat al partidului asupra sovietelor la toate nivelurile şi-au trăit pentru totdeauna traiul, ea este inacceptabilă. Formele şi metodele noi, democratice, trebuie să se bazeze pe delimitaea exactă a funcţiilor avangardei politice a societăţii, pe de o parte, şi ale cârmuirii şi conducerii care trec la soviete, pe de altă parte. De aceasta, trebuie să fim conştienţi, să înţelegem necesitatea obiectivă a unei astfel de abordări şi să ne restructurăm politic şi psihologic…De fapt, este vorba despre crearea unui mecanism nou de conlucrare a pEste vorba, în primul rând, despre elaborarea politicii şi înfăptuirea ei prin soviete…Trebuie să recunoaştem că pe această cale facem abia primii paşi. Practic, deocamdată, ne aflăm în faza de substituire a sovietelor”.
(M. Gorbaciov, Raport la Consfătuirea de la CC al PCUS consacrată problemelor activităţii PCUS în etapa actuală a restucturării, iulie 1989, Agenţia TASS);

Necesitatea de a se cumula funcţiile de conducător al partidului şi statului
- „În momentul de faţă cumulul funcţiilor de secretar general al CC al PCUS şi de preşedinte al Sovietului Suprem este necesar petnru consolidarea societăţii şi pentru înfăptuirea politicii de restructurare. În acest caz conducătorul partidului… dispune de posibilităţi suplimentare pentru înfăptuirea prefacerilor pozitive”.
(M. Gorbaciov, Cuvântare rostită la Universitatea Sorbona, Paris, iulie 1989, Agenţia TASS);

Separarea funcţiilor între organele de partid, de stat şi economice
- „Separarea funcţiilor între organele de partid, de stat şi economice este necesară partidului pentru ca el să-şi poată valorifica pe deplin potenţialul de avangardă politică a societăţii. Fără partid, fără elaborările sale teoretice şi politice, fără activitatea sa ideologică şi orgnizatorică, fără politica sa de cadre este greu să ne imaginăm cum vom putea atinge ţelurile restructurării. Acum, funcţiile sunt transferate către soviete. Dar nu toate verigile sovietelor sunt gata să-şi asume dintr-o dată această răspundere”.
(M. Gorbaciov, Interviu acordat postului de radio Moscova, august 1989, Agenţia TASS);

- „Partidul nu poate şi nu trebuie să comande organelor de stat şi economice, organizaţiilor obşteşti”.
(M. Gorbaciov, raport la Consfătuirea de la CC al PCUS consacrată problemelor activităţii PCUS în etapa actuală a restructurării, iulie 1989, Agenţia TASS);

Partidul nu poate neglija economia, nu poate renunţa la răspunderea faţă de starea acesteia
- „Nici în viitor – şi cu atât mai puţin în prezent, partidul nu poate neglija economia, nu poate denunţa la influenţarea politică a sferei social-economice, la răspunderea sa faţă de starea acesteia. Aceasta cu atât mai mult cu cât tocmai în economie se găsesc rădăcinile încordării crescânde din societate şi tocmai aici partidul trebuie să caute în primul rând ieşirea din situaţia creată”.
(M. Gorbaciov, Raport la Consfătuirea de la CC al PCUS în etapa actuală a restructurării, iulie 1989, Agenţia TASS).

7. Raporturile dintre partid şi organizaţiile de masă şi obsteşti

PCUS se plasează sub controlul maselor, inclusiv prin intermediul alegerii reprezentanţilor lui în organele de conducere, în organizaţiile de masă şi obşteşti.
- „Este necesară o conluccrare strânsă a partidului cu diferitele organizaţii obşteşti. Partidul trebuie să sesizeze cu fineţe întreaga gamă a părerilor din societate, să reacţioneze prompt la schimbarea stirilor de spirit în cadrul ei…În această privinţă nu se poate fără o legătură vie, fără un dialog permament cu organizaţiile şi mişcările obşteşti. Partidul îşi va întări poziţiile dacă va colabora cu asemenea mişcări, cu întreaga societate, antrenând toate forţele ei intelectuale viabile la elaborarea politicii generale şi a programului de acţiune…PCUS se plasează sub controlul maselor, inclusiv prin intermediul alegerii reprezentanţilor lui în organele supreme şi locale ale puterii, ca şi în sindicate, organizaţii obşteşti etc. Prin acestea şi prin alte proceduri democratice, partidul poartă un dialog permanent cu întreaga societate, în toate problemele”.
(M. Gorbaciov, Raport la Consf`tuirea de la CC al PCUS, iulie 1989, Agenţia TASS);

Mişcări obşteşti neoficiale; necesitatea combaterii atitudinilor antisocialiste
- „În prezent, trebuie să facem un schimb de păreri, şi în ce priveşte atitudinea faţă de aşa-numitele organizaţii şi mişcări obşteşti neoficiale. Ele continuă să se înmulţească, să se activeze, adesea preluând iniţiativa în ce priveşte influenţarea stării de spirit a maselor… În aprecierea diferitelor grupuri, organizaţii, mişcări neoficiale, organizaţiile de partid trebuie să manifeste o atitudine diferenţiată, ţinând cont de locul şi rolul lor în evantaiul social-politic… Dar trebuie să ne situăm pe o poziţie clară în privinţa elementelor distructive din unele oerganizaţii şi mişcări obşteşti cu activitate independentă. Nu ne putem împăca cu poziţiile lor antisocialiste şi acţiunile antisociale şi trebuie să le apreciem la timp şi să le dăm riposta cuvenită”.
(M. Gorbaciov, Raport la Consfătuirea de la CC al PCUS consacrată problemelor activităţii PCUS în etapa actuală a restucturării, iulie 1989, Agenţia TASS).


III. „Democratizarea proceselor sociale nu poate fi folosită împotriva ordinii constituţionale”.

- „Democraţia poate exista numai în condiţiile execitării de către toţi – stat, organizaţii obşteşti, fiecare colectiv şi fiecare cetăţean a drepturilor ce le revin; un motiv de îngrijorare crescândă îl reprezintă şi încercările unor persoane şi grupuri de a-şi atinge scopurile individuale sau de grup prin organizarea tulburărilor de masă, prin provocarea actelor de violenţă. Asemenea lucruri sunt intolerabile într-un stat de drept”.
(M. Gorbaciov, Raportul „Cu privire la direcţiile fundamentale ale politicii interne şi externe a URSS”, iunie 1989, Agenţia TASS);

- „În interesul restructurării, în interesul dezvoltării democraţiei nu putem admite, în nici un caz, ca iniţiativa oamenilor să degenereze în samavolnicie, ca libertăţile şi drepturile unei părţi a societăţii să se înfăptuiască pe seama ştirbirii drepturilor şi libertăţii altei părţi a acesteia. Şi, cu atât mai mult, nu se poate admite ca democratizarea proceselor sociale să fie folosită împotriva ordinii noastre constituţionale”.
(M. Gorbaciov, Cuvântare la încheierea Plenarei CC al PCUS, aprilie 1989, Agenţia TASS);

- „Ar fi trebuit să avem în vedere, de la bun început, că orice lărgire a democraţiei, umanizarea vieţii trebuie să se desfăşoare paralel cu lupta fără compromis împotriva elementelor criminale. La noi însă, atât organele de partid şi de stat, cât şi colectivele de muncă au admis o slăbire a atenţiei faţă de aceste probleme…Poate cuiva i s-a părut că dezvoltarea democraţiei ar trebui să creeze condiţii mai umane pentru delincvenţi… Trebuie să îmbunătăţim serios situaţia”.
(M. Gorbaciov, Cuvântare la încheierea Plenarei CC al PCUS, aprilie 19989, Agenţia TASS);

- „Democraţia înseamnă nu numai lărgirea drepturilor reale, ci şi creşterea răspunderii, disciplinei şi organizării. Nu se poate să vedem în dezvoltarea democraţiei un sinonim al libertăţii anarhiei, al libertăţii de subminare a legalităţii constituţionale şi ordinii de drept. Cu toate acestea, tot mai adesea grupuleţe de diferite nuanţe se ascund în spatele lozincilor democraţiei, informării largi a opiniei publice şi lărgirii drepturilor şi libertăţilor omului, prezentându-se drept partizani ai restructurării, dar nefiind în realitate decât adversari înrăiţi ai acesteia”.
(Pravda, mai 1989);

Sub pretextul democraţiei se lansează şi apeluri antisocialiste
- „Pentru a avea un tablou clar şi complet al situaţiei politice actuale nu putem să nu constatăm accentuarea manifestărilor extremiste în cele mai diverse forme şi în cele mai diferite sfere sociale. Societăţii i se lansează în mod insidios chemări, aproape sincere, de a împrumuta valori străine socialismului din arsenalul democraţiei burgheze şi businessului particular. Avem sarcina ca, întărind forţele sănătoase, care acţionează pentru restructurare, înlăturând ferm tendinţele extremiste, să desfăşurăm cu hotărâre activitatea pe calea înnoirii socialiste”.
(M. Gorbaciov, Raport la Consfătuirea de la CC al PCUS consacrată problemelor activităţii PCUS în etapa actuală a restructurării, iulie 1989, Agenţia TASS).


IV. Combatera „recomandărilor de abandonare a valorilor socaliste şi de promovare a restructurării pe bază capitalistă”.

- „În ultimul timp… observăm că atât de pe poziţii conservatoare, cât şi de pe poziţii stângiste, iar uneori chiar de pe poziţii făţiş antisocialiste se încearcă discreditarea restructurării… Au apărut şi recomandări din care rezultă că „salvarea” noastră este una singură - abandonarea valorilor socialiste şi de promovare a restructurării pe bază capitalistă. Există şi un asemenea punct de vedere!”.
(M.Gorbaciov, Cuvântare rostită la televiziunea sovietică, septembrie 1989, Agenţia TASS);

- „Unii vor să ne convingă că nu putem rezolva, chipurile, problemele apărute fără introducerea capitalismului în economie… Toate acestea nu au sens… Principala direcţie a restructurării este valorificarea potenţialului socialismului şi democraţiei, a potenţialului federaţiei (sovietice – n.r.), valorificarea potenţialului spiritual şi intelectual al societăţii noastre, pentru a se conferi socialismului un suflu nou”.
(M. Gorbaciov, Raport prezentat la Plenara CC al PCUS, septembrie 1989, Agenţia TASS);

- „În ultimul timp au fost avansate o serie de idei… cu privire la căile de înlăturare a tensiunii din economia naţională… Sunt unii care ne prevestesc foamete peste un an-doi. Pentru a preveni foamea, ei propun să se desfiinţeze colhozurile, sovhozurile, să fie distribuit pământul ţăranilor, să se înfăptuiască denaţionalizarea pământului, iar apoi şi denaţionalizarea tuturor mijloacelor de producţie”
(M. Gorbaciov, Cuvântare la Consfătuirea de la CC al PCUS consacrată problemei alimentare, iulie 1989, Agenţia TASS);

„Restructurarea nu înseamnă revenirea la capitalism”
- „Restructurarea înseamnă reînnoirea socialismului şi nu torpilarea lui. Ea înseamnă prefacere revoluţionară şi înlăturarea denaturărilor socialismului, şi nu restaurarea capitalismului”.
(M. Gorbaciov, Cuvântare la Kiev, septembrie 1989, Agenţia TASS);

- „În URSS se înregistrează un fenomen nou: dezvoltarea accelerată a presei de amatori aparţinând organizaţiilor neoficiale. Alături de unele din aceste publicaţii ce sprijină activ restructurarea… există şi altele care se ocupă de propaganda obsedantă a concepţiilor anticomuniste şi antisovietice, propagandă care capătă adesea un caracter provocator… Nu întâmplător editorii unor asemenea ziare şi reviste se bucură de sprijin material f`ăţiş din Occident, fără de care ar fi incapabili să se ocupe de activitatea editorială, întrucât în URSS ei nu lucrează şi nu primesc salariu… Publicaţiile respective sunt, în esenţă, un fel de ediţii străine tipărite pe teritoriul URSS, fără nici o aprobare a autorităţilor. (Sunt menţionate o serie de asemenea publicaţii ce apar în URSS şi, în tiraje mari, în limbi străine, în diferite ţări occidentale –n.r.). Citind materialele apărute în asemenea publicaţii, este evident caracterul vădit coordonat al acţiunilor lor care, într-un front compact, pur şi simplu conform unui plan dinainte stabilit, duc o campanie după alta, lansează atacuri sistematice şi pline de ură împotriva partidului nostru şi a conducerii sale… Această campanie se identifică cu cererea de a fi schimbată orânduirea de stat din ţara noastră”
(Pravda, octombrie 1989);

- „Noi nu renunţăm la socialism, vrem să-i imprimăm o nouă calitate, să-i dezvăluim potenţialul umanitar. Dar renunţăm la tot ceea ce nu corespunde idealurilor socialismului…”
(M. Gorbaciov, Cuvântare cu prilejul vizitei în RFG, iunie 1989, Agenţia TASS).


V. Respingerea încercărilor forţelor reacţionare de denigrare a socialismului, de destabilizare a situaţiei din unele ţări socialiste.

- „Ştiu că în Occident mulţi consideră existenţa a două sisteme sociale drept principala dificulate (în legtăură cu unitatea europeană - n.r.). Dar dificultatea constă mai degrabă în convingerea foarte răspândită - ba chiar precept politic – că prin depăşirea scindării Europei se are în vedere „depăşirea socialismului„. Aceasta este însă calea spre confruntare, dacă nu chiar mai rău„
(Gorbaciov, Cuvântare la Adunarea Consiliului Europei, iulie 1989, Agenţia TASS);

- „Anumite cercuri din Occident doresc să prezinte procesele care au loc în ţările socialiste drept falimentul socialismului, al înseşi ideii de socialism. În realitate, este vorba despre dorinţa de a găsi un răspuns optim pentru socialism la imperativele timpului„
(M. Gorbaciov, octombrie 1989, Agenţia TASS);

- „Nu este un secret că forţele imperialiste cele mai reacţionare încearcă să interpreteze greutăţile legate de restructurare ca o confirmare a prorocirilor tradiţionale despre inevitabilitatea eşecului „experimentului comunist“, nu ezită să folosească aceste greutăţi petru a exercita presiuni asupra ţărilor noastre, organizează împotriva lor diferite acţiuni duşmănoase…Există şi forţe care îşi leagă de restucturare iluziile despre evoluţia societăţii noastre în direcţia capitalismului, despre renunţarea la valorile socialismului. Cred că nu mai trebuie dovedit că asemenea planuri sunt castele de nisip. Noi nu ne vom abate de la calea socialist` de dezvoltare„.
(V.A. Medvedev, membru al Biroului Politic, secretar al CC al PCUS, Cuvântare la Consfătuirea secretarilor cu probleme ideologice ai Comitetelor Centrale ale partidelor comuniste şi muncitoreşti din unele ţări socialiste, Berlin, septembrie 1989);

Încercările de destabilizare sunt inacceptabile şi primejdioase
- „…Sunt inaceptabile şi primejdioase chiar şi pentru Occident încercările de destabilizare a situaţiei din statele socialiste prin folosirea proceselor tumultoase ale transformărilor care au loc în aceste ţări… Vizitele întreprinse de preşedintele SUA, G. Bush, în Polonia şi Ungaria reprezintă o acţiune firească, dar cu condiţia de a fi stăvilită tentaţia de a se folosi procesele complexe ale transformărilor din ţările unui alt sistem pentru a le abate de pe calea pe care şi-au ales-o singure”.
(M.Gorbaciov, Cuvântare la sesiunea Sovietului Suprem al URSS, august 1989, Agenţia TASS);

-„ Apartenenţa statelor europene la sisteme sociale diferite este o realitate… orice amestec în treburile interne şi orice încercări de a limita suveranitatea statelor, atât prietene şi aliate, cât şi a oricăror altora, sunt inadmisibile”
(M.Gorbaciov, Cuvântare la Adunarea Consiliului Europei occidentale, iulie 1989, Agenţia TASS).

 

NOTE

1 ANIC, Arhiva CC al PCR - Relaţii externe, dosar 22/ 1989, ff. 7 – 38.
2 ANIC, the archives of the Central Committee of Romanian Communist Party - Foreign Affairs, file 22 / 1989, ff. 7 to 38.

 

LAVINIA BETEA - absolvent al Facultăţii de Istorie-Filozofie, secţia filozofie-istorie şi doctor în psihologie al Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca. Actualmente profesor de psihologie socială şi politică la Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad; şeful Secţiei Istorie Recentă a ziarului Jurnalul Naţional. Ultimele apariţii editoriale: Am făcut Jilava în pantofi de vară. Convorbiri cu Ioana Berindei (Editura Compania, Bucureşti, 2006); Bărbaţi şi femei. Întâlniri cu Serge Moscovici (Editura Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti, 2007); Partea lor de adevăr (reed. convorbirilor cu Bârlădeanu, Maurer, Mănescu, Editura Compania, Bucureşti, 2008), Psihologia politică – o disciplină societală (coord. Lavinia Betea, Alexandre Dorna, Curtea Veche, Bucureşti, 2008). 

Google

 

Web

Sfera Politicii

 sus