Criza

Starea actuală a crizei globale în Bulgaria
 

NIKOLAI YOTOV

Even if Bulgaria’s Socialist-led government is proud with the country’s widely, but self-proclaimed financial stability, this stability is however relative, because it is only, and arguably so, superior to the situation in the neighbouring states. So far the Bulgarian authorities have refused to receive financial aid from any external partner, being the European Union (EU), the International Monetary Fund (IMF) or the World Bank. Yet, the global economic crisis struck the poorest EU country at full speed, which resulted in falling export rates, massive lay-offs and bankruptcies, on the background of which the so-called financial stability is no longer relevant to the ordinary citizens. The cabinet faces general elections this summer and the fate of the wide coalition remains unclear as voters’ discontent towards it continues to rise and the economic crisis in the country of 7.6 million people deepens.

Keywords: Bulgaria, economy, financial stability, crisis, budget, International Monetary Fund, European Union, fraud, loan

Miniştrii guvernului de la Sofia se laudă în această perioadă cu stabilitate financiară, de care se bucură ţara însă această poziţie pare destul de dubioasă. Mai mult decât atât, banca centrală bulgară a declararat că ţara s-ar putea gândi din nou la o intrare în zona euro mai devreme decât a fost planificat iniţial deoarece inflaţia este în scădere datorită crizei. Scăderea inflaţiei este, probabil, singurul efect pozitiv al crizei esconomice. Inflaţia a reprezentat şi reprezintă una din problemele majore cu care se confruntă Bulgaria pentru îndeplinirea criteriilor impuse de Uniunea Europeană.

În timp ce ţările din regiunea Europei Centrale şi de Est sunt asaltate de tot felul de ştiri proaste pentru economiile lor, Bulgaria pare sa fie „ocolită” de către criză. Deşi doar aşa pare. Chiar dacă deocamdată ajutorul de la FMI este refuzat considerat ca fiind inutil de către autorităţile bulgare, fondul şi-a exprimat opinia. În conformitate cu acest raport prezentat de agenţia de ştiri Novinite.com1 apar ştiri îngrijorătoare conform cărora circa 3,5 miliarde de leva, echivalentul a 1,8 miliarde euro (7,6 miliarde lei) nu vor intra la veniturile din buget anul acesta datorită crizei globale şi a efectelor acesteia în Bulgaria. Aici trebuie precizat, că pe lângă criză şi faptul că majoritatea companiilor de pe piaţa bulgară „gâfâie” şi amână de luni de zile plăţile către stat, există probleme pur interne de natură administrativă şi mai ales penală, cum s-a descoperit recent, care pe termen scurt vor dauna grav economiei bulgare şi vor avea efecte negative asupra colectării veniturilor în 2009. La mijlocul lunii februarie a.c. directoarea Agenţiei Naţionale pentru Venituri (NAP) Maria Murghina şi-a depus demisia, care a fost imediat acceptată şi semnată de către premierul Serghei Stanişev. Motivul acestei demisii este că Murghina, alături de reţeaua ei din agenţie şi companii-fantome de tip offshore au „drenat” şi „spălat” sute de milioane de dolari din taxa pe valoarea adăugată (TVA) prin metode de genul investiţiilor fictive în sectoare ale economiei precum turismul şi construcţiile. Această demisie este binevenită însă a intervenit prea târziu: după ce persoanele respective s-au îmbogăţit destul ca să nu le pese dacă îşi pierd funcţiile, sau dacă sunt prezentaţi la televizor ca nişte infractori sau chiar trimişi în judecată. Pentru că este evident: descoperirea acestei infracţiuni este o mişcare preelectorala, scopul ei fiind să arate instituţiilor de la Bruxelles că se iau măsuri în lupta împotriva corupţiei la nivel înalt şi a crimei organizate. Cu toate acestea, bazându-ne pe cazuri similare din anii precedenţi, începând cu 1990 încoace, este cel mai probabil că toţi cei implicaţi, sau mai bine zis că toţi cei găsiţi ca fiind implicaţi în această afacere, construită printr-o reţea cu ramificaţii internaţionale, să fie până la urmă eliberaţi de orice răspundere penală, scăpând astfel de rigorile legii. Astfel, din păcate, dacă criza nu ne va aduce în genunchi, o va face propria noastră administraţie, profund coruptă şi deloc interesată de bunăstarea poporului bulgar, aşa cum s-a arătat de aproape patru ani de zile şi încă – o va face cu o determinare rar întâlnita. În timpul redactării acestui articol, o misiune FMI la Sofia şi-a încheiat vizita. Scopul acestei vizite a fost evaluarea la zi a situaţiei economiei bulgare şi totodată anunţarea unor previziuni pentru indicatorii macroeconomici.

Din datele făcute publice la încheierea acestei vizite2 reiese că Bulgaria poate să termine anul 2009 cu un deficit bugetar de 1.0% din produsul intern brut (PIB). Este de înţeles faptul că încheierea anului cu un deficit ar fi nu numai, sau nu chiar în aşa mare măsură, o consecinţă a crizei. Criza economică este speculată de guvern care o foloseşte ca o scuză pentru nenumărate acţiuni ale sale şi pentru a masca o serie de şmecherii şi incompetenţe. Această afirmaţie este cauzată de prezentarea situaţiei bugetare a anului 2008. Bulgaria, conform declaraţiilor guvernului, a încheiat exerciţiul bugetar cu un excedent de un miliard de euro, cu toate acestea din declaraţii ulterioare pe primele două luni ale anului curent, reiese că acest excedent scăzuse deja la aproximativ 300 de milioane de euro. Această diferenţă semnificativă se datorează numeroaselor activităţi lipsite de transparenţă. Unul dintre acestea este cazul doamnei Murghina care din păcate este singurul scos în evidenţă până acum. Un alt subiect al analizei poate fi reprezentat de realizarea unor planuri de investiţii semnalate a fi complet nerentabile şi iresponsabile dacă nu şi periculoase – cum ar fi proiectul pentru construirea unei centrale nucleare la Belene. În acest fel fondurile statului bulgar şi banii contribuabililor din această ţară se topesc de la o zi la alta.      

Stabilitate financiară a unui stat, de obicei, este dată şi de prezenţa unui excedent. Statul bulgar a mai cunoscut o situaţie critică prin intrarea în incapacitate de plată în urmă cu 12 ani. La acel moment FMI a preluat destinele economice ale ţării şi a introdus consiliul monetar iar moneda naţională a fost corelată de marca germană. Un alt subiect de analiză este dat de sarcina ce a revenit asupra guvernului de a prelua aproximativ 500 de milioane de euro, iniţial programate din fondurile Uniunii Europene, dar care au fost sistate definitiv în cursul anului 2008. Însă, pe acest subiect nu se discută deloc. Probabil pentru că se apropie alegerile – şi pentru Parlamentul European şi pentru parlamentul bulgar.

În această perioadă agricultorii au blocat drumurile naţionale ca să-şi revendice drepturile la subvenţii; iar mii de angajaţi sunt daţi afară sau sunt puşi sub presiunea de a munci cu program redus pentru mai puţini bani sau mai mult pentru acelaşi salariu. Politica economică a guvernului nu a prevăzut nici o investiţie majoră în întreprinderile mici si mijlocii. În schimb, investiţiile uriaşe în proiecte ca acela de la Belene aruncă în panică atât analiştii, cât şi organizaţiile internaţionale, care se tem pe drept de un Cernobil din Balcani în secolul XXI3. Îngrijorare comunităţii internaţionale este dată de faptul că centrala nucleară care se află în construcţie este proiectată să opereze cu reactoare de tip sovietic. Statul bulgar a estimat că proiectul va costa circa 4 miliarde de euro şi şi-a propus să acopere 51% din acestea păstrând astfel poziţia de acţionar majoritar la compania care va opera centrala.

Vorbind de lipsă de transparenţă trebuie menţionat că cei care aduc vorba de diferitele demersuri ale guvernului dominat de socialişti sunt... partidele din opoziţie. Aşa de exemplu a fost dezvăluit în presa bulgară în ultimele zile că Bulgaria intenţionează să se îndatoreze statului rusesc, cu ajutorul căruia sa fie finanţată construirea centralei de la Belene. Dacă aceste rapoarte sunt adevărate, atunci devine de neînţeles opunerea guvernanţilor de a negocia credite cu Occidentul, reprezentat în primul rând de Uniunea Europeana, al cărei stat membru este Bulgaria, dar şi de FMI. Această atitudine este de neînţeles iar tăcerea autorităţilor în privinţa unor probleme de interes naţional cum ar fi şi afacerea la Belene, dar şi starea producătorului de oţel Kremikovtsi, care recent a intrat în faliment este gravă. Situaţia de la Kremikovtsi este gravă deoarece i s-a oprit livrarea cu gaze naturale, iar toate companiile interesate în cumpărarea combinatului ori îşi retrag singure oferta, ori sunt respinse la un moment dat din negocieri sau chiar în faza preliminară. Ca urmare, angajaţii la Kremikovtsi au organizat proteste masive şi au ameninţat că işi vor cere drepturile – atât cele salariale, cât şi cele de a şti ce se va întâmpla cu locul lor de muncă – la instituţiile internaţionale pentru protejarea drepturilor omului. În situaţia lor sunt mai mulţi muncitori din sectoare importante, dar ajutorul financiar, de care au beneficiat sau vor beneficia Ungaria, România, Ucraina, Letonia sau Serbia, rămâne încă „inutil”. De altfel, rata şomajului în Bulgaria a crescut la 6,88% în luna martie de la 6,69% în februarie si 6,50% în luna ianuarie, potrivit ultimelor date publicate de Ministerul Muncii şi Politicii Sociale.

Nu în ultimul rând, rezistenţa la criza financiară cu care se mândreşte guvernul se spune că este susţinută de către sistemul bancar. Numai că rata scăzută de acordare a creditelor nu este datorată băncilor cu scopul de a proteja economia de supraîncălzire – ceva care acum este mai puţin probabil – ci din interesul comercial de a-şi proteja propriile capitaluri aflate astăzi în scădere. Această situaţie se datorează crizei mondiale deoarece finanţările din băncile „mamă” au fost sistate sau în orice caz reduse, acestea luptând cu criza acasă în Occident. Ori, păstrând rate necrezut de mari la dobânzile la credite, băncile prezente pe piaţa din Bulgaria, în marea lor majoritate filiale ale unor bănci din străinătate, păstrează şi ratele dobânzilor la depozite necrezut de mici, ceea ce creează un fel de frustrare şi duce la un cerc vicios care slăbeşte şi diminuează capitalurile intrate în economia reală. Cu alte cuvinte, comportamentul băncilor nu numai ca nu ajută economia, ci în fond susţine încetinirea ei şi agravează situaţia pe termen mediu şi lung. Din păcate, această situaţie este predeterminată şi de unele condiţii ale consiliului monetar, şi absenţa băncii centrale ca actor cu influenţă majoră asupră sistemului financiar.

În fine, coaliţia tripartită de guvernare în Bulgaria continuă sa speculeze cu ceea ce pare sa fie în regulă, neglijând totalmente şi neadresând în mod adecvat problemele crizei, aşa cum apar ele în aceasta ţară. Contradicţiile existente la nivelul societăţii a produs o voinţă de schimbare, evidenţiată de altfel şi în cel mai recent studiu4, condus de biroul fundaţiei Open Society la Sofia. Potrivit documentului respectiv, 38,5% dintre intervievaţi şi-au exprimat opinia că starea economiei s-a agravat mult în ultimele 12 luni, iar 27,5% cred că aceasta se va agrava şi mai mult în cursul anului 2009. La întrebarea „Cum a afectat criza firma dvs.?” majoritatea răspunsurilor includ salarii mai mici, concedieri, scădere a cererii pentru produsele firmei, trimitere în şomaj tehnic, refuz la solicitarea unor credite bancare, dificultăţi în acoperirea conturilor curente şi prăbuşirea nivelului exporturilor. Ultimul punct indică faptul că, la fel ca România, Bulgaria este într-o mare măsură dependentă de exporturile către ţările din UE, unde criza este în plină „desfăşurare”. Ceea ce pare extrem de ciudat în studiul Open Society, condus în martie a.c. este ca deşi majoritatea populaţiei se află în dificultatea de a-şi plăti creditele, iar, atenţie: 66% din ei nu au nici un ban economisit (oare cum să aibă, cu ratele dobânzii la sumele economisite aşa cum sunt ele în clipa de faţă şi despre care am discutat?), totuşi încrederea în sistemul financiar, reprezentat de băncile comerciale, şi în mod deosebit în consiliul monetar este copleşitoare! Astfel, propaganda condusă cu multă perseverenţă de clasa politică pare sa-şi fi făcut treaba. Totodată, 66,5% dintre intervievaţi cred că sunt urgent necesare măsuri „anti-criză”, în timp ce 44,6% habar nu au ce măsuri, şi dacă cumva, acestea au fost deja implementate. Am vorbit despre transparenţa...

Atât studiul Open Society, cât şi alte rapoarte de acest tip, alături de diferite instituţii media arată că în ultimul timp electoratul bulgar îşi îndreaptă preferinţele spre partidul GERB, extrem de popular, al cărui lider informal este Boiko Borisov, actualul primar al Capitalei şi fost luptător împotriva crimei organizate în calitate de secretar general al Ministerului de Interne în perioada 2001-2005. Ca al treilea partid în lista preferinţelor celor cu drept de vot apare partidul naţionalist ATAKA, condus de un fost jurnalist fără succes şi cu un discurs puternic populist Volen Siderov, care a intrat pentru prima dată în parlament după alegerile din 2005.

Fără sa intru în detalii în cadrul acestui articol despre alegerile care sunt planificate anul acesta, îmi exprim speranţa că nu se vor îndeplini temerile pe care le împărtăşesc de altfel cu domnul Cristian Pârvulescu şi pe care dumnealui şi le-a exprimat într-un interviu5 realizat în urmă cu o lună: că această criză economică va crea foarte multe efecte perverse cu consecinţe pe termen mediu şi lung asupra democratizării şi asta deoarece societăţile est europene nu sunt bine vaccinate împotriva tendinţelor totalitare, mai ales ale naţionalismului şi neopopulismului, şi şansa unor grupări de genul acesta este foarte mare. Dar aceasta este tema unei alte lucrări.

NIKOLAI YOTOV - Corespondent al Agenţiei de ştiri EkipNews.bg în România.

 sus