Arhiva

Arhivele Sfera Politicii
 

STELIAN TĂNASE

Prezentul este legat prin fire inestricabile de trecut. Aceasta este şi raţiunea unei rubrici care aduce la lumină documente din arhive pentru a le oferi cititorului de astăzi. “Sfera Politicii” încă de la apariţia primului număr în decembrie 1992 a adus în discuţie trecutul recent sau mai îndepărtat, pentru a pune în chestiune fenomene, situaţii, evenimente, cu mare impact pentru lumea contemporană. Aşa, am dezbătut (uneori dedicând numere speciale) “generaţia 1848”, monarhia, preluarea puterii de către bolşevici în Rusia 1917, apariţia fascismului etc. Perioada postbelică, aşa cum era şi firesc, a constituit pentru multe ediţii principala noastră preocupare. Mai multe şedinţe ale Biroului Politic şi plenare ale CC al PMR (PCR) au fost oferite cititorilor prima dată în paginile “Sferei Politicii”. Moartea lui Stalin, congresul XX al PCUS, revoluţia din 1956, declaraţia din aprile 1964, moartea lui Gheorghiu Dej, primăvara de la Praga, revoluţia culturală şi cultul personalităţii declanşate, căderea regimului Ceauşescu şi revoluţiile din 1989 au fost adesea în atenţia noastră. Continuăm această tradiţie şi în acest număr. Ne-am oprit la câteva pagini de arhivă legate de cariera primului dictator comunist român, Gheorghe Gherghiu Dej. Reproducem aici documentele oficiale ale morţii sale, martie 1965. Am adăugat câteva documente din anii în care Gheorghiu Dej era “clientul” Siguranţei. În ordine cronologică, reproducem mandatul de arestare din iulie 1932, când a fost pentru prima dată încarcerat de Poliţie. Urmează o serie de documente din 1943, în perioada când Dej era transferat de la închisoarea Caransebeş, în lagărul de la Tîrgu Jiu, pe care le-am ales pentru bogăţia de informaţii noi.

The present is always linked to the past by some sort of inextricable wires. This is the main argument for the reasons we have chosen to bring some archived documents into light, and offer them to our readers. In the same tradition, “Sfera Politicii”, since it`s first number which came out in December 1992, has continuously brought up discussions on the past or more recent history, in terms of phenomena, situations and events, all of which having great impact on contemporary world. Thus, we have debated (sometimes even dedicating special issues) on the “1848 Generation”, the Monarchy, the 1917 October Revolution, the emergence of Fascism etc. Naturally, the post-war period had turned to be, in most of our issues, one of the main concerns. Several meetings of the Political Bureau, and some sessions of Central Committee of the PMR (PCR), were first acknowledged by the readers from the pages of Sfera Politcii. Stalin`s death, The 20th Congress of the Communist Party of the Soviet Union, the 1956 Revolution, the 1964 statement, the death of Gheorghiu Dej, the Prague Spring, the cultural revolution and the emerging cult of personality, the fall of Ceausescu`s regime, and the 1989 Revolutions have been constantly in our attention. Therefore, we decided to get on with the tradition, focusing on some archived documents, concerning the career of the first Romanian communist dictator, namely Gheorghe Gheorghiu Dej. Hence, we are reproducing the official documents on his death, in March 1965, adding also some documents from the period he was the “client” of Siguranta, Romania`s Secret Service at that time. Chronologically, we are also reproducing the warrant for his imprisonment for the very first time, in 1932. There follow a series of documents dated back in 1943, when Dej was transferred from the Caransebes prison to the camp in Târgu Jiu, which have been chosen for the richness of new information.

Arhivele Naţionale
Fd 95
D 121266/948

România
Parchetul Tribunalului Ilfov
MANDAT DE ARESTARE
NO. 214

În numele legii şi a Maiestăţii Sale Regelui Carol Al II-lea
Noi, Primul-Procuror al Tribunalului Ilfov,
Având în vedere actele de procedură penală dresate contra lui Gheorghe Gheorghiu
născut......în Bârlad
domiciliat în Bucureşti Str. 10mai, 21
necăsătorit......., urmărit...... a comis faptul că a fost surprins în ziua de 15 Iulie 1932 lipind afişe cu caracter subversiv pe zidurile şi stâlpi din Şos.Giuleşti.
Având în vedere că acest fapt este prevăzut şi pedepsit de art. 11 al. B şi part.II, comb. cu art. 8 şi 9 part. leg. unor noi infracţiuni la liniştea publică din 1929, care prevede închisoare de la 6 luni la 5 ani
Considerând că din cercetările făcute rezultă indicii grave de culpabilitate contra lui Gheorghe Gheorghiu
şi pentru a împiedica pe numitul să nu dispară, urmează ca inculpatul, până la noui dispoziţiuni, să fie arestat în prevenţie;
Văzând că din împrejurările de fapt constatate prin actele de anchetă rezultă că delictul imputat este flagrant;
Văzând dispoziţiunile art. 2 din legea din 10 Aprilie 1913, privitoare la instrucţiunea şi judecarea în faţa instanţelor corecţionale a flagrantelor delicte;
Pentru aceste motive:
Ordonăm tuturor agenţilor forţei publice ca, conformându-se legii, să aresteze şi să conducă la închisoarea Văcăreşti din Bucureşti pe Gheorghe Gheorghiu...
Punem îndatorire directorului menţionatului penintenciar să-l primească şi să-l reţină până la alt ordin.
Invităm pe toţi depozitarii puterii publice să dea concursul cuvenit pentru executarea acestui mandat, în caz de cerere din partea purtătorului.
Spre acest sfârşit s’a semnat de noi şi s’a investit cu sigiliul parchetului.
Emis de parchetul nostru din Bucureşti, azi 19 Iulie 1932, în puterea legii din 10 Aprilie 1913, privitoare la instrucţiunea şi judecarea în faţa instanţelor corecţionale a flagrantelor delicte.

PRIM PROCUROR,                              Prim-Secretar,
Indescifrabil                              Indescifrabil

DIRECŢIA GENERALĂ A POLIŢIEI                           REFERAT NR. 184
CORPUL DETECTIVILOR                                    1943 IUNIE 7
GRUPA I-a
DOI ARESTAŢI
COMISARUL PRUNESCU ION

Raportează următoarele*
1. Obiectul: Comisariatul de Poliţie Caransebeş înaintează acestei Direcţiuni Generale pe fruntaşii comunişti Gheorghiu Gheorghe zis Dej şi Chivu Stoica, foşti lucrători ceferişti, care au executat pedeapsa de 12 ani muncă silnică pentru participare la rebeliunea lucrătorilor ceferişti din Februarie 1933, organizată de Partidul Comunist.
2. Expunerea: Cu privirea la susnumiţii, am onoarea a referi următoarele:
1. Gheorghiu Gheorghe zis Dej zis Ivanov de origine etnică român, originar din Bârlad, născut la 8 noiembrie 1901, fiul lui Tănase şi Ana decedaţi, de meserie electrician, fost în serviciul Atelierelor Griviţa C.F.R.
A fost căsătorit cu Maria Alexe, de care a divorţat în anul 1933, rezultând din această căsătorie doi copii Vasilica de 13 ani şi Constanţa de 10 ani, cari în prezent se găsesc la Galaţi cu numiţii Sterie şi Drăgana Alexe, foştii săi socrii.
În Bucureşti a domiciliat pe strada Puţul Înalt nr. 3 bis.
Are deasemenea în Capitală o soră anume Victoria Gheorghiu, originară din Moineşti, în etate de 34 de ani, croitoreasă, domicialiată în Fundătura Puţul Înalt şi Tinca căsătorită cu tipograful Constantin Stoica, domiciliată în Puţul Înalt nr. 9.
Gheorghe Gheorghiu- Dej este unul din fruntaşii mişcării comuniste şi a avut un rol important în rebeliunea lucrătorilor ceferişti din Atelierele Griviţa care a avut loc în februarie 1933, motiv pentru care a fost condamnat de Consiliul de Răsboi al Corpului I Armată la 15 ani muncă silnică, iar prin recurs la sentinţa Nr. 137 din 1 iunie 1934 i s-a redus pedeapsa la 12 ani muncă silnică, pedeapsă executată.
Menţionăm că în Noiembrie 1938 pe când se afla în închisoare a cerut aprobare să se căsătorească cu numita Elena Sârbu, deasemenea cunoscută comunistă, condamnată în prezent la 25 de ani de muncă silnică; ulterior însă a renunţat la această căsătorie.
După ocuparea Basarabiei de către sovietici guvernul sovietic a solicitat prin Ministerul de Externe eliberarea lui Gheorghe Gheorghiu din închisoare şi trecerea lui în Uniunea Sovietică.
2. Chivu Stoica, de origine etnică român, născut ala 8 August 1908 în com. Smeieni, jud. Buzău, fiul lui Ion şi Ana decedată, de meserie cazangiu, fost în serviciul Atelierelor Griviţa C.F.R.
Este căsătorit cu Angela Cristescu, casnică, originară din Bucureşti, în etate de 25 de ani, cu care are un copil de 14 ani, anume Cornelia.
Domiciliază în Strada Mitropolitul Ghica Nr.33 împreună cu părinţii soţiei.
În Bucureşti mai are de asemenea o soră anume Cristina de 36 ani căsătorită cu Gheorghe Dumitrescu cantaragiu, decedat, care ar locui pe Sos. Giurgiului.
În comuna natală se găsesc fraţii săi Gheorghe şi Niculae, primul de 33 ani iar al doilea de 21 ani, plugari, precum şi surorile sale Tinca Ecaterina, de 42 ani, căsătorită cu Ion Niţă Andrei; Ioana de 40 ani căsătorită cu Constantin Gheorghe, Vlaicu şi Stana de 38 ani căsătorită cu Constantin Şerbănescu care se află în comuna Bentu, jud. Buzău.
A fost condamnat prin aceiaş sentinţă la 12 ani muncă silnică pentru participare la rebeliunea comunistă a lucrătorilor ceferişti din Atelierele Griviţa.

Concluzii

Întrucât susnumiţii sunt fruntaşi ai mişcării comuniste din ţară au fost solicitaţi de Soviete pentru a fi trecuţi în U.R.S.S. opinăm ca numiţii să fie intenaţi în lagăr, motiv pentru care urmează să se ceară de la Ministerul Afacerilor Interne aprobarea necesară pentru internare.
Urmează deasemenea ca dosarele susnumiţilor cari ne-au fost înaintate de Penintenciarul Caransebeş pentru consultare să fie restituite acelui Penitenciar.

Comisar
Prunescu
* U.M. 02600
Bucureşti
Fond 948/3
Dosar nr.14
Filele 78-79

Fd 95
D/5762/vol III

România
Ministerul Afacerilor Interne
Direcţiune Generală a Poliţiei
Nr. CONFIDENŢIAL
1943 iunie

CĂTRE
MINISTERUL AFACERILOR INTERNE
SUBSECRETARIATUL DE STAT AL POLIŢIEI*

       Avem onoarea a raporta că Penintenciarul Caransebeş, ne-a înaintat pe fruntaşii comunişti Gheorghiu Gheorghe zis Dej şi Chivu Stoica, cari au fost condamnaţi la 12 ani muncă silnică, din cari au executat până în prezent 10 ani, de restul pedepsei fiind graţiaţi.
Numiţii au fost condamnaţi de Coniliul de Război al Corpului I. Armată, pentru faptul că au luat parte efectivă la rebeliunea provocată de lucrătorii atelierelor C.F.R. Griviţa din anul 1933.
În timpul vremelnicei ocupaţiuni a Basarabiei, guvernul sovietic a cerut eliberarea numitului Gheorghiu Gheorghe din închisoare şi trecerea lui în U.R.S.S.
Fată de cele de mai sus, vă rugăm să binevoiţi a dispune internarea numiţilor în lagăr, fiind socotiţi ca elemente primejdioase pentru siguranţa Statului.

DIRECTOR GENERAL,                               INSPECTOR DE POLIŢIE
* U.M. 02600
Bucureşti
Fond 94813
Dosar Nr. 24
Filele 80

Arhivele Naţionale
Colecţia Dej
D/ 659

Domnule P’Ministru

   Subsemnatul, Gheorghiu Gheorghe, în prezent internat în Lagărul Tg-Jiu, cu profund respect supun solicitudinii Domniei Voastre, cererea de faţă, rugându-Vă să bine-voiţi a aproba favorabila ei rezolvare.
La data de 26 Iunie 1943 am fost internat în Lagăr după ce am ispăşit 10( zece) ani şi patru luni din pedeapsa la care am fost condamnat de instanţele militare pentru participarea la greva dela Atelierele C.F.R. Griviţa din Februarie 1933.
Unde, la ieşirea mea din închisoare socoteam că în sfârşit, după atâţia ani de grele privaţiuni mă voi putea îngriji, m am (sic) văzut în continuare internat în Lagăr, unde stau de mai bine de o jumătate de an.
Astfel se împlinesc aproape unsprezece ani de când îmi petrec viaţa în regim de închisoare, sdruncinându-mi serios starea sănătăţii mele.
Prin internarea mea în Lagăr, această stare a sănătăţii mele a continuat să se agraveze. Sufăr de ulcer duodenal care necesită o intervenţie chirurgicală urgentă după aceasta şi lucru principal un regim alimentar de durată imposibil de asigurat în condiţiunile pe care Lagărul le oferă. Recent mam (sic) supus la spitalul din Tg-Jiu şi unei operaţii de hemoroizi, o altă boală contractată în timpul detenţiunii mele. Un reumatism cronic mă chinuie în ultimul timp de nesuferit, iar starea nervoasă-fireşte-a suferit şi ea.
Astfel simt acum nevoia unei îngrijiri serioase şi îndelungate, spre a evita complicaţii ireparabile.
Deaceea, respectuos Vă rog. Domnule Ministru, să bine voiţi a aprecia consideraţiunile ce V’ am expus, îngăduind punerea mea în libertate, sau dacă acest lucru nu este posibil, fixarea unui domiciliu obligatoriu. Doresc să mă stabilesc la Bucureşti, unde am o soră şi unde îmi voi putea câştiga uşor mijloacele de existenţă, fiind maistru electrician.
Anexez la prezenta cerere şi certificatele medicale din care rezultă starea sănătăţii mele.

       Primiţi, Vă rog, domnule Ministru, asigurarea înaltului meu respect.
Gheorghiu Dej
Tg Jiu 19 Decembrie 1943.

CCPR
FD cadre
D/ 6990

CC al P.M.R                           Bucureşti 12 iunie 1961
Direcţia Organizatorică                      n. 11
Secţia organizaţiilor de partid

Adeverinţă

Se adevereşte că tov. Gheorghiu Dej Gheorghe, născut în 8 noiembrie 1901 în regiunea Bârlad, raionul Bârlad, oraşul Bârlad a muncit în următoarele întreprinderi şi instituţii, având diferitate funcţiuni:
1. 1912-1916, Bacău-Moineşti la fabrica de butoaie, dogar.
2. 1916-1919, Bacău-Moineşti „ Steaua Română” , ucenic electrician.
3. 1919-1921, Câmpina-Ploieşti „ Steaua Română”, montator de maşini şi aparate electrice.
4. 1921-1923, Galaţi „ Societatea de Tramvaie”, montator de maşini şi aparate electrice.
5. 1923-1925, Focşani, M.F.A., serviciul militar.
6. 1925-1926, Galaţi „ Societatea de Tramvaie”, montator de maşini şi aparate electrice.
7. 1926-1931, Galaţi, Atelierele C.F.R , montator de maşini şi aparate electrice.
8. 1931-1932, Dej, Atelierele C.F.R , montator de maşini şi aparate electrice.
9. 1932- P.C.R. lucrător cu muncă politică

Avădanei Tudor

COMUNICAT

     Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român, Consiliul de Stat şi Consiliul de Miniştri ale Republici Populare Române anunţă cu adâncă durere încetarea din viaţă,în ziua de 19 martie, orele 17 şi 43 minute, după o boală grea, a tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, preşedintele Cosiliului de Stat al Republicii Populare Române, fiu credincios al clasei muncitoare şi al poporului român, conducătorul iubit al partidului şi poporului nostru.

          Comitetul Central       Consiliul de Stat
Al Partidului Muncitoresc Român    Al Republicii Populare Române

HOTĂRÎREA
COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI MUNCITORESC ROMÂN,
A CONSILIULUI DE STAT ŞI A CONSILIULUI DE MINIŞTRI ALE REPUBLICII POPULARE ROMÂNE
Pentru eternizarea memoriei tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej, Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român, Cosiliul de Stat şi Consiliul de Miniştri ale Republicii Populare Române,

Hotărăsc

1. Se vor edita lucrările tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej.
2. Se va edita biografia tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej.
3. Statuia tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej va fi ridicată în oraşele Bucureşti şi Cluj.
4. Bustul tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej va fi aşezat la Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român, Marea Adunare Naţională a Republicii Populare Române, Clubul C.F.R. „ Griviţa Roşie” din oraşul Bucureşti şi la Casa de cultură din oraşul Galaţi.
5. Pe clădirile legate de activitatea tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej în perioada ilegalităţii vor fi aşezate plăci comemorative.
6. La Muzeul de Istorie a Partidului din oraşul Bucureşti se va organiza o sală memorială, consacrată vieţii şi activităţii tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej.
7. Se va institui bursa republicană „Gheorghe Gheorghiu-Dej”, care va fi acordată celor mai merituoşi studenţi.
8. Se va atribui numele „Gheorghe Gheorghiu-Dej”:
a) Oraşului Oneşti.
b) Combinatului siderurgic Galaţi.
c) Hidrocentralei „ 16 februarie” de pe Argeş.
d) Combinatului chimico-metalurgic din Baia-Mare.
e) Institutului Politehnic din Bucureşti.
f) Casei de cultură a studenţilor din Cluj.
g) Unei şcoli medii de cultură generală din oraşul Bârlad.
h) Unui bulevard şi a unei pieţe din oraşul Bucureşti, precum şi unor pieţe şi străzi din alte oraşe importante din ţară.
9. Se va emite un timbru memorial cu efigia tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej.

COMITETUL CENTRAL
AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN

CONSILIUL DE STAT
AL REPUBLICII POPULARE ROMÂNE

CONSILIUL DE MINIŞTRI
AL REPUBLICII POPULARE ROMÂNE

STELIAN TĂNASE - Profesor de ştiinţe politice la Facultatea de Ştiinţe Politice, Universitatea Bucureşti. Apariţii recente: Clienţii lu' Tanti Varva, Editura Humanitas, Bucureşti, 2009, Istoria căderii regimurilor comuniste. Miracolul revoluţiei, Editura Humanitas, Bucureşti, 2009, Maestro (roman), Editura Polirom, Bucureşti, 2008 . 

 sus