Arhiva

Arhivele Sfera Politicii
 

STELIAN TĂNASE

N.D. Cocea, un boier amoral (2)

În acest număr al revistei noastre, profesorul Stelian Tănase continuă publi-carea unor documente relevante privind-ul pe N.D.Cocea.

 

N.D. Cocea, an immoral boyar (2)

In this number of the magazine, Professor Stelian Tanase carries on the pu-blication of some relevant documents on the subject of the life of the N.D. Cocea.

SECŢIUNEA 4-a 18 Aprilie 1936

Noua gazetă comunistă deghizată care apare în Capitală

Cu începere de astăzi 18 aprilie, apare în Capitală noua gazetă comunistă deghizată intitulată Chemarea sub direcţiunea scriitorului Nicolae D. Cocea, cu redacţia şi administraţia în strada Câmpineanu nr. 7, despre care am fost informat la timp că membrii secţiunei agitaţiei- propagandă a partidului communist au dus în trecut o activitate intensă realizând 2000 de abonamente printe intelectualii mişcării de stânga cu 500 de lei abonamentul, rezultând astfel suma de 1.000.000 de lei pentru apariţia regulată a gazetei sus menţionate.
Ziarul Chemarea va fi deci un cotidian camuflat communist, care va apare dimineaţa în 4 pagini contra cost 1 leu exemplarul şi se va ocupa în special de viaţa proletariatului din România, furnizând informaţii şi despre mişcările muncitoreşti din străinătate.
Ziarul va publica şi articole de doctrină a ideologiei partidului comunist.
După cum s-a arătat în trecut N.D. Cocea figurează ca un director de formă al acestei gazete ca şi al revitei Era Nouă, conducătorul de drept fiind comunistul Ştefan Foriş, condamnat pentru crimă contra siguranţei statului, iar ca secretar de redacţie este numitul Miron Radu Parashivescu, cunoscut scriitor.
În legătură cu apariţia acestei gazete, încă de acum o săptămână organele partidului şi tineretului comunist au format echipe de colportaj pe la toate fabricile şi întreprinderile din Capitală şi cel care poartă legătura între redacţie şi organizaţiile partidului comunist şi UTC, este un anume Teodorescu, care urmează să fie identificat.
Sediul colportajului gazetei Chemarea este în locuinţa comunistului Feller, funcţionar comercial din strada Valeriu Branişte nr. 4, etaj 1.
S-au luat măsurile cuvenite pentru recenzia articolului primului număr al acestei gazette şi urmărirea mai departe a scrierilor în legătură cu mişcarea de stânga.

Şedinţa comitetului de redacţie al ziarului Chemarea organ camuflat comunist ce va apare în Capitală

În vederea apariţiei pentru miercuri 29 aprilie crt., a ziarului Chemarea, organ deghizat al partidului comumist, a avut loc aseară în strada Câmpineanu nr.7, şedinţa comitetului de redacţie pentru aranjarea materialului care urmează să fie tipărit în primul număr.
Au participat la această şedinţă scriitorul Nicolae. D. Cocea, sub direcţiunea căruia va apare ziarul şi comuniştii Ştefan Foriş, Lucreţiu Pătrăşcanu, Tilli Abramovici, Gheorghe Râpă, Miron Radu Paraschivescu, Bender Eugen şi Ştefan Voicu, toţi colaboratori la ziarele de stânga şi revista Era Nouă, membrii secţiunei de agitaţie şi propagandă a partidului comunist.
Comunistul Ştefan Foriş a adus la cunoştinţa celor prezenţi că cenzura nu permite apariţia acestei gazete până la 1 mai şi s-a hotărât ca d-l N.D. Cocea să meargă astăzi la Ministerul de Interne pentru a stărui din nou în cauză.
În chestiune colportajului s-a renunţat la idea ca ziarul să fie vândut prin oamenii din mişcare şi s-a hotărât ca vânzătorii să fie recrutaţi dintre ţigănuşi care vând şi celelalte gazete.
Şefii de echipă ai vânzătorilor acestei gazete vor fi însă oameni din mişcare, care vor avea responsabilitatea colportajului.
S-a mai hotărât a se depune în acest sens toate eforturile pentru a se asigura un tiraj zilnic de 10.000 de exemplare. Din personalul de redacţie nu vor fi plătiţi decât Ştefan Foriş şi Miron Radu Paraschivescu.
Se vor mai angaja şi un număr de gazetari simpatizanţi ai mişcării comuniste, dar cari n-au fost compromişi, cari să poată fi acreditaţi pe lângă Prefectura Poliţiei Municipiului Bucureşti, Ministerul de Interne şi celelalte instituţii publice.

Arhivele Statului
Fd 95
D/10/vol II

ROMÂNIA

MINISTERUL DE INTERNE

DIRECŢIUNEA POLIŢIEI DE SIGURANŢĂ

 SERVICIUL DE INFORMAŢIUNI

CĂTRE: Jurn. Nr. J 117-903
SERVICIUL CENZUREI Dosar Nr.
CORPUL II ARMATA Redactat de:
Copiat de:Hăiaciu
 24.XI.937

În referire la adresa Dvs.Nr.887/1937, avem onoarea a vă aduce la cunoştinţă următoarele:
Nicolae D. Cocea de naţionalitate română, este originar din Bârlad, în etate de 56-58 de ani, fiul defunctului General D.Cocea, căsătorit.
Numitul a studiat Dreptul, complectându-şi studiile şi în Franţa, fiind de profesiune publicist şi ziarist. Cu avocatura nu s-a ocupat decât foarte puţin şi în prezent n-o practică deloc.
Este membru al Asociaţiei presei şi publiciştilor români, în ultimul timp preluând conducerei publicaţiunei Reporter.
Cu domiciliul stă în strada B. Mussolini nr. 28.
Nicolae D.Cocea este o figură bine cunoscută în lumea publiciştilor români, fiind autorul mai multor scrieri dintre care cităm romanele „ Fecior de slugă”, „ Pentru un petec de negreaţă”.
Scrierile sale pulsează, fiind inspirate din însăşi viaţa autorului.
Ca om politic, Nicolae D. Cocea a debutat încă dinaintea războiului pentru întregire ca un ideolog convins al doctrinei politice şi economice a socialismului, înţelegând să se situeze de la început în stânga acestui partid.
Ca redactor principal, scriind editorialele alături de ziariştii Pamfil Şeicaru, A. Maniu, M. Mircea, I. Vinea, la ziarul Chemarea o continuare a publicaţiunei periodice Depeşa de la Iaşi, purtând calificativul sub titlul de: ziar popular de dimineaţă, ca director al ziarului Facla, apoi director în asociaţie cu avocatul Alphonse Nachtigal al gazetei Dezrobirea, cotidian popular al Dunării de Jos, de la Galaţi, N.D. Cocea s-a manifestat ca partizan al ideilor socialiste avansate ca revoluţionare, ca antimonarhic.
Atitudinea sa antimonarhică a culminat prin articolul „ Răspuzătorul”, publicat sub semnătura sa în revista Facla, nr. 12 din 24 Martie 1923, prin care făcea o serie de acuzaţiuni şi imputări Regelui, în termeni violenţi şi de ironie ofensătoare, imputând fostului Suveran actele guvernului.
Pentru articolul de mai sus, a fost condamnat în contumacie de Tribunalul Ilfov secţia a-III-a prin sentinţa penală nr. 1061 din 27 iunie 1923 la un an şi jumătate de închisoare corecţională şi 10.000 de lei amendă, sentinţă, care deşi a atacat-o cu apel şi recurs a rămas definitivă, N.D.Cocea trebuind să execute pedeapsa în închisoarea centrală din Craiova.
Între timp numitul a evoluat în ideile sale politice, venind în contact cu persoane cunoscute pentru activitatea lor comunistă, ca Marcel şi Ana Pauker, Alexandru Dobrogeanu Gherea şi Maria Dinculescu.
În conferinţa din 1925 de la Câmpina şi în cuvântările de propagandă electorală ţinute în 1930 pe malul Nistrului în oraşele Soroca şi Ataci, Nicolae D. Cocea s-a dovedit a nu fi fost strein de inspiraţia comunistă, ale cărei prime realizări a avut ocazia să le vadă cu ocaziei călătoriei ce a făcut-o în Rusia Sovietică imediat după terminarea războiului.
În legătură cu acestea menţionăm revista Era Nouă apărută în luna februarie 1936, sub direcţiunea lui N.D.Cocea cari s-a dovedit a fi un organ deghizat de doctrină marxistă al partidului comunist din România.
Din această revistă au apărut două numere.
Spre deosebire de primul număr, în care problemele marxiste erau tratate într-o manieră ştiinţifică, academică, iar elogiile la adresa leninismului şi a U.R.S.S-ului erau strecurate în chip subtil, în numărul al doilea s-a observat o vădită evoluţie spre tonul de agitaţie, propagandistic şi organizatoric.
În cursul lunii aprilie acelaşi an, în urma intervenţiei noastre, revista menţionată a fost interzisă şi s-a procedat la confiscarea ei.
Afând comuniştii că scriitorul Nicolae D. Cocea, pe care mişcarea îl utiliza în diferite acţiuni camuflate, intenţionează să scoată un cotidian cu titulatura Chemarea, au însărcinat pe Miron Radu Paraschivescu să-i vorbească despre condiţiunile colaborării comuniştilor la acest ziar.
Răspunsul dat de Nicolae D. Cocea, că nu va angaja nici un comunist a produs consternare printre ziariştii din celula presei comuniste, deoarece ziarul nu va fi de stânga şi va avea o orientare de centru.
Publicaţiunea periodică Viaţa Socială a mai apărut sub aceeaşi direcţiune a lui Nicolae D. Cocea, în anul 1910, nr. 1-12 şi 1911, nr. 1-6.
În această revistă au colaborat cunoscute personalităţi din domeniul literar şi politic/ socialist/ din ţară şi din străinătate.
Astfel cităm: Tudor Arghezi, V. Demetrius, G. Galaction, V. Kogălniceanu, I. Minulescu, iar dintre personalităţile străine: s-au publicat articole ale lui Jean Jaurès, articolul: „ În opatea (???) Paştilor”. Vsevolod Garşin, Rinaldo Rigola, V. Zaborovski, Eduard Bernstein/” Progresul şi Socialismul”/, Hubert Lagardelle, Tolstoi/ „ Revoluţionarii”/, Emile Vandevelde.
Caracterul revistei a fost literar, ştinţific, politic şi social.
În ce priveşte latura politică şi socială publicaţiunea s-a manifestat hotărât pe linia socialistă.
Procedeul a fost asemănător cu cel cunoscut mai tîrziu, la început trata probleme sociale din punct de vedere ştiinţific şi cuprinzând articole cu fond socialist atenuat.
Astfel cităm articolele: „ Acţiunea socialistă în străinătate”, „ Sărbătoarea muncii”, „ Femeile şi I Mai” de dr. Tatiana Grigorovici / citat/ „ Căci vai de exploatatori, când toţi exploatatorii şi persecutaţii, când toţi....vor începe să numere”, „ Unitatea socialistă, Socialismul reformator şi revoluţionar” de Emile Vandervelde „ Antimilitarismul”, o schiţă comparativă între antimilitarismul burgheziei pacifiste şi al muncitorilor de Gustav Herve, „ Socialismul nu va muri”, „ Din istoria socialismului” de Const. Graur.
Pentru ca la urmă să vină cu articolele; „ Sărbătoarea zilei de I-iu Mai”, „Cucerirea” de E. Vandervelde, în care găsim : „ Noi n-avem aşadar întreaga ziuă de 1 mai, dar trebuie să o câştigăm” şi un articol de E. Roubanowitz, în care se spune. „ Ah: când noi, dealungul anilor de pregătire, ne încăpăţânăm să ţinem sus steagul roşu, simbolul socialismului revoluţionar, ca să stângem sub el masele pentru apropriata revoluţie, eram luaţi drept nebuni, utopişti. Dar iată ghiaţa s-a spart şi masele sociale s-au scuturat de jugul social. E steagul roşu, e strigătul socialismului revoluţionar” şi mai departe: „ Trăiască ziua de 1 Mai, simbolul luptei socialiste revoluţionare”.
Din informaţiuni rezultă că publicaţiunea menţionată mai sus urmează să reapară cu un caracter literar, ştiinţific, artistic şi politic.
Printre colaboratorii eventuali figurează: Tudor Arghezi, Lucia Demetrius fiica lui V. Demetrius, colaboratoare la ziarele Vremea şi Timpul.
Fondurile de editare ale revistei urmează să fie personale ale solicitantului.
Din relaţiile căpătate de la Oficiul Registrului de pe lângă Camera de Industrie şi Comerţ, rezultă că nu s-au îndeplinit condiţiunile art. 575 cod penal.
Nicolae D. Cocea a mai solicitat autorizaţie pentru apariţia ziarului Terra, pentru care am comunicat relaţiuni acelui serviciu cu adresa noastră nr. 75319 din 25 noiembrie a.c.

Se restitue anexa.

DIRECTOR GENERAL, ŞEFUL SERVICIULUI

Arhivele Statului
Fd 95
D/10/vol II
Filele: 29, 30, 31

MARELE STAT MAJOR
 SECŢIA II-A
BIROUL 2 OPERAT
SUBBIROUL 1 Nr. 208612/B din 20.VII.1940
Direcţiunea generală a Poliţiei

Am onoarea a vă trimite o notă cu privire la întrunirile ce se ţin marţea şi miercurea în locuinţa lui Weigel din blocul fostei Legaţii Sovietice , et. IX.
Rugăm să binevoiţi a verifica şi a lua măsurile pe care le apreciaţi, comunicându-ne rezultatul.

 D.O.
p. ŞEFUL SECŢIEI II-a p. ŞEFUL BIROULUI 2
LT. COLONEL LT.COLONEL
Popescu Poiană Gh. Ştefănescu

Arhivele Statului
Fd 95
D/10/vol II
Fila: 1

       CORPUL DETECTIVILOR Arhiva Siguranţei
GRUPA A-II-a OPERAT Intrarea No.3975
14 august 1940

 NOTA
S-au mai identificat ca partizani:
- Arhitect Stern, cumnatul lui Weigel
- Dr. Weigel şi soţia
- Inginer Colmanovici cu soţia
- Victor Maxi cu soţia
- Avocat Davidovici
- Leibovici actualmente la Iaşi, posedă 4 nume şi a făcut 1 an la Doftana pentru comunism
- Borsi Solomon, 1 şi jumătate la Doftana pentru comunism
- Elena Solomon, soţia lui Bosi Solomon propangadistă, propusă pentru Ministerul Propagandei
- Poetul Ion Călugărul figură proieminentă în rândurile celor mai sus
Mai sunt numeroşi alţii, al căror nume sunt necunoscute.

Arhivele Statului
Fd 95
D/10/vol II
Fila: 2

REFERAT

Marele Stat Major cu adresa nr. 208612 B. Din 22 iulie 1940, semnalează Direcţiunei Generale a Poliţiei pe mai multe persoane, cari se întrunesc în casa Dr. Weigel din Calea Victoriei nr. 25.
Conform delegaţiunei primite, în urma cercetărilor făcute am stabilit următoarele:
În Calea Victoriei nr. 25 la etajul IX, domiciliază Dr. Egon Weigel, născut la Hamburg în anul 1901 Aprilie 8, doctor în psihologie, absolvent al Facultăţii de Ştiinţe Naturale din Frankfurt, evreu, fost cetăţean german căruia i s-a retras cetăţenia.
A venit în ţară la 17 iulie 1933 cu paşaport german, care i-a fost retras de către Legaţia germană, dândui-se în schimb un certificat constatator de pierdere a cetăţeniei germane.
Trăieşte în ţară pe baza biletului de liberă petrecere nr. 6029/1940 cu termenul de şedere în ţară până la 31 decembrie 1940, posedând la Serviciul Controlului Străinilor din Prefectura Poliţiei Capitalei dosarul nr. 59327/933.
Doctorul Ergon Weigel se ocupă cu probleme de psihologie fiind autorul a două lucrări: 1. „ Bande de copii vagabonzi” şi 2. „ Tratamentul Turburărilor Psihice la copii şi tineri”. Este cunoscut al profesorului-doctor C. Parhon de la Spitalul şi policlinica „ iubirea de oameni”.
Posedă autorizaţia dată de Copul II. Armată- Biroul II. Inf. Cu adresa nr. 7759 din 12 Aprilie 1938, prin care i se permite să ţină la domiciliu său cursuri în scopul de a iniţia persoane în domeniul anomaliilor psihice. Este vizitat de multe persoane întelectuali cari studiază conferinţele sale.
Dintre persoanele semnalate în denunţ sunt cunoscute la Direcţiunea Generală a Poliţiei următoarele: Kalmanovici, domiciliat în strada Popa Şapcă nr.6, care posedă dosarul individual nr. 49990 A.S. din care rezultă că în casa sa se adună evrei şi se discută chestiuni de politică şi de afaceri.
Avocat Davidovici din strada Jules Michelet, cunoscut pentru faptul că a fost la Legaţia Rusă la venirea domnului Lavrentiew Ministrul Plenipotenţiar al Sovietelor la Bucureşti, pentru a-l felicita.
Poetul Natan Călugăru, posedând dosarul individual nr. 12652 A.S. cunoscut simpatizant comunist, care în ziua de 13 August 1933 în sala „ Barascheum” a răspândit invitaţii cu tendinţe comuniste la conferinţa sa „ Băiatul lui Zelig Şor”.
Natan Leib zis Leibovici născut la Iaşi în anul 1905, posedă dosarul individual nr. 33055 din care reiese că în ziua de 2 ferbruarie 1930, stabilindu-se că face parte din Comitetul de Conducere al Partidului Comunist a fost condamnat de Tribunalul Iaşi prin sentinţa nr. 1003/930 la 4 ani închisoare, 10 ani interdicţie şi 10000 lei amendă, pedeapsă care i-a fost redusă de Curtea de Apel Iaşi prin decizia nr. 166/930, la un an închisoare şi 6 luni interdicţie şi 10000 lei amendă, pedeapsă pe care a executat-o la Doftana, unde s-a eliberat în ziua de 16 August 1931.
Mai târziu a fost dat în judecată de judecătoria de Ocol Bucureşti pentru faptul că a răspândit broşuri şi manifeste comuniste şi a fost achitat.
Doctor Weigel, Victor Maxi, Bord Solomon, Elena Solomon nu sunt cunoscuţi la cazierele Direcţiunii generale a Poliţiei şi Prefectura Poliţiei Capitalei.
Din informaţiile culese reiese că doctorul Ergon Weigel de la data de iulie 1940 a suspendat conferinţele sale.
Faţă de cele de mai sus, vă rugăm să binevoiţi a dispune semnalarea lui la Prefectura Poliţiei Capitalei pentru a fi ţinut sub supraveghere.

COMISAR,
C Zimţea

Arhivele Statului
Fd 95
D/ 555773
Filele: 4,5

STELIAN TĂNASE - Profesor de ştiinţe politice la Facultatea de Ştiinţe Politice, Universitatea Bucureşti. Apariţii recente: Clienţii lu' Tanti Varva, Editura Humanitas, Bucureşti, 2009, Istoria căderii regimurilor comuniste. Miracolul revoluţiei, Editura Humanitas, Bucureşti, 2009, Maestro (roman), Editura Polirom, Bucureşti, 2008 . 

 sus