Romania. Prima zi

Reprezentarea partidelor politice romanesti in Parlamentul European

DANIEL BUTI

In this article the author simulates the repartition of the mandates attributed to Romania in the European Parliament. He assesses that such a simulation presents a relative degree of predictability, given the high incertitude on the Romanian politics. Starting from the present representation of the parties in the Romanian Parliament and from the trends showed by the polls, the article presents the possible results of the European elections in Romania.

In Romania, aderarea la UE este privita aproape exclusiv prin prisma consecintelor de natura economica si sociala, ce decurg din calitatea de membru. Patrunderea producatorilor, comerciantilor si a muncitorilor autohtoni pe piata unica, cresterea preturilor, cresterea numarului de investitii straine, migratia fortei de munca, impunerea anumitor restrictii, internalizarea unor norme privind cresterea animalelor, productia agricola etc. sunt principalele subiecte abordate in spatiul public in legatura cu tot acest proces care nu se va incheia la 1 ianuarie 2007, ci, in realitate, va debuta la aceasta data. Dezbaterea abordeaza tangential problematica politica, UE fiind prea putin prezentata opiniei publice ca mecanism institutional de reprezentare a cetatenilor europeni.

UE este si un construct politic, designul sau institutional acordand Parlamentului European atributii legislative similare celor exercitate de parlamentele nationale¹. Din acest punct de vedere, aderarea la UE va introduce in peisajul electoral romanesc un nou moment de consultare populara. Alegerile pentru Parlamentul European vor avea, alaturi de cele locale, mai degraba un statut de examen partial in vederea alegerilor generale nationale. Ele vor trebui organizate pana la 31 decembrie 2007. Conform proiectului de lege elaborat de Guvern in cooperare cu Autoritatea Electorala Permanenta², cei 35 de europarlamentari pe care cetatenii romani ii vor trimite in PE vor fi alesi pe baza sistemului electoral de reprezentare proportionala, metoda celor mai puternice resturi, cu scrutin de liste inchise, in cadrul unei circumscriptii nationale unice. Optiunea pentru o unica circumscriptie, cu magnitudine maxima, precum si metoda aleasa fac ca gradul de disproportionalitate electorala sa inregistreze cote scazute. Cel mai important factor perturbator al raportului voturi/locuri este pragul electoral de 5%.

In acelasi timp, la nivelul comisiei parlamentare speciale³, ce are ca sarcina elaborarea Codului electoral, este luata serios in discutie ideea folosirii aceleiasi formule de transformare a voturilor in locuri utilizata si in cazul alegerilor parlamentare nationale. Aceasta presupune o mixtura de metode proportionale ce foloseste, intr-o prima etapa, coeficientul simplu, iar apoi pentru alocarea resturilor electorale, seria de divizori specifica metodei Hondt. Justificarea functionala a unei astfel de combinatii ar putea fi acceptata in cazul alegerilor interne, prin prisma celor doua etape de distribuire a mandatelor si a celor doua tipuri de circumscriptii: locale si nationala (utilizarea coeficientului electoral avand in aceasta situatie menirea de a reduce efectele majoritariste ale metodei Hondt). Alegerea europarlamentarilor va avea insa loc la nivelul unei unice circumscriptii nationale, proportionalitatea fiind in acest caz maxima (in conditiile unui prag electoral de 5%). De aceea, optiunea comisiei parlamentare speciale pare mai degraba un compromis determinat de argumente pragmatice: 1. presiunea timpului - perioada efectiva de timp ramasa pana la data alegerilor este destul de scurta, elaborarea unei noi legi electorale care sa intruneasca consensul majoritatii actorilor politici parlamentari fiind in acest caz o misiune imposibila; 2. metoda cu coeficient si divizori se adapteaza cel mai usor soft-ului folosit pana acum in procesul de transformare a voturilor in mandate.

Tinand cont de varietatea formulelor electorale proportionale ce se afla la dispozitia legislatorului, propun in cele ce urmeaza o simulare a repartizarii mandatelor de europarlamentar ce revin Romaniei. Pe baza datelor furnizate de sondajul de opinie INSOMAR realizat la inceputul lunii septembrie a.c.⁴, diferitele moduri se scrutin proportional isi developeaza atat avantajele, cat si dezavantajele pentru fiecare tip de actor electoral in parte. Pentru a determina configuratia politica a celor 35 de mandate am facut apel nu doar la cele doua metode (metoda celor mai puternice resturi si scrutinul proportional cu mai multe niveluri de atribuire a locurilor, adaptat la situatia unei singure circumscriptii nationale) propuse, intrun fel sau altul, pentru legiferare. Optiunile electorale exprimate de respondentii sondajului INSOMAR au fost transpuse in mandate utilizand atat metode prin coeficient, cat si metode cu divizori⁵.

Simularea repartizarii mandatelor atribuite Romaniei reprezinta un demers cu un grad relativ de predictibilitate, datorita numeroaselor incertitudini existente in momentul de fata. Spre exemplu, este greu de specificat cum anume isi vor construi electorii situatia electorala, tinand cont de faptul ca informatiile majoritatii populatiei despre problematica europeana sunt destul de reduse. Acest lucru poate avea consecinte asupra nivelului de participare, cu precadere in mediul rural, ceea ce poate afecta reprezentarea partidelor ce isi extrag o parte insemnata a voturilor din aceasta zona. De asemenea, un aspect important ce trebuie avut in vedere si care poate afecta fidelitatea oricarui calcul este reprezentat de modalitatea in care unii actori politici vor decide sa se prezinte in fata electoratului. Din aceasta perspectiva, situatia Aliantei PNL-PD este problematica, fiind dificil de anticipat cum anume vor decide cele doua formatiuni sa se prezinte in fata electoratului in cazul alegerilor pentru PE. Natura conflictuala a relatiilor dintre democrati si liberali, precum si afilierea ideologica internationala diferita (democratii vor activa in grupul parlamentar al popularilor, in timp ce liberalii in cel al liberalilor europeni) sunt argumente care sustin o participare electorala individuala. Pe de alta parte, sub umbrela Aliantei D.A. atat PNL, cat si PD ar putea obtine mai multe voturi si implicit mai multe mandate decat cele care le-ar reveni printr-o participare pe liste separate. In fine, nu putem exclude candidaturile individuale, care intr-o astfel de simulare nu pot fi luate in calcul.

Utilizarea datelor furnizate de sondajul de opinie realizat de INSOMAR in perioada 7-11 septembrie pentru a evidentia o anumita tendinta secventiala existenta la nivelul electoratului este justificata prin informatiile suplimentare pe care acesta le ofera despre electoratul Aliantei. Astfel, intrebarea clasica privind intentia de vot a fost insotita de doua grile cu variante de raspuns₆, ambele aplicate tuturor respondentilor (nu doar electoratului Aliantei). In aceste conditii, simularea repartitiei mandatelor de parlamentar european va fi una dubla si ea va tine cont de ambele modalitati in care PNL si PD vor decide sa se inscrie in cursa electorala: a) ca un singur partid, cu o unica lista de candidati, in formula Aliantei D.A. sau b) ca partide independente, cu liste electorale diferite si concurente. In primul caz se tine cont de situatia de jure dintre PNL si PD, intentia de vot contabilizata fiind valabila in conditiile in care cele doua partide aleg sa se prezinte in fata electoratului sub umbrela Aliantei D.A⁷. In al doilea caz, ce ia in calcul situatia politica definita de relatia conflictuala dintre PNL si PD, respondentilor li se solicita optiunea de vot in ipoteza in care toate partidele ar candida independent, fara a mai face aliante⁸. Mai mult, sondajul INSOMAR surprinde si distributia optiunilor electorale ale votantilor Aliantei, in situatia in care toate partidele, inclusiv PNL si PD, ar candida independent. Astfel, majoritatea sustinatorilor Aliantei D.A. (63.7%) isi indreapta votul catre PD, in timp ce doar 35.4% ar vota in favoarea PNL.

Inainte de a trece la prezentarea rezultatelor, trebuie facuta o precizare metodologica ce particularizeaza demersul intreprins, conferindu-i mai degraba un statut de exercitiu stiintific, cu valente didactice. Cele 9% din voturi⁹ acordate acelor formatiuni politice care nu reusesc sa atinga pragul electoral de 5% au fost ignorate¹⁰. In simularea de fata, voturile cu care acestea au fost creditate de catre electorat se pierd, desi distribuirea lor catre celelalte partide situate deasupra pragului poate afecta ierarhia finala. In general, aceste voturi se transforma in mandate pentru partidele mari, dar ele pot crea o diferenta si in cazul partidelor mici, situate in partea inferioara a clasamentului electoral, mai ales in caz de egalitate sau in situatia unor diferente reduse, ce nu permit o departajare fara echivoc.

I. Metode prin coeficient

Aceast tip de metode presupun calcularea unui coeficient electoral (Q), ce reprezinta numarul de voturi necesar pentru un loc. Prin impartirea numarului total de voturi valabil exprimate obtinut de fiecare participant (partid) la acest coeficient se determina numarul de locuri la care lista respectiva are dreptul. Acesta este echivalent cu numarul intreg rezultat in urma operatiei de impartire. Voturile neutilizate se numesc resturi electorale. Diferitele metode se deosebesc prin modalitatile de atribuire a locurilor neacordate prin coeficient, dar si prin modul de calcul al coeficientului. Cel mai folosit coeficient electoral este coeficientul simplu (Q=V/L).

1. Metoda celor mai puternice resturi (Hamilton)
Este una dintre cele mai juste metode. Utilizeaza scrutinul de lista si coeficientul simplu. Ce presupune aceasta regula: dupa aplicarea coeficientului, locurile neatribuite se aloca prin regula resturilor celor mai puternice – formatiunea care in urma calcularii raportului voturi/coeficient inregistreaza restul cel mai mare obtine primul mandat din cele ramase nedistribuite¹¹. Partidul cu al doilea rest intra in posesia locului urmator si asa mai departe, pana la epuizarea mandatelor de distribuit in circumscriptia respectiva. Aceasta metoda favorizeaza partidele mici.

Ierarhia electorala relevata de sondajul INSOMAR si distributia ipotetica a mandatelor de europarlamentar sunt urmatoarele¹²:

Tabel I.1a

 

Tabel I.1b

 

Datele furnizate de sondajul INSOMAR fac problematica distribuirea celui de al 35-lea mandat de parlamentar european, in acest al doilea context ipotetic, reprezentat de participarea electorala independenta a partidelor ce compun Alianta D.A., UDMR si PNG au acelasi numar de voturi, iar departajarea lor necesita introducerea unor variabile, care scad inevitabil din relevanta si acuratetea simularii. Mai mult, ele nu reusesc decat in mica masura sa permita luarea unei decizii categorice¹⁴. Aceste variabile sunt:
1. tendinta de evolutie a celor doua formatiuni. Din acest punct de vedere mandatul revine PNG, din cel putin doua motive: mai intai, comparativ cu luna precedenta formatiunea condusa de Gigi Becali stagneaza, in timp ce UDMR scade 1 procent (e drept, el se afla in marja de eroare a oricarui sondaj); apoi, evolutia generala a PNG este una ascendenta, cu potential de crestere, in timp ce, procentul UDMR este si va fi tot timpul limitat undeva in jurul cifrei de 7%. In acelasi timp, acest ultimul aspect poate constitui si un avantaj pentru formatiunea maghiara, deoarece sustinerea sa electorala este mult mai constanta decat cea a PNG. Evolutia electorala partidul condus de Gigi Becali poate sa continue pe linia ascendenta, dar, in egala masura, poate inregistra scaderi, cara sa il aduca sub pragul electoral.
2. scorurile electorale inregistrate de cele doua formatiuni, in conditiile in care doar cinci actori politici depasesc pragul electoral. Desi nu se poate stabili o corelatie directa, se observa faptul ca, in conditiile in care PNL si PD candideaza pe liste comune, in formula Aliantei D.A., procentul obtinut de PNG il plaseaza inaintea UDMR, chiar daca diferenta este foarte mica. Ca atare, si din acest punct de vedere mandatul se poate fi atribuit PNG.

Desi primul lucru care se poate observa comparand datele cuprinse in tabele expuse anterior este acela al diferentei dintre primele doua formatiuni, extragerea unor concluzii avand la baza acest raport constituie o pista falsa. Aceasta deoarece atat reprezentantii PNL, cat si cei ai PD vor activa in grupuri parlamentare diferite. Prin urmare, cele 16 mandate ipotetice ce ar putea fi obtinute de Alianta se vor im-parti. De aceea, un element decisiv devine criteriul pe care cele doua formatiuni il vor stabili pentru im-partirea locurilor de europarlamentar obtinute.

Este evident ca, principiul paritatii dezavantajeaza PD, care ar obtine 8 mandate, cu 3 mai putine decat in cazul unei participari individuale. Nici inversarea, in favoarea democratilor, a raportului de 1.3 - PNL la 1 - PD pe baza caruia cele doua formatiuni si-au impartit fotoliile de parlamentar in urma alegerilor din noiembrie 2004, nu este in favoarea partidului condus de Emil Boc, care ar obtine doar 9 mandate, comparativ cu cele 11 care i-ar putea reveni in cazul unei participari pe liste proprii. Chiar si in situatia in care distributia mandatelor se va face avand in vedere sustinerea electorala de care se bucura cele doua partide la nivelul votantilor Aliantei, democratii inregistreaza un prejudiciu de 1 loc. Astfel, sondajul INSOMAR releva faptul ca 64% dintre sustinatorii Aliantei D.A. isi indreapta voturile catre PD in conditiile in care cele doua formatiuni ar candida independent, ceea ce ar aduce democratilor 10 din cele 16 mandate. Chiar daca 1 mandat in PE ar putea fi sacrificat in schimbul unor avantaje politice ulterioare, trebuie constatat faptul ca, matematic, alianta cu liberalii, este mai degraba defavorabila PD.

O alta observatie ce se poate desprinde cu usurinta din simularea distributiei mandatelor de europarlamentar ce revin Romaniei este aceea ca, in ipoteza in care toate formatiunile ar candida independent, fara mai face aliantei, cu alte cuvinte, in conditiile cresterii numarului real de partide care depasesc pragul electoral, formatiunile mici, situate la coada clasamentului electoral sunt dezavantajate. Astfel, in primul caz (Tabelul I.1a), PNG si PRM obtin fiecare cate 3 mandate, in timp ce in a doua situatie (Tabelul I.1b) unul dintre cei doi actori isi diminueaza reprezentarea la nivelul PE (pierde un loc).

2. Metoda celei mai puternice medii (Jefferson)
Si aceasta metoda utilizeaza scrutinul de lista si coeficientul simplu. Pentru fiecare lista se calculeaza raportul voturi/locuri¹⁵. Formatiunea/lista care obtine catul cel mai mare primeste primul mandat neatribuit, dupa care raportul voturi/locuri se reface. Din nou lista cu catul cel mai mare va beneficia de urmatorul loc; acesti pasi continua pana la epuizarea mandatelor puse in joc in circumscriptia respectiva.

Tabel I.2a

Tabel I.2b

Metoda celor mai puternice medii favorizeaza partidele mari. Atat in primul caz (cu PNL si PD ca actor unic), cat si in cel de-al doilea, formatiunile mici, situate in partea inferioara a clasamentului electoral (PNG, UDMR, PRM), pierd mandate in favoarea partidelor ce domina confruntarea electorala. Acestea din urma sunt usor supra-reprezentate. De aceasta data, se constata faptul ca, prin cresterea numarului real de partide (de la 5 la 6), formatiunea dezavantajata este PRM. In conditiile in care nu se realizeaza aliante politice si/sau electorale, partidul condus de Vadim Tudor pierde 1 loc de europarlamentar, ce se regaseste in dreptul PSD.

Aceasta metoda aduce cele mai multe beneficii Aliantei D.A., care reuseste sa obtina jumatate din cele 35 de mandate puse in joc, victoria sa fiind una categorica. Si in acest caz, participarea pe liste separate a celor doua partide componente ar aduce un mai mare castig democratilor (si in contrapartida, o pierdere pentru liberali), in conditiile in care situatia de paritate le rezerva 9 din cele 18 mandate ale Aliantei, iar inversarea raportului politic de 1.3 la 1 le asigura 10 locuri. Singura varianta care, cel putin din punct de vedere matematic, ar putea permite PD sa obtina acelasi numar de europarlamentari (12), indiferent de formula in care decide sa participe in alegeri, este aceea prin care, cele 18 mandate sunt distribuite proportional cu ponderea electorala in cadrul Aliantei¹⁶.

II. Metode prin divizori

Asemenea metode presupun o divizare succesiva a numarului de voturi obtinut de fiecare actor electoral printr-o serie de numere, ce poarta numele, evident, de divizori. Ele utilizeaza scrutinul de lista si se diferentiaza in functie de seria de divizori folosita. Locurile sunt atribuite listelor care obtin caturile cele mai mari in urma operatiei de impartire efectuate.

1. Metoda Hondt
Este echivalenta metodei celei mai puternice medii, fiind favorabila partidelor mari. In functie de numarul de mandate, foloseste urmatoarea serie de divizori: 1, 2, 3, 4, 5 …

Tabel II.1a

Tabel II.1b

Simularea repartitiei mandatelor de europarlamentar ofera in acest caz rezultate identice celor inregistrate in urma aplicarii metodei celor mai puternice medii. Cele doua modalitati de transformare a voturilor in locuri genereaza acelasi tip de efecte, cu o tendinta majoritarista ceva mai accentuata, comparativ cu celelalte formule cuprinse in acest studiu. Desi nu constituie o regula specifica acestei metode proportionale, totusi in situatia particulara evidentiata in Tabelul II.1a se constata faptul ca, in cazul Aliantei D.A., o majoritate relativa de voturi este transformata, la limita, intr-o majoritate absoluta de locuri.

2. Metoda Sainte-Lagüe (Webster)
Utilizand o alta serie de divizori (1, 3, 5, 7…), aceasta metoda este mai putin defavorabila partidelor mici decat precedenta. Cu toate acestea, efectele sale, in contextul specific ierarhiei electorale relevata de sondajul de opinie INSOMAR, denota in mai mica masura o astfel de caracteristica. Astfel, in ambele situatii, determinate de statutul politic si/sau electoral al actorilor participanti in alegeri, se constata o usoara supra-reprezentare a partidelor mari. Cazul Aliantei este cel mai evident, cele 44% din sufragii aducandu-i acesteia 49% din mandate. Reprezentarea formatiunilor politice situate in zona inferioara a clasamentului electoral ramane neschimbata, caracterul mai putin defavorabil partidelor mici, specific metodei Sainte-Lagüe fiind prea putin evident in acest caz. Prin raportare la metoda Hondt, singura diferenta observabila in privinta numarului absolut de mandate ce revine fiecarei formatiuni se inregistreaza doar la nivelul primului clasat: atat Alianta D.A., in primul caz, cat si PD, in cel de al doilea, pierd un mandat. Acesta se regaseste in dreptul PSD (vezi Tabelul II.2a), respectiv al PRM (vezi Tabelul II.2b).

Tabel II.2a

Tabel II.2b

In ceea ce priveste redistribuirea catre partidele componente a mandatelor obtinute de Alianta D.A., doua dintre cele trei criterii de repartizare propuse, dezavantajeaza PD. Astfel, paritatea aduce fiecarei formatiuni 8.5 mandate¹⁷, in timp ce inversarea in favoarea democratilor a raportului de 1.3 la 1 trimite in PE 10 reprezentanti ai PD. Ca si in cazul metodei celei mai puternice medii sau a metodei Hondt, si de aceasta data ponderea electorala a celor doua partide in cadrul Aliantei, reprezinta criteriul care asigura si liberalilor si democratilor un numar de europarlamentari identic cu cel obtinut in urma unei participari separate in alegeri. Daca atat PNL, cat si PD sunt interesate sa mentina, ceva mai mut decat formal, Alianta D.A., fara a face foarte multe sacrificii sau compromisuri, aceasta modalitate de impartire a mandatelor este cea mai echitabila.

III. Metoda proportionala mixta

Incercand sa reduca gradul de disproportionalitate electorala, aceasta formula mixta la nivelul sistemului de reprezentare proportionala utilizeaza in procesul de transformare a voturilor in mandate, atat coeficientul simplu, cat si o metoda cu divizori. Astfel, intr-o prima etapa, fiecarei liste i se atribuie atatea mandate de cate ori coeficientul electoral se cuprinde in voturile valabil exprimate pentru lista respectiva. Voturile neutilizate, contabilizate ca resturi pentru fiecare lista se impart succesiv la seria de divizori specifica metodei Hondt. Distributia mandatelor ramase se face pe baza ierarhiei descrescatoare a rezultatelor obtinute in urma acestei ultime operatiuni. Trebuie precizat faptul ca aceasta metoda reprezinta o transpunere inductiva, teoretica si principiala a formulei concrete de alocare a mandatelor pe baza voturilor exprimate de catre electorat ce se aplica in cazul alegerilor parlamentare din Romania. Tinand cont de faptul ca alegerea europarlamentarilor se realizeaza in cadrul unei singure circumscriptii nationale, pasii multipli prevazuti de Legea electorala nr. 373/2004 pentru stabilirea rezultatelor votului¹⁸ trebuie adaptati in mod corespunzator. De fapt, aceasta formula electorala nu este decat o alta metoda prin coeficient ce foloseste pentru atribuirea resturilor electorale un alt criteriu decat cele “clasice”.

Tabel III.a

Tabel III.b

O prima observatie ce se desprinde din analiza datelor este aceea ca, aceasta metoda ofera cele mai echilibrate rezultate. Atunci cand doar 5 actori politici isi impart cele 35 de mandate, intre primele doua formatiuni clasate se inregistreaza cea mai scazuta diferenta (7 locuri). Situatia este din acest punct de vedere comparabila oarecum cu cea rezultata in urma aplicarii metodei celor mai puternice resturi (Tabelul I.1a), in ambele contexte Alianta D.A. obtinand 16 mandate. Principala deosebire consta in reprezentarea partidelor situate pe locurile imediat urmatoare, in cazul de fata, atat PSD, cat si PRM fiind usor supra-reprezentate. De altfel, comparativ cu toate celelalte metode, formatiunea condusa de C.V. Tudor beneficiaza de cel mai mare numar de europarlamentari.

Aceste diferente ce apar la varful clasamentului electoral isi au originea in caracterul mai mult sau mai putin favorabil pe care diferitele formule electorale folosite il au fata de partidele mici. Aceasta metoda complexa de scrutin proportional nu avantajeaza astfel de formatiuni, asa cum o face, spre exemplu, metoda celor mai puternice resturi la care am facut referire anterior. Cu exceptia acesteia din urma, in toate celelalte cazuri partidele situate in zona inferioara a ierarhiei electorale pierd mandate in favoarea partidelor mari. De fiecare data, atat PNG, cat si UDMR au cedat locuri invariabil primei formatiuni si contextual partidelor clasate pe locurile doi si trei, PSR, respectiv PRM.

Situatia devine inedita atunci cand, prin participarea pe liste separate a celor doua partide ce compun Alianta D.A., numarul formatiunilor politice care depasesc pragul electoral creste la 6. In acest caz (Tabelul III.b) se inregistreaza mai multe premiere:
1. pe fondul supra-reprezentarii PSD, democratii, desi isi mentin pozitia de lider, pierd in plan general, obtinand acelasi numar de mandate (10) ca si social-democratii; este primul caz in care nu exista un unic castigator si de asemenea, singurul in care PD are cel mai mic numar de europarlamentari;
2. atat PSD, cat si PNL obtin fiecare, comparativ cu situatiile precedente, cel mai mare numar de mandate. Proportionalitatea sistemului electoral este viciata in mod vadit doar in cazul acestor doua formatiuni, situate in prima jumatate a clasamentului electoral.

Participarea in alegeri a PNL si a PD in formula Aliantei D.A., aduce un avantaj liberalilor (comparativ cu datele continute in Tabelul III.b) doar in conditiile in care redistribuirea celor 16 mandate se realizeaza conform principiului paritatii. De partea cealalta, democratii ar putea obtine prin alianta cu PNL, cel mult un numar egal de mandate cu cel ce le revine in urma unei candidaturi independente. Astfel, in situatia in care cele 16 locuri se impart proportional cu preferintele electorale ale votantilor Aliantei pentru unul dintre cele doua partide componente, PD ar putea trimite 10 reprezentanti in PE, in timp ce prin inversarea raportului de 1.3 la 1 democratii obtin 9 europarlamentari.

Simularea repartizarii mandatelor de parlamentar european constituie un indicator relativ al reprezentarii formatiunilor politice romanesti la nivelul PE. Avand in vedere faptul ca formula concreta de transformare a voturilor in locuri nu a fost inca legiferata, demersul propus in paginile anterioare poate oferi actorilor politici autohtoni o imagine asupra avantajelor si dezavantajelor diferitelor metode de alocare a mandatelor, specifice modului de scrutin proportional. Am pornit de la premisa conform careia fiecare partid politic este interesat de maximizarea rezultatelor sale. De aceea, in finalul acestei lucrari se pot trage urmatoarele concluzii:

Pentru Alianta D.A. formula electorala cea mai avantajoasa este reprezentata de metoda celei mai puternice medii (echivalenta metodei Hondt). Aceasta ii asigura numarul maxim de parlamentari – 18 (51%). Dintre cele trei criterii de redistribuire a mandatelor obtinute de Alianta intre cele doua partide componente – paritatea, inversarea in favoarea PD a raportului politic de 1.3 la 1 si distributia pe cele doua partide a electoratului Aliantei – ultima este cea mai putin defavorabila democratilor. Cei 64% din electorii “portocalii” care sunt in egala masura si votantii PD, aduc acestei formatiuni 12 din cele 18 mandate, asigurandu-i astfel un numar identic de europarlamentari cu cel obtinut in urma unei candidaturi independente. Acelasi criteriu atribuie liberalilor cel mai mic numar de mandate (6), dar nu mai putine decat cele dobandite in urma unei participari individuale. Celelalte criterii de impartire a locurilor Aliantei avantajeaza in mod cert PNL in detrimentul PD, colaborarea cu democratii aducand in aceste cazuri¹⁹ liberalilor mai multe mandate decat o participare individuala.

In situatia in care toate partidele ar candida independent, fara a mai face aliante intre ele, democratii ar obtine cel mai bun rezultat (12 mandate) in conditiile in care cele 29% din voturi sunt transformate in locuri prin intermediul acelorasi metode – Jefferson sau Hondt. Pentru liberali castigul maxim (7 mandate), in urma unei candidaturi independente, este adus de metoda proportionala mixta. Trebuie precizat faptul ca atat proiectul de lege propus de Guvern, cat si formula electorala vehiculata la nivelul comisiei parlamentare speciale sunt defavorabile Aliantei D.A., ambele atribuindu-i cel mai mic numar de mandate (16). De asemenea, aceeasi metoda prin coeficient ce distribuie resturile electorale aplicand seria de divizori specifica metodei Hondt este cea mai dezavantajoasa si pentru PD, ca actor electoral independent.

Pentru formatiunea situata pe locul secund in preferintele electoratului – PSD – cea mai favorabila metoda este cea proportionala mixta, care incearca sa adapteze actualul sistem electoral folosit pentru alegerile parlamentare interne la situatia unei singure circumscriptii nationale. Indiferent de formula in care PNL si PD decid sa candideze, aceasta modalitate de transformare a voturilor in mandate aduce social-democratilor cele mai multe locuri: 10 in situatia in care nu se fac aliante politice/electorale si 9 in conditiile in care, democratii si liberalii prezinta o lista comuna de candidati (in aceasta a doua situatie, un numar identic de europarlamentari se obtine si prin metoda Sainte-Lagüe).

In ceea ce priveste PRM, metoda proportionala mixta este cea care aduce formatiunii conduse de C.V. Tudor cele mai multe fotolii de parlamentar european (6), dar numai atunci cand, in urma participarii PNL si PD sub umbrela Aliantei D.A., cele 35 de mandate se distribuie la 5 partide. Daca parteneriatul liberalo-democrat nu se prelungeste si la nivelul alegerilor pentru PE, aceeasi formula ii aduce PRM, asemenea metodelor Jefferson si Hondt, cel mai mic numar de mandate (4).

Fara a fi subreprezentate in mod semnificativ, partidele situate pe ultimele pozitii in ierarhia electorala dezvaluita de sondajul INSOMAR sunt cele mai constante in privinta numarului de mandate obtinut dupa aplicarea tuturor celor cinci metode de transformare a voturilor in locuri. Cele doua formatiuni (UDMR si PNG) inregistreaza scoruri electorale identice²⁰, ce le plaseaza putin peste pragul electoral de 5%. Metoda Hamilton isi demonstreaza si in acest context efectele favorabile (sau mai putin defavorabile) partidelor mici, fiind singura formula prin care atat PNG, cat si UDMR reusesc sa intre fiecare in posesia a 3 mandate de europarlamentar, in conditiile in care Alianta este, cel putin formal, functionala. Daca PNL si PD renunta la cooperare, aceeasi metoda de alocare a mandatelor face ca unul dintre cele doua partide (ultimul clasat) sa piarda un loc. In toate celelalte cazuri, indiferent de formula in care liberalii si democrati decid sa candideze, PNG si UDMR obtin, fara exceptie, acelasi numar de mandate (2).

Desi obiectivul principal al simularii propuse in paginile anterioare a fost acela de a reflecta avantajele si dezavantajele pe care diferitele tipuri de scrutin proportional le au asupra reprezentarii partidelor politice, o concluzie in privinta oportunitatii adoptarii unei anumite formule electorale poate fi desprinsa cu o mai mare usurinta in conditiile in care sunt cunoscute intentiile si principiile pe care legislatorul le are in vedere in elaborarea legii electorale. Cu alte cuvinte, este important de clarificat ce anume se doreste de la un anumit sistem electoral si mod de scrutin: o reflectare cat mai fidela a optiunilor electoratului, astfel incat intre votul popular si votul politic sa existe o concordanta; eficienta si functionalitate, printr-o reprezentare cat mai exacta a intereselor regionale, tinand cont de faptul ca UE este un proiect regional, iar PE reflecta aceasta caracteristica; limitarea accesului in adunari prin constructii de tip institutional (legea electorala) a formatiunilor extremiste, anti-sistem. In acest context, miza elaborarii unei legislatii electorale pentru desemnarea europarlamentarilor o constituie in primul rand tipul de circumscriptie (si magnitudinea acesteia) in care se vor desfasura alegerile (nationala, regionale, locale) si abia apoi modalitatea concreta de transformare a voturilor in locuri.

* Acest articol este parte a unei cercetari mai ample realizata de Institutul PRO

NOTE
¹ PE si-a sporit continuu influenta si atributiile, depasind in timp, printr-o serie de reglementari statuate in mod special prin Tratatul de la Maastricht din 1992 si Tratatul de la Amsterdam din 1997, statutul de organism consultativ.
² “… pe langa MIE s-a constituit un grup interministerial de lucru, care a cuprins specialisti din MIE, MAI, MJ, MAE si AEP”, se precizeaza in nota de fundamentare a proiectului de lege. Atat nota de fundamentare, cat si proiectul de lege sunt disponibile pe www.mie.ro/index.php?p=140.
³ Comisia comuna a camerei Deputatilor si Senatului pentru elaborarea propunerii legislative privind alegerea camerei Deputatilor si a Senatului, a Presedintelui Romaniei, alegerile autoritatilor administratiei publice locale, finantarea campaniilor electorale si alegerea europarlamentarilor.
⁴ Cercetarea a fost efectuata in perioada 7-11 septembrie 2006, pe un esantion de 1147 persoane, reprezentativ pentru populatia Romaniei cu varsta de peste 18 ani. Eroarea maxima admisa, garantata de institutul de cercetare cu o probabilitate de 95%, este de 2.8%.
⁵ Vezi Pierre MARTIN, Sistemele electorale si modurile de scrutin, trad. de Marta Nora Singer, R.A “Monitorul Oficial”, Bucuresti, 1999.
⁶ 1. Daca duminica viitoare ar fi organizate alegeri parlamentare, dvs. cu ce partid sau alianta politica ati vota? 2. In situatia in care toate partidele ar candida independent, fara a mai face aliante intre ele, dvs. personal cu ce partid ati vota?
⁷ 32% dintre cei chestionati s-au declarat nehotarati sau si-au exprimat intentia de a nu vota.
⁸ 33% dintre cei chestionati s-au declarat nehotarati sau si-au exprimat intentia de a nu vota.
⁹ 1.095.300, in cazul in care respondentii chestionarului au in lista de optiuni Alianta D.A. si 1.079.192, in situatia in care aliantele politice/electorale nu constituie optiuni de vot, toate formatiunile preferand participari individuale.
¹⁰ PC – 2.1, FD – 2.1, PIN – 1.6, PPCD – 1.4.
¹¹ Se are in vedere doar numarul de voturi primit de fiecare partid in parte si nu totalul voturilor pe circumscriptie.
¹² Sunt prezentate si luate in calcul doar formatiunile politice care inregistreaza scoruri ce le permit depasirea pragului electoral de 5%.
¹³ Numarul de referinta este reprezentat de totalitatea alegatorilor inscrisi in listele electorale permanente (17.897.017), in alegerile generale din noiembrie 2004.
¹⁴ Subiectivitatea sau hazardul au in asemenea situatii de paritate un rol decisiv. Legea nr. 373/2004 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului prevede, spre exemplu, ca “… atribuirea mandatelor se face … in ordinea inscrierii candidatilor pe lista …” (art. 91, alin. 3), aceasta ierarhie fiind rezultata in urma tragerii la sorti (art. 49).
¹⁵ Numarul de voturi obtinut de fiecare lista se imparte la numarul de locuri atribuit dupa calcularea raportului voturi/coeficient.
¹⁶ Cei 63.7% din votantii Aliantei, care, in cazul unor candidaturi independente ale celor doua formatiuni componente, si-ar indrepta optiunea electorala catre PD, asigura democratilor 11.5 mandate din totalul celor 18 obtinute de catre Alianta.
¹⁷ Intr-o astfel de situatie este de presupus ca cele doua jumatati de mandat vor reveni democratilor, data fiind forta electorala a acestora.
¹⁸ Vezi capitolul IX, Stabilirea rezultatelor obtinute in alegeri.
¹⁹ Este vorba despre principiul paritatii si despre inversarea raportului de 1.3 la 1 utilizate drept criterii de impartire a celor 18 mandate de europarlamentar obtinute de Alianta in urma aplicarii metodei celei mai puternice medii sau a metodei Hondt.
²⁰ Diferenta de 0.2 procente pe care PNG o are in fata UDMR, in conditiile in care numarul real de partide ce urmeaza a fi reprezentate in PE este 5, reprezinta o cantitate mai mult decat neglijabila.

DANIEL BUTI - Licentiat in Stiinte politice. Masterat in Constructie Politica si Management Electoral. Asistent universitar la Facultatea de Stiinte Politice din cadrul Universitatii Crestine Dimitrie Cantemir. Analist in cadrul Institutului PRO.

 sus