Arhiva

Arhivele Sfera Politicii
 

STELIAN TĂNASE

Comsomoliştii

Partidul Comunist avea, după modelul bolşevic şi o organizaţie de tineret. La înfiinţarea ei în 1921, Lucreţiu Pătrăşcanu a fost cel care a condus-o. A fost dizolvată/reînfiinţată, şi ciclul s-a repetat, urmând deciziile luate de Komintern. Un alt lider al ei a fost Nicolae Ceausescu, prezent în documentele pe care le reproducem în acest număr. UTC acţiona ilegal, fiind interzisă în 1924, şi în 1933, la declararea stării de asediu. Motivul interdicţiei a fost subordonarea faţă de Moscova  de unde primea instrucţiuni  şi fonduri, plus mai multe puncte din program, care cereau şi vizau în esenţă dezmembrarea statului romnân. Viziunea „eroic-romantică”, „fervoarea revoluţionară” sunt clişee mult folosite după 1944, dar ele nu corespund nici măcar în parte realităţii. Clandestinitatea, linia politică antiromânească şi antidemocratică, făcea din militanţii UTC specimene cu totul aparte speciale, „fiinţe ale subteranei”. Serviciul de Siguranţă le urmărea activitaţile şi când încercau să iasă la suprafaţă proceda la arestări. Un caz avem în documentele de mai jos. Pe lista celor arestaţi găsim nume care au facut carieră după război, în aparatul communist. Figura cea mai cunoscută rămâne Nicolae Ceauşescu, dar mai sunt prezente nume ca Grigore Preoteasa, ( ministru de externe, mort în decembrie 1957 într-un accident de avion la Moscova, în care colegul de celulă UTC din 1934, Ceauşescu, era secretar al PMR la aceea dată ). Îi mai găsim pe listă pe Gelu Naum (apare în listă dintr-o greşeală de dactilografie ca Gebu Naum), poet avangardist, student, aflat în pragul debutului său poetic. Sunt şi alte nume cunoscute Scarlat Callimachi „prinţul roşu “, şi Matei Socor, autor mai târziu al imnului RPR, director al Radiofuziunii după război. Amândoi vor mai fi arestaţi pentru scurte intervale şi eliberaţi, ţinte ale unor campanii de presă favorabile orchestrate de Komintern. În anii ‘40 au fost depuşi în lagărul de la Tg Jiu, unde se regăsesc cu Grigore Preoteasa şi Nicolae Ceauşescu. Amândoi proveneau din clasele suprapuse. Unul aristocrat, având în familie domnitori, mitropoliţi, mari boieri moldoveni. Celălalt provenea din burghezia bogată, era fiul unui jurnalist bine cunoscut, Emanuel Socor, director şi coproprietar la Adevărul si Dimineaţa, în anii ‘20. Participarea lor la activitatile subversive comuniste dezminte prejducata după care în celulele comuniste activau „muncitori care posedau conştiinţa de clasă.” Găsim aici elemente din toate straturile sociale. Nici Lenin, Alexandra Kolontai, nici Troţki, Molotov, Cicerin etc. nu aveau extracţie proletară ci proveneau din aristocraţia şi burgrezia rusă. Mai regăsim pe listele Siguranţei din documentele reproduse  mai jos pe Ofelia Manole, Asia Micinic, Ilona Pop; ele au jucat roluri importante mai târziu, le regăsim în toate luptele fracţioniste, populând închisorile în anii ‘30- ‘40. Mai apare pe listă Leon Tismeneski, tipograf; după ce iese din închisoare va lupta în Spania în Brigăzile Internaţionale în războiul civil; ajunge la Moscova în anii ‘40 făcând parte din grupul comuniştilor români. Un personaj uitat azi este Petre Vulpescu, la data arestării, cel mai înalt în grad, secretar al CC al UTC. Făcea parte din celula de la Universitate, care îi mai număra pe Petre Fischer Năvodaru si Ilie Constantinovski ca figure centrale. A fost exclus pentru „troţkism” în 1938 (în aceeaşi şedinţă  în care era exclus şi Gogu Rădulescu). Informator al Siguranţei, folosit de Eugen Cristescu pentru misiuni de spionaj în Orient în anii ‘40, după război a fost arestat şi închis de foştii lui tovarăşi.       
Documentele reproduse aici aduc unele clarificări în biografia politică a unor personaje care vor juca roluri importante după venirea comuniştilor la putere pe şenilele tancurilor sovietice. Avem aici primii ani de subterană, episoade din anii „formării” bolşevice, mult mai puţin cunoscuţi decât partea a doua a carierei lor.

The “comsomolists”

The Romanian Communist Party had, following the Bolshevik model, a youth organization, which at the very beginning, in 1921, has been led by no other than Lucreţiu Pătrăşcanu himself. It has been established and dissolved over and over again, following the decisions imposed by Comintern. Another notorious future leader was Nicolae Caeuşescu, the one who is particularly present in the documents we are publishing in this edition of the magazine. The Union of Young Communists (UTC) was operating illegally, thus being outlawed once in 1924, and up next in 1933, with the occasion of the establishment of the state of emergency, the main reasons for this being the total subordination in front of Moscow, from where all the instructions and money came from; plus several paragraphs from its Program, namely all those targeting the dismantle of Romanian state.
Clichés supposed to be describing their creed, like “the heroic-romantic vision” or “revolutionary ardor”, much used after 1944, had in fact nothing to do with reality. As a matter of fact, the clandestine hallmark, the anti-Romanian and anti-democratic political traditions made the UTC militants appear more some sort of “underground creatures”. Siguranţa, the Romanian Secret Service at the time, was constantly holding under surveillance their activity, hence, whenever they tried to come out from prison they ended being arrested again. The documents presented here offer us a perfect case study, namely of some famous imprisoned figures, who after the War made career in the communist apparatus. Among them, and also the most famous of all, we can find Nicolae Ceauşescu and Grigore Preoteasa (future Romanian Minister of Foreign Affairs during the Communist Regime), killed in December 1967 in a plane crash while on his way to Moscow. On the same list we can find Gelu Naum (he actually appears on the list under the name of Gebu Naum, as a mistake of the typewriter), Avant-garde poet, student on the point of making his debut in poetry, Scarlat Calimachi “the red prince” and Matei Socor, the future author of what will be the national anthem of Romanian Popular Republic and also future director of the Romanian National Radio Station. They were both arrested for short terms, but then liberated, and also good targets for public campaigns, orchestrated by Comintern. In the 40’s they were sent to the Tg. Jiu camp, where they joined Gregore Preoteasa and Nicolae Ceauşescu. They both came from prominent families, though different between them. One was an aristocrat having like ancestors a Romanian prince (domnitor), a head of the Orthodox Church and some old Moldavian landlords. The other one came from a very rich bourgeois family, being the son of a well known journalist, Emanuel Socor, director and co-owner of two famous newspapers in the 20’s, namely Adevărul and Dimineaţa.
Their involvement in subversive Communist actions dismisses the prejudgment that these actions were carried on only by “workers with class consciousness”. As we could see, we find engaged in this kind of fray elements from all social strata. In this fashion, neither Lenin, nor Alexandra Kolontai, Trotsky, Molotov or Cicerin had proletarian origins; on the contrary, they rather came from the Russian bourgeois and aristocracy.
Further on, we can find on Siguranţa’s lists names like Ofelia Manole, Asia Micinic and Ilona Pop, all of them having very important roles in the incoming future, more precisely in the factionalist collisions, populating the prisons between the 30’s and the 40’s. Another name was the one of Leon Tismeneski. Former typographer, who after being released from prison would engage in Spain’s International Brigades during Civil War; he reached Moscow in the 70’s as part of Romanian Communists’ group.
Another character, today a little left behind, is Petre Vulpescu, who at the date of the arrest was no more no less than the very Secretary General of the Central Committee of UTC. He was part of the University cell, also including Petre Fischer Năvodaru and Ilie Costantinovski as central figures. Anyway, he would be soon excluded, being accused of Trotskyism in 1938 (with the same occasion Gogu Radulescu has been also excluded). He was and informant of Siguranţa, used by Eugen Cristescu for missions in the East in the 40’s, eventually ending up being arrested after the War and sent to jail.
The documents reproduced in these pages bring some precious elucidation to the political biographies of some of the characters who played main roles after the advent of communists on the crawlers of the Soviet tanks, and their taking of power. Therefore, we can find here the first years of their underground activity and the episodes representing the turning point of the “Bolshevik becoming”, in fact less known than the second part of their careers.

PROCES VERBAL

Astăzi 20 Septembrie 1934.

Noi, Ananiu Anton, comisar ajutor de poliţie la Comisariatul circ.13 Poliţie din Prefectura Poliţiei Municipiului Bucureşti, domiciliat în Calea Călăraşi nr. 224, fiind de serviciu în biroul comisariatului, am fost anunţaţi de domnul Enache Petre, proprietarul imobilului din str. Foişor nr.9, unde are sediul comitetul anti-fascist sectorul II Negru, că mai mulţi indivizi ţin întrunire la acel sediu şi care este oprită.
Cum acest comitet nu posedă autorizaţia Corpului II Armată, ne-am transportat la faţa locului unde am găsit mai mulţi indivizi la care le vorbea tânărul Matei Socor despre fascismul şi cerea egalitate pentru toţi cetăţenii. Spunându-i să părăsească sediul, numiţii s-au opus, continuând întrunirea.
Văzând opunerea lor, am intervenit telefonic la Prefectura Poliţiei Bucureşti, care ne-a trimis o camionetă cu 12 gardieni publici, cu concursul cărora abia am putut să-i ridicăm, şi aduşi la comisariat i-am identificat şi am stabilit că se numesc: Socor Matei domiciliat în str. Koch 3, Vulpescu Petre domiciliat în str. Eremia Grigorescu 22; Scarlat Calimachi domiciliat în str. Romană nr.55; Domocoş Vladimir domiciliat în Cahul-Basarabia; Preoteasa Grigore domiciliat în str. Cerna nr.51; Ceauşescu Niculae domiciliat în str. Canonicul Bunea 6; Naum Gebu domiciliat în str. Ocolului nr.22; Poltzer Mihail domiciliat în strada Nouă nr.39; Dumitru Cumescu, domiciliat în Calea Moşilor 92; Elefterescu Dumitru, Şoseaua Mihai Bravu 28; Sima Dumitru, str. Grand nr.30; Edelsohn Kiva str.Vitan 100; Ion Iacob Cohn strada Oraţiu 28; Marinescu Badea Aleia B.N.R. 14; Solomon Mili str. Doctor Cohn 3; Seher Anghel str. Minotaurului 7; Albescu Constantin str. Câmpineanu 7; Mişu Marcovici str. Barbă Rasă 25; Rădulescu Tudor str. Rădulescu Tei 29.
Se menţionează de noi că în timpul opunerei faţă de subsemnatul, şi de gardieni, s-au spart două geamuri la uşă şi unul la fereastră.
Drept care am adresat prezentul proces verbal care împreună cu indivizii se trimite Prefecturii Poliţiei Sociale.

Comisar ajutor
ss. A. Ananiu

p.conf.

U.M. 02600
Bucureşti
Fond 948/3
Dosar Nr. 93
Filele 7

CORPUL DETECTIVILOR

TABLOU NOMINAL

Al persoanelor implicate în organizaţia Uniunii Tineretului Comunist, descoperită în Capitală la 4 martie 1935.

1. OFELIA MANOLE, născută Zeidman, zisă Irina, zisă Jeni, evreică, supusă română, născută în 1908 în oraşul Reni, absolventă a Facultăţii de Litere din Bucureşti, fără ocupaţie, dovedită conducătoarea organizaţiei locale a tineretului comunist din Bucureşti.
2. SCHNEIBERG IOJI, evreu, supus român, născut la anul 1917, în Tg. Neamţ, fără profesiune, fiul lui Iancu şi Ghizela, cunoscut comunist.
3. TAMLER VICTOR, evreu, supus român, născut la anul 1912, în oraşul Brodi, Polonia, student la Facultatea de Drept din Bucureşti, fiul lui Isac şi Estera.
4. BEER REGHINA, evreică, supusă româncă, născută la 1901 în comuna Pustila jud. Rădăuţi, fără ocupaţie, cunoscută comunistă, făcând parte din technica organizaţiei.
5. ROMER HINDE PESIA, zisă Pepi, evreică, supusă româncă, născută la 1908 în Vijniţa, jud. Storojineţ, fără profesie, fiica lui Mendel şi Rifca Romer, cunoscută comunistă.
6. LIXANDRU VASILE, zis Pavel, român , etate 20 de ani, născut în comuna Răteşti, jud. Argeş, profesiune turnător în serviciul Atelierelor Griviţa.
7. PREOTEASA GRIGORE, zis Sorel, român, născut la anul 1915, în Bucureşti, profesiunea student la Facultatea de Litere, cunoscut comunist.
8. ANA WEXLER, zisă Angela, evreică, supusă română, născută 1914 în oraşul Bălţi, studentă la Litere, fiica lui Oisie Vexler, şi Ghemea din oraşul Bălţi.
9. ASIA MECINIC, evreică, supusă română, născută la 1909 în oraşul Chişinău, fără profesiune, fostă studentă, cunoscută comunistă.
10. UMANSKI HAIA, evreică, supusă română, născută la anul 1907 în comuna Tarutino judeţul Cetatea Albă, profesiune brodeuză, fiica lui Iţic şi Ema Umansky, cunoscută comunistă.
11. TIMINSKY LEON, zis Elea, zis Leonie, evreu, supus român, născut în anul 1912, în oraşul Soroca, profesiunea tipograf, cunoscut comunist, soldat activ la centrul de instrucţie 7 Jandarmi din Petroşani jud. Hunedoara.
12. PAP ILONA, zisă Ilonka, naţionalitate ungară, supusă română, profesiunea ţesătoare, fiica lui Francisc şi Maria, născută la nul 1911 în comuna Macau jud. Cenad Ungaria, cunoscută comunistă, a activat în calitate de secretară la regionala comunistă din Transilvania.

U.M. 02600
Bucureşti
Fond 948/3
Dosar Nr. 93
Filele 9-10

SENTINŢA NR. 776.

1. Schneiberg Juju,        2 ani 6 luni, 5000 amendă, 5 ani interdicţie 200 Stat, lipsă.
2. Tambler Victor,         2 ani 6 luni, 5000 amendă, 10 ani interdicţie 500 Stat, lipsă.
3. Stoica Ivan,            2 ani, 5000 amendă, 10 ani interdicţie 500 Stat, lipsă.
4. Tisminski Leon,         1 an, 2000 amendă, 5 ani interdicţie 500 Stat, lipsă.
5. Asia Micinic,           8 luni, 2000 amendă, 4 ani interdicţie 500 Stat, lipsă.
6. Haia Urmonschi,         8 luni, 2000 amendă, 4 ani interdicţie 500 Stat, lipsă.
7. Preuteasa Grigore,      2 ani 6 luni, 40.000 amendă, 8 ani interdicţie 500 Stat.
8. Lisandru Vasile,        1 an 6 luni, 5000 amendă, 1 an interdicţie 500 Stat.
9. Beer Reghina,           2 ani, 5000 amendă, 5 ani interdicţie 500 Stat, lipsă.
10.Romir Hinde (Pesia,)  7 luni, 1000 amendă, 500 Stat.
11.Ofelia Manole,        2 ani, 50.000 amendă, 5 ani interdicţie 500 Stat.
12.Ana Wechsler,         6 luni, 10.000 amendă, 5 ani interdicţie 500 Stat.

Toţi aceşti comunişti au fost arestaţi de către Siguranţa Generală.
Consiliul după 6 zile de desbateri a intrat în deliberare azi ?. IX. a.c. la ora 20:10 a.m. iar după 3 ore de chibzuire a adus următorul verdict care, cum urmează mai sus, în fiecare parte.
Apărătorii au fost domniii avocaţi:
1. Paul Iliescu
2. Paul Moscivici
3. Gr. Iunian
4. Bianchi
5. I.Dafticani
6. N.Săpeanu
7. Niţulescu
8. Strechman
Martori au fost circa 70 de persoane.

Agent,
ss. Dode Ioan

U.M. 02600
Bucureşti
Fond 948/3
Dosar Nr. 93
Filele 11

ANANIU GHEORGHE

       Poliţia Aeroportului Bănesa cu adresa nr. 181 din 27.III.1938, înaintează acestei Prefecturi un proces verbal împreună cu numiţii: Preoteasa Grigore, Griumberg Estera, Sacalosky Eugen, Cotoran Alexandru, Silaghy Gavrilă, Rufer Acos, Vasilescu Aurelia şi Enache Ion, care au încercat să ţină o întrunire cu caracter politic pe terenul de aterisaj al Aeroportului Băneasa.
Din procesul verbal adresat de dl. Stelian şeful Poliţiei aeroportului se menţionează că, cuvântarea era ţinută de cunoscutul comunist Preoteasa Grigore, student, fost condamnat de Consiliu de Răsboiu al Corpului II Armată, 2 ani închisoare pentru activitate comunistă, iar din declaraţia d-lui Tănăsescu Gh. Şeful serviciului de întreţinere a Aeroportului Băneasa nu se face altă menţiune decât că, la oficiul poliţienesc Preuteasa vocifera că nu este lăsat în pace.
Pentru a se stabili dacă în adevăr Preoteasa Grigore ţinea întrunire pe terenul Aeroportului; în continuarea cercetărilor au fost audiaţi elevii de liceu Cotoran Alexandru şi Enache V. Ion. Din declaraţiile numiţilor rezultă că publicul trecător ce mergea pe jos la pădurea Băneasa pentru a scurta drumul a mers pe o porţiune din terenul aeroportului Băneasa.
Publicul mergea în grupuri mici de câte 2-3 persoane fără să se fi oprit cineva pe loc sau să fi vorbit vreo chestiune politică.
Cei ce au trecut pe teren au fost lăsaţi în pace, iar cei ce se găseau în treacăt pe terenul aeroportului au fost luaţi la oficiul poliţienesc.
Elevii de liceu nu au cunoscut nici pe nici unul din persoanele aduse la poliţie cu ei, decât că aceştia erau în mai multe grupuri şi la distanţă de 50-100 de m. fiecare grup.
De către noi Preoteasa Grigore şi Griumberg Estera sunt cunoscuţi că fac parte din mişcarea comunistă. Pentru acest fapt nu li se poate imputa nici o vină, decât că a călcat pe terenul de aterizare al Aeroportului Băneasa.
Astfel fiind situaţia, vă rugăm să dispuneţi.

Şeful Brigăzii II Socială
Comisar, indescifrabil

U.M. 02600
Bucureşti
Fond 948/3
Dosar Nr. 93
Filele 16

REFERAT
30 Septembrie 1940.

Direcţiunea Generală a Poliţiei cu adresa nr. 67941/940 solicită a i se comunica relaţiuni asupra numitului Preoteasa Grigore cu domiciliul în str. Cerna nr.51, precum şi motivele ce au determinat internarea lui în lagărul Caracal.
Faţă cu cele de mai sus avem onoare a raporta următoarele:
Preoteasa Grigore, fost student la Litere, născut în Bucureşti la 10 August 1915 fiul lui Ivan şi Zoe, face parte din Comitetul central al Tineretului Comunist.
La 4 martie 1935, organele Direcţiunei Generale a Poliţiei, procedând la mai multe descinderi domiciliare, a reuşit să aresteze pe membri componenţi ai organizaţiei Tineretului Comunist din Capitală, printre care se găsea şi Preoteasa Grigore, confiscând întreg aparatul tehnic cu ustensilele necesare de imprimare a materialului de propagandă revoluţionară, precum şi depozitele clandestine din str. Profetului nr. 20, str. Distrorului nr. 35 şi str. Nicolae Tei nr. 83.
La 16 septembrie 1935, a fost judecat de Consiliu de Răsboi al Corp. II Armată şi prin sentinţa nr. 376 a fost condamnat la 2 ani şi 6 luni închisoare, 40.000 de lei amendă, 8 ani interdicţie şi 500 de lei cheltuieli faţă de stat.
După ispăşirea pedepsei numitul era văzut în anturajul a diferite persoane identificate de către organele noastre că activează şi au un rol important în mişcarea clandestină comunistă, fapt ce a determinat arestarea sa, în ziua de 10 iunie a.c. şi internarea în lagărul Miercurea Ciuc, fiind socotit periculos ordinei şi siguranţei statului.

ŞEFUL BRIGĂZII SOCIALE
COMISAR,
Indescifrabil

U.M. 02600
Bucureşti
Fond 948/3
Dosar Nr. 93
Filele 24

STELIAN TĂNASE - Profesor de ştiinţe politice la Facultatea de Ştiinţe Politice, Universitatea Bucureşti. Apariţii recente: Clienţii lu' Tanti Varva, Editura Humanitas, Bucureşti, 2009, Istoria căderii regimurilor comuniste. Miracolul revoluţiei, Editura Humanitas, Bucureşti, 2009, Maestro (roman), Editura Polirom, Bucureşti, 2008 . 

 sus