CUPRINS nr. 137

ARHIVA

Semn de īntrebare


Semn de īntrebare
Interviu cu Sabina Stan1 realizat de Lavinia Stan şi Lucian Turcescu
 

 

1. Care este rolul migraţiei īn Romānia?

2. Care este legătura dintre migraţie şi integrarea īn Uniunea Europeană?

Sabina Stan - Profesor la Dublin City University, Irlanda. Doctorat īn antropologie obţinut la Universite de Montreal. Autoarea volumului L’agriculture roumaine en mutation: La construction sociale du marche (Centre National de la Recherche Scientifique, 2005) şi a unor articole publicate īn reviste precum Anthropologie et societes, Anthropologica, Ethnologies, Societatea reală, Revue d’historie de la culture materielle, Cahiers de sociologie economique et culturelle şi Dialectical Anthropology.

1. Una dintre cele mai presante probleme pe care le are de rezolvat Romānia este cea a inegalităţii sociale. Īn noul mileniu această creştere este ţinută īn frāu, īn principal, prin fenomenul migraţiei. Migraţia contribuie, prin remitenţele trimise īn ţară, la ridicarea nivelului de trai al rudelor rămase īn Romānia, la creşterea consumului şi a numărului de locuri de muncă şi la impulsionarea economiei locale. Noua criză economică mondială pune sub semnul īntrebării acest aranjament. Īntoarcerea emigranţilor şi diminuarea remitenţelor īn contextul crizei economice din ţările gazdă, combinate cu īncetinirea sau chiar inversarea creşterii economice din Romānia, nu pot decāt să destabilizeze acest tampon al inegalităţilor sociale.

Tot din fenomenul migrator mai decurge o altă problemă. Īn urma valurilor din ce īn ce mai mari de romāni angajaţi īn mişcări migratorii īn ultimii zece ani, structurile familiale şi comunitare au īnceput un proces de transformare de o amploare şi caracter nemaivăzute pānă acum. Dat fiind că majoritatea migranţilor romāni sunt migranţi temporari, familiile lor iau acum o formă transnaţională, cu diverşi membri aflāndu-se pentru diferite perioade de timp īn diferite ţări şi doar pentru perioade restrānse īntr-o aceeaşi locaţie. Cum majoritatea migranţilor sunt tineri, copiii lor se găsesc īn prezenţa a numai unuia dintre părinţi sau singuri acasă cu un alt adult sau īşi petrec uneori marea parte a copilăriei lor īn acest nou spaţiu – īntins peste mai multe seturi de ţări, case, părinţi, rude, şcoli, limbi şi prieteni de joacă. Dacă asta este numai o problemă, sau este şi ocazia dezvoltării unor noi modele de convieţuire viabile, rămāne de vazut.

2. Una dintre cele mai vizibile consecinţe a integrării este libertatea de circulaţie pe continent de care beneficiază acum romānii. Această libertate vine cu cāteva bemoluri, unele importante, altele chiar īngrijorătoare. Dat fiind că aderarea Romāniei la UE nu a rezultat īn imediata libertate de circulaţie a forţei de muncă, ci īntr-o perioadă de tranziţie, mulţi dintre noii migranţi romāni se simt cetăţeni europeni „de māna a doua”. Deşi asta nu i-a impiedicat să circule şi să muncească īn alte ţări europene, creştea migraţiei forţei de muncă se petrece īn contextul unei noi forme de supraveghere a populaţiei de către statul romān. Justificāndu-se prin necesităţile de realpolitik, statul romān a ajuns īn situaţia ciudată, chiar contradictorie pentru un stat democrat, de a fi fost el īnsuşi responsabil, pentru cāţiva ani, de monitorizarea şi sancţionarea respectării de cetăţeni a duratelor legale de sejur īn ţările spaţiului Schengen. Cānd acceptă să funcţioneze ca anexa poliţienească a altor guverne, guvernul Romāniei se comportă ca un guvern de māna a doua şi abdică de la una dintre funcţiile lui primare, aceea de a-şi apăra īn mod nediscriminat cetăţenii īn interiorul sau īn exteriorul graniţelor ţării.

 

NOTE

1 Interviul complet va apare īn: Lavinia Stan şi Lucian Turcescu, coord., Incredibila aventură a democraţiei după comunism, care urmează să fie publicat de editura Curtea Veche anul acesta.

Google

 

Web

Sfera Politicii

 sus