2009 Alegeri europarlamentare

Lista „solidarităţii maghiare” în alegerile europarlamentare,
efecte şi semnificaţii

CSABA FERENC ASZTALOS

Democratic Alliance of Hungarians in Romania (DAHR), the legitimate representative of the Hungarian community, represented a factor of stability and democratization of the country in the post-comunist period. The evolution of DAHR presents importance in terms of the relation between Hungarian community and Romanian majority. The list of "Hungarian solidarity" represents the first agreement between DAHR and the Hungarian National Council of Transilvania for the participation in a common list under the sigle/sign of the Alliance to the Europarliamentary elections from 2009. What are the political significance and involvment of this agreement? In what way did the elections influence this decision and what are the effects related to the power relation within the Hungarian community of Romania?

Keywords: U.D.M.R., Marko Bela, autonomy, European Elections, the list of “Hungarian Solidarity”

Convorbirile dintre Uniunea Democrată Maghiară din România (U.D.M.R.) şi Consiliul Naţional Maghiar din Transilvania (C.N.M.T.) au avut ca rezultat alcătuirea unei liste comune, în scopul participării la alegerile pentru Parlamentul European din 2009. Colaborarea dintre cele două organizaţii ale comunităţii maghiare din România s-a realizat sub mesajul solidarităţii maghiarimii şi s-a materializat în înscrierea legală sub sigla U.D.M.R. la alegerile euro-parlamentare. Lista „solidarităţii maghiare” a fost deschisă de episcopul Tőkés László, locurile doi şi trei revenind Uniunii, şi a avut o reprezentare de 75% pentru U.D.M.R. şi 25% pentru C.N.M.T.1 Cu această ocazie, liderul U.D.M.R. Markó Béla a declarat că de-a lungul anilor au existat divergenţe de opinii între liderii Uniunii şi episcopul Tőkés László, dar nu legate de deziderate şi de scopuri, ci de mijloacele de realizare a acestora. Tőkés László a arătat că a acceptat acest acord în interesul maghiarilor şi al înfăptuirii autonomiei comunităţii maghiare, nicidecum în interes de partid sau personal.2

Semnificaţii

Lista „solidarităţii maghiare” constituie primul rezultat al dialogului dintre liderii comunităţii maghiare din România, Markó Béla şi Tőkés László realizat în scop electoral, după ce cel din urmă s-a retras din U.D.M.R., ca urmare a desfiinţării funcţiei de preşedinte de onoare a Uniunii, la Congresul din anul 2003 organizat la Satu Mare.3 De asemenea, cei doi lideri maghiari au convenit asupra constituirii Forului de Coordonare Maghiar din Transilvania, care va funcţiona pe principii paritare, va adopta decizii prin consens şi va avea menirea de a se ajunge la un numitor comun în probleme conceptuale şi strategice importante pentru comunitatea maghiară din România. Lista „solidarităţii maghiare” a constituit o platformă de colaborare pe termen scurt, iar Forul de Coordonare Maghiar din Transilvania reprezintă o structură de colaborare pe termen lung între părţile în cauză.

La baza înţelegerii au stat şi raţiuni practice. În primul rând, alegerile europarlamentare reprezentau al patrulea scrutin electoral în ultimii doi ani, iar această frecvenţă electorală afectează prezenţa la vot a alegătorilor şi presupune un efort uman şi financiar ridicat din partea participanţilor. După alegerile parlamentare din 2008, U.D.M.R. a trecut în opoziţie veritabilă, după 8 ani de guvernare şi 4 ani de susţinere parlamentară a guvernului Adrian Năstase. Ori, trecerea în opoziţie creează tensiuni interne în orice formaţiune politică, necesită o perioadă de adaptare, de repoziţionare la noul context. Preşedintele Markó Béla a fost supus unor critici datorită trecerii în opoziţie a Uniunii. În aceste circumstanţe, conducerea Uniunii a ales riscul minim pentru alegerile europarlamentare, prin lista comună cu C.N.M.T. evitându-se astfel un posibil eşec al comunităţii maghiare, care ar fi creat tensiuni interne şi o presiune pentru schimbarea conducerii U.D.M.R.

Dincolo de raţiunile privind costurile unei campanii electorale pentru un candidat independent şi şansele de a accede a doua oară în Parlamentul European din această calitate, pentru Tőkés László participarea pe listele Uniunii la alegerile europarlamentare a constituit calea cea mai simplă de a intra în grupul Partidului Popular European (PPE), episcopul realizând că, fără apartenenţa la un grup politic puternic nu poate avea o activitate eficientă ca europarlamentar. Prin acordul cu U.D.M.R. Tőkés László recunoaşte puterea Uniunii, admite eşecul procesului de formare a unei formaţiuni politice concurente în cadrul comunităţii maghiare din România, în speţă a Partidului Civic Maghiar, creează Forul de Coordonare Maghiar din Transilvania prin care doreşte să spargă monopolul U.D.M.R. de reprezentare a maghiarilor din România.

Organizarea campaniei electorale, mesaje electorale

Cele două platforme de colaborare răspund aşteptărilor comunităţii maghiare din România, de dialog între gruparea moderată şi cea radicală. Cele două organizaţii şi-au păstrat identitatea, existând două staffuri de campanie distincte, funcţionând şi o comisie de coordonare comună, care a armonizat sarcinile şi concepţiile legate de campanie. Programul electoral cadru al solidarităţii maghiare a avut ca scop principal „reprezentarea comună în faţa Europei a intereselor şi valorilor comunităţii maghiare din România şi acţionarea în interesul real şi deplin al egalităţii de şanse” şi a cuprins următoarele capitole: protecţia minorităţilor şi autonomia, dezvoltarea regională, economia şi turismul, tineret, protecţia familiei şi politică ocupaţională, învăţământ şi cultură, dezvoltarea rurală şi economia agrară, protecţia mediului, reprezentarea valorilor culturale şi a moştenirii spirituale europene, confruntarea cu consecinţele comunismului.4

Ca şi în cazul altor partide participante la scrutinul electoral, elementele de mobilizare din campania U.D.M.R. au fost strâns legate de politica internă. Mesajul solidarităţii, a acodului între liderii comunităţii maghiare urmărea un dublu efect: unul mobilizator, dar şi unul de relaxare a electoratului tradiţional al Uniunii. La alegerile europarlamentare din 2007, concurenţa între lista U.D.M.R. şi independentul Tőkés László a constituit elementul mobilizator al electoratului maghiar din România, care, printr-o prezenţă ridicată, a propulsat ambele părţi în Parlamentul European. Lista solidarităţii maghiare elimina riscul neatingerii pragului electoral de 5%. Campania partidelor politice pentru alegerile europarlamentare s-a axat, în mare parte, pe subiecte legate de politica internă - raportul de putere între cele două partide aflate la guvernare, situaţia economică, raportul dintre putere şi opoziţie, respectiv pe scrutinul prezidenţial din toamna anului 2009.

În acest context, U.D.M.R. a atacat în campanie măsura schimbării conducerii agenţiilor şi instituţiilor deconcentrate, care a avut efecte negative în rândul comunităţii maghiare. Uniunea a organizat mai multe manifestări de protest în Sfântu Gheorghe, Miercurea Ciuc şi Târgu Mureş, apelând la forme de exprimare din perioada opoziţiei radicale dintre 1990-1996. Mesajul de unitate a fost dublat de cel al solidarităţii cu persoanele schimbate din funcţiile publice al autorităţilor deconcentrate, măsură care a fost percepută de comunitatea maghiară ca una cu caracter etnic. Soluţia avansată de liderii maghiari la aceste probleme a fost necesitatea accelerări implementării autonomiei locale. Astfel, Markó Béla a declarat că Guvernul PDL-PSD-PC greşeşte prin schimbarea etnicilor maghiari din conducerea autorităţilor deconcentrate, respectiv a arătat că politicienii români. prin aceste fapte şi declaraţii. „vor să dovedească faptul că nu avem nevoie de autonomie şi că problemele noastre se rezolva şi altfel. Ceea ce fac în schimb, este o dovadă clară că avem nevoie de autonomie, fiindcă, dacă noi am decide aici, la faţa locului, în legătură cu instituţiile şi investiţiile care ţin de dezvoltarea zonelor noastre, atunci noi, românii şi maghiarii am găsi soluţiile cele mai bune.”5

De pe poziţia de organizaţie de opoziţie, prin limitarea accesului la resurse pentru autorităţile administraţiei publice locale, conduse de primari U.D.M.R. a înregistrat efecte negative asupra comunităţii maghiare şi a constituit un subiect de campanie.

Tőkés László a atins, în campania electorală, o notă mult mai radicală, catalogând schimbările din autorităţile deconcentrate ca un proces de „epurare etnică”, de asemenea a susţinut toate formele de autonomie şi necesitatea recunoaşterii limbii maghiare ca limbă oficială.6

Campania listei „solidarităţii maghiare” a fost puternic influenţată de circumstanţele politicii interne create după alegerile parlamentare din 2008, de poziţia de organizaţie politică de opoziţie a U.D.M.R., care a dus la limitarea accesului la resurse financiare a consiliilor judeţene şi locale conduse de primarii Uniunii şi la destituirea maghiarilor din funcţiile publice de la nivelul administraţiei publice centrale şi a unităţilor administrative deconcentrate.

Rezultate

Conform datelor Biroului Electoral Central. U.D.M.R. a obţinut 431.739 de voturi, reprezentând 8,92% din voturile valabil exprimate. Cu acest scor, Uniunea a reuşit să-şi păstreze 3 mandate în urma alegerilor, chiar dacă numărul de europarlamentari stabiliţi în România a scăzut de la 35 la 32. Uniunea a obţinut cu 9 000 de voturi mai puţin la scrutinul europarlamentar, decât a obţinut la alegerile pentru Senatul României în toamna anului 2008. Prezenţa la vot în judeţele cu populaţie preponderent maghiară a fost aproximativ cu 40% mai mare decât a electoratului român. Această prezenţă sensibil diferită între electoratul maghiar şi român a avut loc doar la alegerile europarlamentare din 2007 şi 2009. Prezenţa la vot a electoratului maghiar a fost întotdeauna mai ridicată, dar începând cu anul 2000, această diferenţă nu este semnificativă, cu excepţia celor două scrutine europarlamentare.

Analizând pe judeţe, pierderile de vot provin din Bihor, Satu Mare şi judeţele în care maghiari sunt în minoritate. Putem să apreciem că, în aceste judeţe, lista „solidarităţii maghiare” nu a avut efectul de mobilizare scontat. În schimb, în judeţele Harghita şi Covasna mesajul solidarităţii a adus mai multe voturi.

Concluzii

Prin prinsma rezultatelor alegerilor europarlamentare, U.D.M.R. rămâne un partener important al partidelor parlamentare, atât pentru cele aflate la guvernare, cât şi pentru cele din opoziţie. Totuşi, datorită forţei parlamentare apropiate dintre PSD-PC şi PDL, Uniunea nu are foarte multe culoare de negociere a ponderii sale politice. U.D.M.R. şi electoratul maghiar pot avea un rol important în alegerile prezidenţiale din noiembrie 2009, în urma cărora marja de mişcare a Uniunii pe scena politică internă ar putea creşte. Alegerile prezidenţiale reprezintă o nouă oportunitate pentru a verifica „solidaritatea maghiară”. Rolul comunităţii maghiare poate înclina balanţa în turul doi pentru un candidat prezidenţiabil sau altul. Apropierea prezidenţiabililor de comunitatea maghiară şi de U.D.M.R. va fi însă limitată, va atinge doar nivelul la care acest fapt nu va conduce la pierderea de voturi din partea electoratului român moderat şi radical. Astfel, electoratul maghiar şi U.D.M.R. poate constitui un număr de voturi ţintă pentru prezidenţiabili calificaţi în turul doi, dar poate constitui şi un subiect de manipulare politică pe fond etnic.

În raporturile de forţe din interiorul comunităţii maghiare din România, alegerile europarlamentare marchează prima materializare a dialogului dintre Markó Béla şi Tőkés László, după „schisma” din 2003. Această colaborare rămâne însă una punctuală, raportată la reprezentarea comunităţii maghiare din România în Parlamentul European, dar vine să răspundă şi la unele necesităţi politice ale celor doi lideri. Rezultatele alegerilor obligă însă părţile să exploreze posibilităţile de colaborare, iar în viitorul apropiat identificăm două momente importante pentru comunitate maghiară din România: alegerile prezidenţiale din noiembrie 2009, respectiv Congresul U.D.M.R. din 2011 unde se va disputa mandatul de preşedinte al Uniunii.

Tőkés László nu şi-a exprimat încă punctul de vedere cu privire la candidatul U.D.M.R. la prezidenţiale şi faţă de alegerile prezidenţiale din România. Tőkés László nu are interesul de a vedea Uniunea din nou la guvernare, deoarece puterea acesteia este mult mai mare în această poziţie. O Uniunea la guvernare nu poate fi concurată cu succes nici din interior, nici din exterior. Un U.D.M.R. în opoziţie şi un Tőkés László la „guvernare”, cu o putere importantă prin accederea la guvernare a FIDESZ, condus de Viktor Orbán în Ungaria, ar constitui premisele pentru construirea unei alternative politice la U.D.M.R. sau la preluarea puterii în Uniune.

Pentru actuala conducerea a U.D.M.R. rezultatele alegerilor europarlamentare confirmă brandul organizaţiei şi oferă liniştea necesară reorganizării interne a Uniunii. Perioada de opoziţie oferă posibilitatea de a curăţa organizaţia de oportuniştii guvernării, de a regândi strategia de resurse umane a Uniunii în vederea atacării alegerilor prezidenţiale şi a Congresului U.D.M.R. din 2011, indiferent dacă formaţiunea rămâne în opoziţie sau accede la guvernare după alegerile prezidenţiale din noiembrie 2009. Actuala conducere a U.D.M.R. are o responsabilitate mare şi un cuvânt important de spus în acest proces de regândire a resurselor umane.

Liderii Uniunii dispun de experienţa şi puterea politică necesară pentru succesul acestui demers, care a început cu mulţi ani în urmă. O analiză atentă a rezultatelor alegerilor locale şi parlamentare din 2008 arată că Uniunea, prin sistemul de competiţie internă, a promovat mulţi tineri în funcţii de preşedinţi de consilii judeţene, primari şi viceprimari, respectiv deputaţi şi senatori, care au câştigat putere politică în cadrul organizaţiei.

Pentru clasa politică românească, evoluţia U.D.M.R. şi a comunităţii maghiare din România reprezintă un element important şi după integrarea euro-atlantică a ţării. Campania alegerilor europarlamentare arată că aplicarea unui anumit tratament faţă de comunitatea maghiară, în funcţie de poziţia în care se situează reprezentantul politic al acestei comunităţi pe scena politică (putere sau opoziţie), este una greşită. Neluarea în considerare a realităţilor locale, a necesităţilor etnice şi economice a comunităţii maghiare din România pot avea efecte negative în evoluţia relaţiei dintre minoritatea maghiară şi majoritatea română.