Arhiva

Arhivele Sfera Politicii
 

STELIAN TĂNASE

PrÎn acest număr al revistei noastre, Stelian Tănase continuă publicarea unor documente relevante privindu-l pe liderul comunist Gheorghe Gheorghiu-Dej.

In this number of the magazine, Professor Stelian Tanase carries on the publication of some relevant documents on the subject of the life and the activity of the ex-Communist leader Gheorghe Gheorghiu-Dej..

00046
Scutită de taxă conform legii stării de asediu din 1933

Telegrama
F.urgentă

Arestul Principal Ocnele Mari
Jud. Vâlcea

Rog efectuaţi perchiziţia deţinutului Gheorghiu Gheorghe zis Dej, condamnat pentru acţiune comunistă şi ridicaţi orice act, corespondenţă primită de la individul Isăcescu Petre zis Ionescu din Galaţi, precum şi de la orice persoană, din care ar rezulta legături comuniste înaintându-le urgent Consiliului de Răsboiu Galaţi.
Comisar Regal
Lt.Colonel
Indescifrabil

Nr. 40205 din 10.I. 936

* U.M. 02600
Bucureşti
Fond Nr. 948/3
Dosar Nr. 6
Filele 46

România
Secret                                   Confidenţial
Ministerul Internelor

DIRECŢIUNEA GENERALĂ A POLIŢIEI

DIRECŢIUNEA                       POLIŢIEI DE SIGURANŢĂ

         No. 18060 S.                       Jurn. Nr. 1 aprilie 1941
MINISTERUL AFACERILOR STRĂINE
Copiat de....................                                      
Redactat de ............... 
Copiat de ...................

OPERAT

La adresa dvs. No. 16023 din 22 Martie a.c. referitoare la comunistul Gheorghe Dej, cerut de guvernul sovietic, am onoarea a vă face cunoscut următoarele:
Gheorghe Gheorghiu- Dej, este cunoscut că activează în mişcarea clandestină comunistă, pe linia Sindicatelor Revoluţionare, din anul 1928.
Susnumitul a funcţionat ca lucrător electrician la atelierele C.F.R. Galaţi, Dej şi Cluj şi în calitate de membru în Consiliul General al Sindicatelor Revoluţionare .
Împreună cu Doncea Constantin, lucrător la Atelierele Griviţa C.F.R. Bucureşti şi Ilie Pintilie de la Atelierele C.F.R. Nicolina Iaşi, a pregătit şi declanşat în luna februarie 1933 greva şi rebeliunea, care s-a produs concomitent la aceste centre ceferiste şi care viza declanşarea grevei generale ceferiste şi petroliste în România, potrivit instrucţiunilor primite de la Profintern/ Internaţionala Sindicatelor Revoluţionare/ de la Moscova, în scopul instaurării regimului comunist şi a instituirii guvernului muncitoresc şi ţărănesc la conducerea ţării.
În cadrul grevei generale preconizate la data menţionată, Gheorghiu Dej, avea misiunea de a solidariza la această acţiune comunistă muncitorimea de la Calea Ferată din toate centrele din Ardeal.
Pentru activitatea revoluţionară comunistă, desfăşurată cu prilejul rebeliunei ceferiste din luna Februarie 1933, a fost judecat şi condamnat de Consiliul de Război al Corpului II de Armată Bucureşti în luna august, acelaşi an, la 12 ani muncă silnică, pedeapsă în curs de  executare, sus numitul fiind în prezent încarcerat la Penintenciarul Caransebeş.
Pentru a crea în opinia publică un curent favorabil achitării lui şi a celorlalţi conducători ai rebeliunei, Partidul Comunist a înfiinţat organizaţia camuflată comunistă „ Comitetul de Acţiune pentru Ceferişti”, care pe tot timpul judecării procesului a dus o viguroasă acţiune prin presa democratică evreiască în sprijinul acestora.
Fiind considerat ca unul dintre fruntaşii comunişti cei mai fanatici şi intransigenţi, pentru organizarea acţiunilor revoluţionare comuniste, Comitetul Central al Partidului Comunist din România a pus la calea evadarea susnumitului, cu prilejiul transferării lui în cursul anilor 1935-1937 la închisorile Văcăreşti, Ocnele Mari, Aiud, şi Doftana, fapt ce a fost zădărnicit, de măsurile riguroase ce s-au luat de către autorităţi.
Pentru calităţile lui revoluţionare comuniste, una din bateriile grupului de artilerie „ Ana Pauker” format din voluntarii comunişti români care au luptat în brigăzile roşii internaţionale, ale republicanilor spanioli, purta denumirea „ Gheorghe Gheorghiu- Dej”.
Tot timpul de la condamnarea lui şi până în prezent, organizează agitaţie necontenită, pentru amnistierea şi eliberarea acestuia din închisoare şi a celorlalţi fruntaşi ai rebeliunii ceferiste, trimiţînd în acest scop, autorităţilor competente, memorii, scrisori şi telegrame, ca din partea maselor muncitoreşti, după directivele date de Comitetul Central al Partidului Comunist, prin tipăriturile de propagandă ce a difuzat.
Punerea susnumitului în libertate ar constitui un pericol permanent pentru ordinea şi siguranţa statului, mai cu seamă în împrejurările actuale, nefiind exclusă eventualitatea retrimiterii lui în ţară, de către Komintern, în mod clandestin, în vederea dinamizării acţiunii revoluţionare a Partidului Comunist din România.

DIRECTOR GENERAL
E. Negulescu
DIRECTOR
I. Vlasie
* U.M. 02600
Bucureşti
Fond 948/3
Dosar Nr. 24
Filele 70-71

Indescifrabil                                18 aprilie 1941
Grupa II
Pentru a urmări chestiunea

Membrii celulei clandestine comuniste de la Calea Ferată, au primit instrucţiuni să trimită condamnatului comunist Gh. Gheorghiu-Dej, încarcerat la Caransebeş, telegrame şi scrisori de îmbărbătare şi de solidaritate din partea muncitorimei ceferiste, cu prilejiul zilei onomastice a acestuia.
Gh. Gheorghiu-Dej, este unul din capii rebeliunei lucrătorilor ceferişti din Atelierele Griviţa, din Februarie 1933 şi a fost condamnat pentru acest motiv la 12 ani de muncă silnică.

*U.M. 02600
Bucureşti
Fond 94813
Dosar Nr. 24
Filele 72

Arhiva Naţională
Fd 95
D 121262
Siguranţa

Se va trimite copie d-lui Ministru al Justiţiei în acelaşi timp se va comunica şi propune un sistem de strictă supraveghere a contactului deţinuţilor cu exteriorul. Aceasta în legătură cu Ministerul de Justiţie.
Ministrul
Călinescu
NOTA

În ziua de 21 martie a.c. orele 8:30, condamnatul Purdei Anton, care execută la Penintenciarul Doftana o pedeapsă pentru crimă, a atacat în incinta închisoarei pe comandantul gărzii locotenent în rezervă Stănescu, desfigurând-ul complet.
Agresiunea s-a comis în atelierul de tâmplărie al închisorii, unde lucrau în acel moment aproximativ 30 condamnaţi, fără ca vreunul să intervină pentru a salva pe comandantul gărzii.
Administraţia penitenciarului caută să dea acestei agresiuni caracterul unui atac de rezbunare personală.
Din informaţiile făcute, reiese că faptul comis de către deţinutul Purdei, nu este decât un act decurcând din starea de lucruri ce se observă în prezent la acel penitenciar.
Astfel, se spune că de la 1 februarie 1938, dată când s-a preluat conducerea închisorii Doftana, actualul director a acordat o libertate exagerată.
Noul conducător al penitenciarului, pentru motive care nu se cunosc, imediat după instalarea sa, a luat o serie de măsuri care au surprins chiar pe deţinuţii aflaţi în închisoare.
Pornind de la premiza că fiecare deţinut trebuie să lucreze şi deci trebuiesc înfiinţate ateliere, precum şi din dorinţa de a se crea o destindere în situaţia încordată ce se observă la Doftana sub vechea conducere, majoritatea deţinuţilor au căpătat deplina libertate de acţiune. Ca o consecinţă a acestei măsuri, deţinuţii au invadat atelierele, începând a concepe diferite planuri şi au organizat conciliabule între ei.
Pentru a exemplifica modul cum a înţeles conducerea penitenciarului să facă răspândirea deţinuţilor în ateliere vom da mai jos situaţia câtorva dintre ele:
La Atelierul Nr. 2 , au fost repartizaţi 10 deţinuţi şi anume:
Precup Victor                            condamnat pentru complot
Urban Iuliu                       condamnat pentru complot
Dutca Efrim                       condamnat pentru spionaj
Prot Andrei                       condamnat pentru spionaj
Maluda Efrim                      condamnat pentru spionaj
Löhr Johny                        condamnat pentru spionaj
Gheorghiu                         condamnat pentru comunism
Ionescu Marin                            condamnat pentru comunism
Carotcov Gh.                      condamnat pentru comunism
Osmicovski S.                            condamnat pentru comunism
La atelierul Nr. 4:
Salopa Ignat                      condamnat pentru spionaj
Oreol Nicolae                            condamnat pentru spionaj
Covaci Iosef                      condamnat pentru spionaj
Năstase Constantin                condamnat pentru complot
Baciu Tiberiu                            condamnat pentru complot
Penciu Teodor                            condamnat pentru complot
Şase comunişti şi doi delincvenţi de drept comun
Atelierele Nr.1/ unde lucrează numai complotişti/, 2, 3, şi 4, cu un efectiv total de 48 de deţinuţi, nu sunt supravegheate decât de un singur gardian.
Faptul că deţinuţii complotişti au fost puşi la un loc cu comuniştii, despre care se ştie că primesc şi transmit regulat din închisoare informaţiuni şi alte comunicări, face să se întrevadă posibilitate ce o au complotiştii de a restabili legăturile cu simpatizanţii lor din exterior.
Aceste posibilităţi sunt cu atât mai mari, cu cât paza şi supravegherea deţinuţilor este redusă la minimum.
Comuniştii deasemenea profitând de această situaţie, s-au reorganizat în închisoare, creând nuclee şi colective care primesc şi distribuie tot ce li se trimite de la Ajutorul Roşu şi de la rude.
Conducătorul comuniştilor din închisoare este Gheorghiu Dej, fruntaş al partidului comunist, care lucrează în acelaşi atelier cu fostul locotenent colonel Precup.
Această libertate ce s-a dat deţinuţilor, a întărit în credinţa lor concluzia că Direcţiunea Generală a Penitenciarelor, cât şi conducerea închisorii Doftana, ar fi fost intimidate de protestele organizate sistematic  în trecut şi ca atare au putinţa să reacţioneze  atunci când unul dintre cei însărcinaţi cu supravegherea lor caută să aplice regulamentele.

DIRECŢIA GENERALĂ A POLIŢIEI                     REFERAT
CORPUL DETECTIVILOR                              Nr. 340
GRUPA I- a C.                                    1943, August 3

COMISARUL PRUNESCU ION

1. Obiectul:  Ministerul Afacerilor Interne- Cabinetul Subsecretarului de Stat- ordinul Nr.2964, A/943 înaintează în original petiţiile comuniştilor Gheorghe Gheorghiu- Dej şi Chivu Stoica, care cer eliberarea din lagăr sau fixarea domiciliului obligatoriu în Bucureşti, cerând relaţiuni asupra numiţilor şi aviz asupra celor solicitate.
2. Expunerea:
Cu privire la cele mai sus, am onoarea a referi următoarele:
Gheorghe Gheorghiu zis Dej de origine etnică român, este originar din Bîrlad, născut la 8  Noiembrie 1901, fiul lui Tănase şi Ana, decedaţi, de meserie electrician, fost în serviciul Atelierelor Griviţa C.F.R.
A fost căsătorit cu Maria Alexe, de care a divorţat în anul 1933, rezultând din această căsătorie doi copii, Vasilica de 13 ani şi Constanţa de 10 ani, cari în prezent se găsesc la Galaţi la foşti socri.      
A avut ultimul domiciliu în Bucureşti, strada Puţul Înalt nr. 3 bis. În noiembrie 1938 pe când se afla la închisoare a cerut aprobarea să se căsătorească  cu numita Elena Sârbu, deasemenea cunoscută comunistă, condamnată în prezent la 25 de ani muncă silnică, ulterior a renunţat la această căsătorie.
Gheorghiu Gheorghe-Dej este unul din fruntaşii mişcării comuniste şi a avut un rol important în rebeliunea lucrătorilor ceferişti din Atelierele Griviţa, care a avut loc în în februarie 1933 din inţiativa Partidului Comunist, fiind condamnat de Consiliul de Răsboi al Corpului I Armată la 15 ani muncă silnică, iar în recurs prin sentinţa nr. 137 din 1 Iulie 1934 i s-a redus pedeapsa la 12 ani muncă silnică, pedeapsă executată.
Are o soră, Tinca, căsătorită cu tipograful Constantin Stoica, domiciliată în Str. Puţul Înalt Nr. 9, deasemenea comunistă care a fost condamnată în anul 1942 la 15 ani muncă silnică.
De menţionat că după ocuparea Basarabiei, guvernul sovietic a solicitat Ministerul Afacerilor Externe eliberarea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej şi trecerea lui în Rusia Sovietică.
În timpul executării pedepsei Gheorghiu-Dej a avut o bună purtare ca dealtfel toţi comunişti condamnaţi pentru ca să-şi îmbunătăţească regimul din închisoare.
Dacă a contractat anumite maladi în închisoare, acestea pot fi tratate în lagăr. Dealtfel a fost vizitat de către dl. medic al Direcţiunii Generale a Poliţiei fără să se constate vreo maladie în stare gravă.
Chivu Stoica, de origine etnică român, este născut la 8 august 1908 în com. Smeieni, jud. Buzău, fiul lui Ana şi Ion, de meserie cazangiu, fost în serviciul Atelierelor Griviţa C.F.R.
Este căsătorit cu Angela Cristescu casnică, cu care un copil anume Cornelia de 14 ani.
A avut ultimul ultimul domiciliu în Str. Mitropolitul Grigore Nr. 33, împreună cu părinţii soţiei.
A fost condamnat la 12 ani muncă silnică pentru participare la rebeliune comunistă produsă de lucrătorii C.F.R. la Atelierele Griviţa în februarie 1933, unde a avut un rol de frunte împreună cu Gheorghiu-Dej.
Ca şi Gheorghiu Dej a fost cerut de guvernul sovietic pentru a fi trecuţi în Rusia Sovietică, datorită încrederii de care se bucura în rândurile Partidului Comunist.
Cu aprobarea Ministerului Afacerilor Interne au fost internaţi în lagăr la 24 iunie a.c.
Despre antecedentele susnumiţilor s-a făcut raport cu Nr. 12507 S. din 9 iulie a.c. către Ministerul Afacerilor Interne-Subsecretariatul de Stat al Poliţiei, aprobarea de internare fiind comunicată acestei Direcţiuni Generale cu ordinul Nr. 17372 A din 19 iulie a.c. al Ministerul Afacerilor Interne-Cabinetul Subsecretariatului General.
Concluzii:
Gheorghiu Gheorghe –Dej şi Chivu Stoica sunt fruntaşi ai mişcării comuniste care au avut un rol determinant în rebeliunea comunistă produsă la Atelierele Griviţa C.F.R. în februarie 1933, motiv pentru care au fost condamnaţi 15 şi 12 ani muncă silnică, pedeapsă executată.
Pentru activitatea desfaşurată în mişcarea comunistă după ocuparea Basarabiei, au fost solicitaţi de către guvernul sovietic spre a fi trecuţi în U.R.S.S.
Purtarea lor bună în timpul executării pedepsei, faţă de antecedentele lor, nu poate constitui un motiv pentru eliberarea lor din lagăr.
În situaţia actuală socotim că se impune menţinerea mai departe în lagăr a susnumiţilor.
Cele constatate urmează a fi raportate Ministerului Afacerilor Interne- Cabinetul Subsecretarului de Stat- ca urmare la raportul nostru Nr. 12507 S. din 9 iunie 1943 către  Ministerul Afacerilor Interne-Subsecretariatul de Stat al Poliţiei, restituindu-se anexele, cu menţiunea că avizul nostru este pentru menţinerea mai departe în lagăr a susnumiţilor.
COMISAR
Prunescu

* U.M. 02600
Bucureşti
Fond 748/3
Dosar Nr. 24
Filele 92-93

Arhivele Statului
Colecţia Dej
D 672  

TELEGRAMĂ

CHESTURA PLOEŞTI
FR SINAIA 301  ST  138  22/8  18/30  21

Luaţi imediat măsurI de prinderea şi înaintarea la lagărul Tg.Jiu, în referire la Nr.06734/944, a internabililor comunişti: Neagu Andrei, Drăghici Alexandru, Simon Ştefan, Vas Vladislau din Bucureşti, Ivanovici Dumitru din Piatra-Olt, Gutan Alexandru din Taşlâc, Cetatea Albă, Apostol Gheorghe din Galaţi, Ionescu Fl.Marin din Craiova, Covaci Pins din Hunedoara, Ivanier Haber şi Ştrul din Cernăuţi, evadaţi de la lucru din comuna Târg Cărbuneşti-Gorj, în seara de 16/18 August 1944, Gheorghiu Gheorghe zis Dej din Bucureşti şi Didenco Ion din Odessa, deţinuţi evadaţi din lagăr în seara de 17 August 1944.
INSPECTOR REGIONAL
ss. Strătilescu

Nr.9308 din 22 August 1944               Indescifrabil
Rap. la (indescifrabil) dacă
urmărirea se mai menţine

Arhivele Statului
Colecţia Dej
D 674
VOL I 

Intrarea nr. 885

18 iulie 1962

Date cu privire la evadarea tov. Gheorghe Gheorghiu-Dej din lagărul de la Târgu-Jiu, în noaptea de 9-10 August 1944.
Am luat legătura cu Partidul Comunist din România prin tov. Mihail Roşianu care e în przezent ambasador al R.P.R. în Republica P.Ungaria, pe care l-am cunoscut încă din 1925 când am fost numit învăţător în comuna Turceşti fostul judeţ Vâlcea, comună vecină cu comuna Mateeşti unde funcţiona ca învăţător tov. Roşianu.
Tot acolo l-am cunoscut şi pe tov.(indescifrabil) Greceanu, învăţător, astăzi pensionar în Bucureşti str. Intrarea Italiană nr.4. Amândoi reuşiseră să creze un „cerc marxist” din care făceau parte şi alţi şi alţi învăţători ca: Ioniţă Bărbulescu azi director general la Departamentul Cultelor Bucureşti, Ion Roşianu azi inspector de cadre în Ministerul ( indescifrabil) şi Culturii-Bucureşti, Constantin Georgescu azi învăţător în comuna Alunu, raionul Horezu, regiunea Argeş, Ion Pătrăşcoiu azi profesor la şcoala medie nr. 22 Gheorghe Lazăr-Bucureşti, Ion Moldovan azi secretar ştiinţific al Institutului de cercetări pedagogice str. Sf. Apostol Nr. 14 Bucureşti, Ion Simionescu, azi avocat în Bucureşti, Str. Schitu Măgureanu Nr.19, Constantin Slătineanu azi învăţător pensionar în comuna Slătioara raionul Horezu, regiunea Argeş şi eu.
Cu aceşti tovarăşi n-am întrerupt legătura nici când fiecare dintre noi a plecat în altă localitate.
Aşa se explică de ce a fost uşor să iau legătura cu partidul prin tov. Mihail Roşianu, care a constituit celula de partid din Târgu-Jiu în timpul războiului. Din această celulă au făcut parte tov. Ion Pripasu sergent de poliţie în vremea aceea, azi în Ministerul Agriculturii-Bucureşti, tov. Ion Mădălin, azi secretar ştiinţific la Institutul de Cercetări pedagogice, str. Sf. Apostoli 14, Bucureşti şi eu.
Celula de partid din care am făcut parte a fost recunoscută de C.C. al P.C.R la 4 mai 1944. În luna mai 1944, tov. Mihail Roşianu, care era secretar al Comitetului regional P.C.R. Oltenia, a fost chemat la Bucureşti unde i s-a încredinţat sarcina să se ocupe de evadarea din lagărul din Târgu-Jiu a tov. Gheorghe Gheorghiu-Dej şi a celorlalţi fruntaşi ai mişcării muncitoreşti aflaţi în acelaşi lagăr.
Pentru reuşita acestei acţiuni trebuia întocmit un plan amănunţit. Tov. Mihail Roşianu a comunicat celulei de partid din Târgu Jiu, adică noi celor 3 ce sarcină are în această acţiune, ocupându-se în acelaşi timp şi de celelalte celule din Vâlcea pentru a asigura pe deplin securitatea vieţii tov. Gheorghe Gheorghiu –Dej şi a celorlalţi fruntaşi.
Planul evadării trebuia întocmit în baza situaţiei existente în acel moment, adică să se ţină seama de evoluţia situaţiei politice, de măsurile severe ale Siguranţei şi Gestapoului, precum şi de poziţia în care se găsea lagărul.
Comitetul Central al Partidului Comunist Român a trimis în mod special pe tov. Ion Gheorghe Maurer azi Preşedinte al Consiliului de Miniştri, la Craiova şi Târgu-Jiu ca să se ocupe de această problemă.
Organizarea întregii acţiuni s-a făcut sub îndrumarea directă a tov. Ion Gheorghe Maurer care a stat cîteva zile la Tg.Jiu, adăpostit în casa tovarăşului Ion Mădălin şi a tov. Mihail Roşianu, iar celulei de partid din Tg.Jiu i s-a trasat sarcina de a se ocupa de traducerea în viaţă a planului evadării.
Menţionez că locul fixat pentru venirea maşinii care să ia pe cei scoşi din lagăr se găsea la cc. 30 m. departe de un post de mitralieră antiaeriană, într-un boschet din apropierea lagărului.
După ce totul a fost pus la punct în cele mai mici amănunte tov. Gheorghe Gheorghiu-Dej a transmis prin (indescifrabil) special, în afară când se va produce evadarea, fiecare dintre noi a primit sarcina respectivă. Tov. Mihail Roşianu a plecat la Craiova ca să vină împreună cu tov. Ion Gheorghe Maurer, cu o maşină condusă de şoferul Ion Dugăescu, pregătiţi din timp pentru această operaţiune, tov. Ion Mădălin a plecat la Vâlcea pentru a lua legătura cu tovarăşii de acolo ca să asigure primirea şi adăpostirea tov. Gheorghe Gheorghiu-Dej, iar tov. Ion Pripasu şi eu am rămas la Târgu-Jiu să ne ocupăm de asigurarea evadării.
Data fusese fixată pentru 9-10 august la ora 9 seara, dar s-a produs o întărziere din motive de precauţiune. Tov. Ion Pripasu a luat în primire Gheorghe Gheorghiu-Dej în cimitirul de lângă lagăr după ce se strecurase pe sub sârmele ghimpate fără să fie văzut de paza de noapte a lagărului şi condus unde trebuia să vină maşina de la Craiova.
Eu aveam sarcina să supraveghez locul fixat pentru a nu interveni ceva ce ne-ar pune în situaţia de a fi descoperiţi.
Cum maşina nu sosise la ora fixată, am ieşit cu prudenţă pe poteca din boschet în întâmpinarea tovarăşilor la cca. 80 m. şi le-am transmis cu grijă că n-a sosit maşina şi că va trebui luată o hotărâre imediat.
Postul de mitralieră antiaeriană din apropiere ne-a făcut să nu oprim pasul să continuăm drumul, să depăşim punctul fixat pentru maşină şi hotărârea să fie luată imediat de a continua drumul spre depozitul pe care-l păzea tov. Pripasu.
Maşina a venit abia după miezul nopţii din cauza unor pene pe care le-a avut pe drum, a îmbarcat pe evadat şi a pornit spre Vîlcea.
Sarcina celulei de partid din Tg.Jiu a fost îndeplinită cu succes, urmând ca tovarăşii din Vîlcea să asigure până la capăt succesul acestei acţiuni.

12 mai 1962
Constantin Ghiată
Învăţător
Director al Şcolii de muzică şi arte plastice din Tg.Jiu

STELIAN TĂNASE - Profesor de ştiinţe politice la Facultatea de Ştiinţe Politice, Universitatea Bucureşti. Apariţii recente: Clienţii lu' Tanti Varva, Editura Humanitas, Bucureşti, 2009, Istoria căderii regimurilor comuniste. Miracolul revoluţiei, Editura Humanitas, Bucureşti, 2009, Maestro (roman), Editura Polirom, Bucureşti, 2008 . 

 sus