Semn de întrebare

Semn de întrebare
Interviu cu Teodor Meleşcanu realizat de Sabin Drăgulin
 

1. Care este semnificaţia alegerilor pentru parlamentul european din 7 iunie 2009?

2. Cum pot ajuta parlamentarii europeni procesul de modernizare al statului român?

3. Principalele teme discutate în sesiunile parlamentului european privesc: schimbările climatice, piaţa internă a produselor, transporturile, serviciile, sănătatea, siguranţa cetăţeanului, telefonia mobilă, pieţele financiare. Cum vă explicaţi că în campania electorală din ţara noastră aceste teme nu sunt abordate?

Teodor Viorel Meleşcanu - Senator PNL de Prahova, Preşedintele Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională. Profe-sor universitar la catedra de relaţii internaţionale a Facultăţii de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti. Ministru al apărării (2007-2008). Vicepreşedinte al Senatului (2004-2007). Senator din partea Judeţului Prahova în Parlamentul României şi preşedinte al Comisiei de politică externă a Senatului (1996-2000). Ministru de Stat, ministrul afacerilor externe al României (1992-1996). Doctor în ştiinţe sociale şi economice , specialitatea drept internaţional public, la Universitatea din Geneva (1973). Vicepreşedinte al Asociaţiei Române de Drept Internaţional să Relaţii Internaţionale – A D I R I- (ales în 2003). Membru al Comisie ONU pentru dreptul internaţional (1993-2010), Preşedinte al Comisiei ONU pentru dreptul internaţional în 2004. Autor de manuale, cărţi şi artico-le pe teme de drept internaţional şi relaţii internaţionale, în special pe teme de securitate internaţională şi europeană.

1. În primul rând, sunt alegeri la care România va participa odată cu toate celelalte ţări europene şi nu separat, aşa cum a fost cazul după admiterea noastră în Uniunea Europeană, în 2007, când procesul electoral european a fost organizat numai la noi în ţară, practic la jumătatea mandatului Parlamentului european. Una din consecinţe este aceea că alegerile din ţara noastră au un caracter naţional dar şi european, partidele din ţară participând la alegerea unor deputaţi care vor face parte din grupurile politice la nivel european aşa cum vor fi ele desemnate de electoratul din toate ţările europene. În plus, de date aceasta parlamentarii europeni aleşi în ţara noastră vor dispune de un mandat complet şi vor putea să aibă în vedere proiecte politice pentru o perioadă de timp care să le ofere posibilitatea finalizării lor. Mai mult, fiind vorba de o nouă legislatură a Parlamentului european, parlamentarii români vor putea să ocupe şi funcţii de conducere la nivelul Parlamentului european, la nivelul Comisiilor de specialitate, în calitate de preşedinţi, vicepreşedinţi, sau funcţii de raportori pe diverse subiecte de interes major. Acest lucru ne va oferi şi poziţii mult mai bune pentru promovarea iniţiativelor lor, a intereselor României.

În al doilea rând, semnificaţia alegerilor din acest an este şi aceea de a ne oferi posibilitatea consolidării poziţiei noastre de ţară importantă şi implicată în problemele de ansamblu ale Uniunii Europene, prin calitatea parlamentarilor noştri pe care-i vom alege, lucru deosebit de important şi pentru noi în condiţiile în care ne confruntăm cu probleme economice în a căror soluţionare Uniunea Europeană are un loc foarte important.

2. Parlamentarii români din Parlamentul european vor fi implicaţi direct în procesul legislativ european şi în activitatea de control parlamentar asupra Comisiei europene, în condiţiile în care Parlamentul a primit prin Tratatul de la Lisabona competenţe sporite. În acest fel, ei vor putea contribui direct la şi efectiv nu numai la promovarea intereselor României în UE ci şi la promovarea legislaţiei comunitare şi a procedurilor europene în România.

Un element esenţial de natură să potenţeze contribuţia lor la modernizarea României o constituie funcţionarea eficientă a unei legături sistematice şi instituţionalizate între parlamentarii români din Parlamentul european şi Parlamentul României, între aceşti parlamentari europeni pe care-i vom alege şi executivul din România atât la nivel central cât şi la nivel local.

3. Nu aş fi atât de categoric ca dumneavoastră, pentru că, cel puţin din partea PNL şi a candidaţilor săi pentru Parlamentul european, aceste teme au fost prezentate în campanie la fel ca şi proiectele şi obiectivele concrete pe care ni le propunem pentru viitoarea legislatură europeană. Am folosit şi experienţa europarlamentarilor liberali care au fost deja implicaţi în perioada precedentă în dezbaterile din Parlamentul european a unor asemenea teme, cum ar fi problemele financiare internaţionale, protecţia drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor români în celelalte ţări membre ale UE, protecţia consumatorilor, inclusiv în ce priveşte telefonia mobilă, şi altele.

Acestea fiind zise, trebuie să recunosc că temele mari europene, generale şi principiale, nu sunt întotdeauna percepute de electoratul român, ca de altfel şi din alte State europene, ca având un impact imediat asupra vieţii lor cotidiene în care sunt confruntaţi cu problema lipsei locurilor de muncă, a veniturilor insuficiente, a creşterii preţurilor, a calităţii vieţii lor în general, fie că este vorba de sănătate, de învăţământ sau de siguranţa lor personală. Consecinţa acestei stări de fapt este tendinţa manifestată şi în actuala campanie de la noi de a se acorda prioritate unor teme cu mai mare ecou la electorat şi care sunt de fapt mult mai potrivite pentru campaniile locale şi cele parlamentare din România. Singura modalitate de a depăşi acest tip de campanie o reprezintă mai buna informare a electoratului asupra competenţelor şi activităţii Parlamentului european şi a consecinţelor pe care acestea le au asupra vieţii noastre, a tuturor. Aceasta ar trebui să constituie o preocupare a tuturor partidelor politice, dar şi a Guvernului dacă dorim cu adevărat ca alegerile şi campaniile pentru alegerile europene viitoare să fie cu adevărat concentrate pe problemele reale ale legislativului europen.

 sus