2009 Alegeri europarlamentare

Cercetare asupra evoluţiei electorale a PNL
în alegerile europarlamentare
 

COSMIN DIMA

This article pursues PNL’s performance in the European Parliament elections held in November 2007 and June 2009. It analyses electoral score of PNL in all historical region. The total number of votes and the percentage decreases indicate a tendency for rustication of PNL voters.

Keywords: European Parliament elections, electoral trends, regional and national electoral scores, electoral participation

 

Alegerile europarlamentare din iunie 2009 au confirmat, în premieră, o problemă anticipată: cea mai scăzută prezenţă la vot înregistrată în România (27,21%¹) din anul 1990, de la primele alegeri libere.

Neparticiparea a mai mult de 2/3 – 13.162.017 de alegători – din populaţia cu drept de vot reprezintă ponderea maximă a votului negativ raportat la partidele politice. Cei care s-au prezentat la vot – 5.035.299 de alegători din 18.197.316 – şi au dat un vot pozitiv, au fost nucleele loiale ale respectivelor partide.

Prezenţa scăzută la vot (anticipată în sondajele de opinie) a afectat performanţa partidelor politice, procentajul şi numărul de voturi obţinute, a confirmat interesul scăzut al populaţiei pentru alegerile europene, de altfel considerate second-order national elections² (alegeri naţionale de rangul doi). Caracterizat prin trei elemente – prezenţă la vot mai redusă la alegerile europarlamentare decât la alegerile naţionale; partidele care guvernează suferă pierderi procentuale în alegerile pentru Parlamentul European; partidele mari vor avea o prestaţie mai slabă, iar partidele mici se vor descurca mai bine la alegerile pentru Parlamentul European – modelului lui Reif şi Schmitt a confirmat două din cele trei caracteristici.

Sancţionarea partidelor din coaliţia aflată la guvernare nu s-a produs. PD-L (29,71%; 1.438.000 voturi) şi PSD+PC (31,07%; 1.504.218 voturi), au înregistrat, în comparaţie cu alegerile parlamentare din noiembrie 2008, atât pierderi procentuale, cât şi în număr de voturi absolute. Cauza diminuării voturilor în cazul celor două se poate traduce mai degrabă prin participarea scăzută (chiar dacă neparticiparea este şi ea o formă de sancţiune, se referă la întregul sistem de partide) şi prin acţiunea altor factori (factorul Elena Băsescu în cazul PD-L) decât prin sancţiune directă. Pe de altă parte, opoziţia parlamentară a înregistrat, prin PNL, un scor modest, în raport cu aşteptările, care a obţinut 14,52% (702.974 voturi), dar şi un succes prin intermediul partidului etnic UDMR, care a reuşit să se mobilizeze exemplar şi să obţină 8,92% (431.739 voturi).

Sub efectul crizei şi al episodului arestării lui Gigi Becali, PRM a reuşit să contabilizeze nemulţumirea românilor şi a obţinut 8,65% (419.094 voturi), iar independenta Elena Băsescu a reuşit să obţină mandatul cu 4,22% (204.280 voturi).

Odată cu revenirea PRM şi scăderea PNL pare a fi ameninţat noul sistem de partide³, tripartidismul, conturat după alegerile europarlamentare din 2007, atunci când PRM nu reuşea să treacă pragul de 5% şi ulterior era eliminat din rândul partidelor parlamentare în alegerile din 2008, iar PNL reuşea performanţe electorale semnificative, atât în alegerile locale, cât şi în cele parlamentare.

Voi analiza rezultatele PNL la alegerile europarlamentare din 2007, comparativ cu cele din iunie 2009, evidenţiind contextele politice specifice. Voi urmări evoluţia electorală pe regiuni istorice şi voi scoate în evidenţă votul în mediul urban şi rural.

Contextul politic din 2007 vs contextul politic din 2009

Rezultatul obţinut de PNL a infirmat aşteptările liderilor şi obiectivul de obţinere a unui procent de minim 20%, stabilit la începutul campaniei electorale şi a confirmat previziunea celor mai multe cercetări din perioada ianuarie – mai 2009, care îi prezenta pe liberali cu o intenţie de vot între 14% şi 17,7%.

Graficul nr.1 Evoluţia intenţiei de vot pentru PNL, în perioada ianuarie – mai 2009

Comparativ cu ultimele două scrutine, PNL a obţinut un scor slab (14,52% – 702.974 voturi). Faţă de rezultatul din noiembrie 2007 (13,44% – 688.859 voturi) liberalii au obţinut un rezultat superior, atât ca procentaj, cât şi ca număr absolut de voturi. Cu toate acestea numărul de mandate a scăzut de la şase în 2007, la cinci în 2009. Se menţine ca a treia forţă politică, însă s-a distanţat faţă de primele două partide clasate, PSD şi PD-L, care se luptă pentru primul loc şi a coborât sub pragul critic de 15% .

PNL şi-a păstrat un nucleu electoral loial şi a pierdut o parte din electoratul câştigat în alegerile locale şi parlamentare. Cunoaşterea părţii de electorat fidel şi a părţii de volatili nu este simplă. Numai în cadrul anchetelor post-electorale se pot reconstitui itinerariile de vot ale alegătorilor. Pierre Brechon descrie metodologia folosită: „Se cere fiecărui anchetat să spună nu doar pentru ce partid a votat la ultima alegere, ci şi să indice voturile sale la alegerile anterioare. Cu cât se iau în considerare mai multe scrutinuri, cu atât cresc şansele de a găsi o mobilitate electorală mai importantă. Cu cât alegerile luate în considerare sunt mai diferite ca natură, oferta electorală nefiind nici pe departe similară, cu atât va creşte volatilitatea descoperită⁴”.

Contextul din noiembrie 2007 a fost, din punct de vedere politic, unul nefavorabil pentru PNL. Cu toate acestea, PNL a reuşit să obţină, în premieră, cel mai bun rezultat, de după 1990, ca partid politic de sine stătător.

Partidul şi liderii erau supuşi unor atacuri dure din partea adversarilor politici: Traian Băsescu, PD, PSD, PLD. Etichetele şi sintagmele negative lansate de preşedinte de-a lungul timpului şi intrate în conştiinţa opiniei publice, de tipul: PNL – partid corupt, „oligarhii”, „petroliberalii”, „corupţia pe masa guvernului”, „guvernul penal”, „grupurile de interese din jurul Guvernului” etc. au afectat imaginea partidului şi credibilitatea cabinetului Tăriceanu. În plus, era supus fenomenului de erodare, propriu partidelor aflate la guvernare.

Destrămarea Alianţei D.A., desprinderea facţiunii Stolojan-Stoica şi înfiinţarea PLD, suspendarea preşedintelui Traian Băsescu de către Parlament şi eşecul referendumului, au fost tot atâtea elemente care au conturat un context nefavorabil pentru PNL.

Pe de altă parte, contextul din iunie 2009 a fost în cea mai mare parte invers celui din 2007. Începând din ianuarie 2009, bâlbele şi ezitările cabinetului Boc şi ale coaliţiei PD-L – PSD, în ceea ce priveşte elaborarea unor politici publice eficiente în contextul crizei economice, au creat un context favorabil pentru acţiunea politică a PNL.

Nerespectarea promisiunilor din campania electorală, în special cea de susţinere a măririi salariilor profesorilor cu 50%, măsură îndelung mediatizată şi controversată, interzicerea cumulului pensiei cu salariul în sistemul public, introducerea impozitului forfetar pentru firme, tensiunile şi conflictele publice între membrii coaliţiei etc., toate acestea ar fi trebuit să faciliteze PNL să-şi îndeplinească obiectul de 20% stabilit.

Descrierea celor două contexte în care PNL a participat în cadrul alegerilor europarlamentare duce la următorul paradox. PNL pare a funcţiona într-o logică inversă în alegerile europarlamentare: într-un context politic nefavorabil a reuşit să obţină un scor bun, pe când într-un context politic favorabil a obţinut un scor modest.

Tendinţe în evoluţia electorală la nivel regional şi judeţean

În 19⁵ filiale judeţene, din care şase se regăsesc în regiunea Moldova, patru în Transilvania, una în Banat, şase în Muntenia, două în Oltenia şi în cinci sectoare ale Municipiului Bucureşti, PNL a obţinut un rezultat de peste 15%⁶. Din cele 19 filiale judeţene, doar în 11 PNL a reuşit să obţină media rezultatelor de la alegerile locale şi parlamentare.

În restul de 23⁷ de filiale judeţene, din care zece în Transilvania, cinci în Muntenia, două în Dobrogea, două în Moldova, una în Banat, trei în Oltenia şi într-un singur sector din Municipiul Bucureşti, PNL a obţinut rezultate sub 15%.

În alegerile europarlamentare din iunie 2009, mai mult de jumătate din filialele judeţene PNL au obţinut scoruri sub 15 %. Aproape jumătate dintre ele, sunt localizate în regiunea Transilvaniei, urmată de Muntenia, Oltenia, Moldova, întreaga regiune a Dobrogei şi o filială în Banat. Din punct de vedere electoral, Transilvania este cea mai vulnerabilă şi cea mai slabă regiune.

Tabelul nr.1 Rezultatele PNL obţinute în regiunile istorice în alegerile europarlamentare din 2009,
comparativ cu rezultatele obţinute în 2007⁸

Tabelul nr.2 Evoluţia urban-rural⁹

Se poate observa o scădere şi a numărului de voturi şi a procentajului PNL în regiunea Moldova: -26.071 de voturi şi -0,15%. În această regiune, găsim numai două judeţe în care PNL a înregistrat o creştere procentuală şi numerică: Bacău şi Galaţi. În restul de şase judeţe, PNL a obţinut un număr mai mic de voturi faţă de alegerile din noiembrie 2007.

În ceea ce priveşte diferenţa dintre voturile obţinute în mediul urban şi cele obţinute în mediul rural, atât în 2007, cât şi în 2009, Moldova se află pe primul loc. Numărul votanţilor din mediul rural este aproape dublu, faţă de cei din mediul urban. Scăderea numărului de votanţi din mediul rural s-a produs simultan cu scăderea celor din mediul urban. Singurul judeţ în care PNL a recuperat din electoratul urban este Bacăul, în toate celelalte judeţe acesta s-a diminuat.

În Dobrogea PNL nu a făcut progrese electorale semnificative. Cu toate că a înregistrat un procentaj relativ superior, PNL a pierdut (-7036 de voturi), comparativ cu anul 2007. Majoritatea voturilor au fost pierdute în judeţul Constanţa. Este singura regiune în care PNL şi-a păstrat electoratul majoritar urban. Diminuarea voturilor s-au produs în aproximativ aceeaşi măsură în ambele medii de rezidenţă.

Ca număr de voturi, Muntenia este regiunea în care PNL a crescut cel mai mult, comparativ cu alegerile din noiembrie 2007. Un număr de +29.108 voturi plasează regiunea Muntenia pe primul loc, atât ca număr de voturi totale obţinute în 2007 şi în 2009, cât şi ca număr de voturi obţinute în plus.

Din acest punct de vedere, Muntenia pare a fi nucleul forte al PNL. În cadrul acestei regiuni se poate observa că judeţul Ilfov înregistrează cea mai mare creştere a numărului de voturi (+11686), aproape jumătate din diferenţa de voturi a celor două alegeri europene, urmând Prahova, cu +7930, Buzău, cu +5864 şi Giurgiu, cu +5464. Cea mai semnificativă scădere o regăsim în Bucureşti, unde, chiar dacă procentajul din 2009 este superior celui din 2007, ca număr de voturi PNL a scăzut cu –4118 voturi.

 Se poate constata o creştere semnificativă a numărului de voturi în zona rurală, comparativ cu voturile din zona urbană. Dacă în 2007, voturile obţinute de PNL în rural erau mai puţine ca cele obţinute în urban, în 2009, creşterea cu +29584 de voturi în mediul rural, plasează Muntenia pe primul loc în ceea ce priveşte tendinţa spre ruralizare a electoratului PNL.

Cu excepţia judeţului Ialomiţa în care PNL a scăzut în mediul rural, dar şi în cel urban, în toate judeţele regiunii se înregistrează creşteri în mediul rural. Substanţiale sunt creşterile în mediul rural din judeţul Ilfov +9445 voturi, Prahova +5049 şi Giurgiu +5305. În cinci judeţe PNL a înregistrat scăderi în mediul rural.

În plus, cu toate că diferenţa procentuală este semnificativă între cele două alegeri europene: 17,16% în 2009, faţă de 13,26% în 2007, în Bucureşti numărul de voturi obţinut de PNL a scăzut. Din acest punct de vedere succesul PNL în Bucureşti este relativ.

Oltenia este una dintre cele mai echilibrate regiuni. Se înregistrează o creştere a numărului de voturi, fără ca aceasta să afecteze în mod semnificativ rezultatul regional sau naţional al PNL (un plus de +718 voturi). În aceaastă regiune PNL a pierdut din electoratul urban şi a câştigat electorat rural. Şi aici diferenţa dintre electoratul rural şi cel urban este aproape dublă. Scăderea numărului de voturi din Dolj şi Mehedinţi s-a compensat, în cea mai mare parte, cu creşterea numărului de voturi din Gorj şi Olt.

În Banat se poate constata o creştere a numărului de voturi în 2009, comparativ cu 2007. O creştere procentuală semnificativă o regăsim în judeţul Caraş-Severin, +5,46%. În judeţul Timiş rezultatul a fost sub media partidului. Modificările sunt semnificative în ceea ce priveşte structura electoratului. Dacă în 2007 PNL acumula cele mai multe voturi din mediul urban, în 2009 cele mai multe voturi le-a primit din mediul rural. Este semnificativă creşterea cu +4074 de voturi în mediul rural.

Ceea ce se poate remarca în situaţia regiunii Transilvania este că, în ciuda faptului că deţine cel mai slab scor electoral dintre celelalte regiuni, în 2009 a cunoscut o creştere cu +10667 voturi şi +3,01%. Cea mai spectaculoasă creştere se poate observa în judeţul Bihor, +8140 de voturi şi o creştere procentuală de la 13,32% la 18,65%. În Transilvania, PNL nu a pierdut electorat urban, însă a câştigat electorat rural, în special în Bihor +6063 de voturi, Arad +2025 de voturi şi Braşov +3369 de voturi.

În iunie 2009 PNL a obţinut cel mai bun scor în Muntenia (16,57%), iar cel mai slab scor a fost obţinut în Transilvania (12,03%). Cu toate că diferenţa între cea mai bine clasată regiune şi cea mai slabă este de 4% procente, se constată un echilibru procentual între celelalte regiuni istorice. În interiorul regiunilor, punctul slab al PNL în această campanie a fost regiunea istorică Transilvania. Chiar şi fără cele două judeţe Covasna şi Harghita, PNL a obţinut un procentaj mic, 13,77%.

PNL a crescut în 2009 în patru regiuni (Muntenia, Banat, Oltenia şi Transilvania), comparativ cu anul 2007 şi a obţinut un număr mai mic de voturi în două regiuni istorice (Dobrogea şi Moldova).

Începând cu alegerile europene din 2007, au început să se reducă diferenţele procentuale între judeţe. Spre deosebire de anii precedenţi în care existau organizaţii cu rezultate foarte bune pe de o parte şi organizaţii cu rezultate foarte proaste pe de altă parte, acum, variaţiile procentuale nu sunt foarte mari, marea majoritate situându-se relativ aproape de media naţională.

PNL pierde sprijinul electoratului urban. Tendinţa spre ruralizare a electoratului PNL este evidentă. Electoratul rural este unul conjunctural, câştigat în urma celor 4 ani de guvernare şi în urma rezultatelor bune din alegerile locale.

Pierderea electoratului urban constituie un semnal de alarmă, deoarece afectează electoratul dur al PNL (core electorate). Din acest punct de vedere rezultatele din alegerile europarlamentare constituie un regres. PNL riscă să intre pe terenul PSD – electorat rural, atras de măsuri sociale. Este un teren nesigur şi perdant pentru PNL: PSD este mai bine organizat şi mai eficient la capitolul structuri şi mobilizare, acesta este electoratul său tradiţional, dur, foarte greu de dislocat de către un partid precum PNL.

Pot fi identificate câteva cauze majore în ceea ce priveşte scorurile modeste obţinute de PNL în alegerile europarlamentare: slaba capacitate de mobilizare a electoratului, inclusiv a propriilor simpatizanţi; eşecul primarilor liberali din localităţi cu ponderi semnificative de a-şi mobiliza electoratul şi de a transfera voturile către PNL. Spre deosebire de PD-L sau de PSD, care au câştigat sau au obţinut rezultate bune acolo unde aveau primari, PNL nu a reuşit să valorifice în favoarea sa sprijinul public pentru primarii liberali. Creşterea în mediul rural a fost contrabalansată de scăderea în mediul urban, unde s-a înregistrat şi o prezenţă mai slabă la vot.

COSMIN DIMA - Licenţiat în ştiinţe administrative, Facultatea de Management - Administraţie Publică, Academia de Studii Economice, Masterat în Politică Europeană şi Românească, Facultatea de Ştiinţe Politice - Universitatea Bucureşti, Managing Partner – DDHM Strategic Consulting Group.

 sus