|
Semnale
Semnale
Clienţii lu' Tanti
Varvara
Autor: Stelian
Tănase, editura
Humanitas
|
Anul
apariţiei: 2009
Ediţie: a II-a
Număr pagini: 524
ISBN: 978-973-50-2209-9
Pentru neobositul falsificator al
istoriei care a fost regimul comu-nist, piatra
de incercare s-a dovedit a fi propriul sau
trecut. Stapan absolut pe documente si pe
constiintele martorilor, PCR a fost in cele din
urma incapabil sa-si scrie propria istorie; mai
precis, a re-scris-o de atatea ori incat aceasta
devenise un simplu joc de puzzle in care
conturul pieselor se modifica de la un an la
altul pana la in-distinctie. Cu bine cunoscuta
sagacitate a cercetatorului dublata de un
recunoscut talent de romancier, Stelian Tanase
abordeaza in "Clientii lu' Tanti Varvara"
("Tanti Varvara" e numele dat Siguran-tei in
jargonul
|
|
militantilor) tocmai perioada tulbure de la inceputul miscarii
comuniste din Romania, urmarind sa desparta apele, sa desluseasca realitatile
ascunse sub invelisul legendei. Si o face sub forma unei galerii de portrete,
bazate pe marturii din epoca si pe dosarele intocmite de siguranta unor
militanti aflati in fruntea miscarii, de la Cristian Racovski si Panait Istrati
pana la Lucretiu Patrascanu si Belu Zilber, intre care se tese un adevarat
paien-jenis de relatii amintind de clanurile mafiote. |
|
|
|
|
|
Cartea şoaptelor
Autor: Varujan Vosganian, editura
Polirom
|
Anul apariţiei: 2009
Număr pagini: 528
ISBN: 978-973-46-0887-4
Cartea şoaptelor începe într-un registru pitoresc, pe o
străduţă ar-menească din Focşaniul anilor ’50 ai secolului trecut, printre
aburii cafelei proaspăt prăjite şi miresmele din cămara bunicii Armenuhi,
printre bucoavnele şi fotografiile bunicului Garabet. „Bătrânii armeni ai
copilăriei” lui Varujan Vosganian nu au de isto-risit întâmplări delectabile, ci
fapte de-a dreptul neliniştitoare. Po-vestind, ei încearcă să se despovăreze de
o traumă – a lor şi a prede-cesorilor. Istoria genocidului din 1915 împotriva
armenilor, istoria convoaielor interminabile de surghiuniţi în Cercurile Morţii,
în deşertul Deir-ez-Zor, istoria armenilor care au luat drumul exilului îşi află
în paginile de faţă o ilustrare cu adevărat răvăşitoare.
|
|
|
Poetul, teoreticianul şi excelentul povestitor Varujan
Vosganian debutează cu un roman amplu, populat cu caractere dense, vii,
memorabile, propunând o interesantă construcţie narativă: istoria dramatică a
peregrinărilor şi suferinţelor armenilor este întreţesută cu trama propriei
familii. În to-nuri de o dulce-amară nostalgie, fatalitatea ce-şi cască lacom
gurile este cel mai adesea învinsă de o vie bucurie şi vigoare a existenţei. O
mână de meşter de prim rang – dacă va vrea să se consacre genului! – se
întrevede cu fermitate de pe acum.
|
Nicolae Breban
|
|
Iată o carte ieşită din comun, nici numai memorialistică, nici
numai ficţiune, cu câte ceva din amân-două, şi deopotrivă extraordinară prin
modul în care ţese pe canavaua istoriei numeroase destine individuale. Am
întâlnit rareori într-un roman, cum este în definitiv cartea lui Varujan
Vosganian, o atât de mare densitate de viaţă umană şi de evenimente cruciale în
existenţa unei comunităţi. Bo-gată, variată, palpitantă, cartea nu se poate lăsa
din mână, pentru arta de povestitor pe care autorul o dovedeşte ca şi pentru
interesul documentar al reconstituirii unei istorii tragice.
|
Nicolae Manolescu
|
|
Cititorii acestei cărţi – care se deschide cu o evocare
cuminte şi caldă a comunităţii armenilor din Focşani văzuţi prin ochii unui
copil – vor constata cu uimire că, de la o pagină la alta, ea îşi lărgeşte
câmpul vizual şi, populându-se cu sute de personaje memorabile, se transformă
într-o extraordinară frescă bântuită de sentimentul tragic al istoriei. Poetul
Varujan Vosganian (puţin cunoscut ca atare) o va învălui în pâclele timpului, o
va înfiora liric şi îi va dărui mişcare şi măreţie epică. Încât nu e exclus ca
această Carte a şoaptelor, care îşi începe acum drumul spre glorie, să fie
aşezată, într-un viitor nu prea îndepărtat, printre textele identitare ale
poporului armean.
|
Eugen Negrici
|
|
Pe la începutul anilor ’60, un copil îi asculta, nu oriunde,
ci în cimitirul armenesc din Focşani, pe câţiva armeni vorbind. Oameni care, ca
să vorbească liber, se ascund într-un cavou. Poveştile lor sunt fabuloase şi
adevărate în acelaşi timp. Ăsta e începutul unui roman extraordinar despre
primul ge-nocid al secolului XX, dar şi despre armenii din România, precum şi
despre românii din România, toţi aflaţi sub comunism. Scriind acest roman,
Varujan Vosganian a câştigat un pariu pe care l-a pus cu el însuşi. Şi, sunt
sigur, va câştiga şi pariul cu viitorii lui cititori.
|
Ştefan Agopian
|
|
|
sus
|
|