Abuzul de resurse publice in campania electorala
 

DAN BARBU

The abuse of public resources throughout the elections campaign is one of the main forms of political corruption, mainly affecting the equi-distance of the elections race. The article aims to explain what the abuse of public resources involves, as well as the phenomenon’s typology. At the same time, the article contains a series of events occurred during the November – December 2004 elections campaign, that could be categorized as administrative resources abuse, facts already emphasized upon at the time by the Romanian mass media.

Finantarea actorilor politici implicati in campania electorala a revenit in actualitate cu prilejul alegerilor parlamentare si prezidentiale din 28 noiembrie 2004. De-a lungul timpului au existat abordari, inclusiv in Revista “Sfera Politicii”, care au incercat sa identifice problemele legate de modul de finantare al actorilor politici. Au fost identificate lacunele legislative din domeniul finantarii partidelor politice si au fost propuse o serie de solutii care sa imbunatateasca cadrul legislativ, avandu-se in vedere si progresele pe care le-au realizat statele democratice in acest domeniu.

Finantarea politica “este influentata si, in acelasi timp, influenteaza relatia dintre partide, oameni politici, membri de partid si electorat. Finantarea politica este strans legata de dezbaterile publice despre coruptia politica. Finantarea politica si coruptia sunt notiuni separate, dar acum exista o imbinare clara a celor doua concepte”¹. In general, este destul de greu de definit “coruptia politica”. Teoreticienii au ajuns la concluzia conform careia coruptia politica se refera la acele operatiuni financiare ilegale (cel mai adesea din partea unui candidat sau a unui partid politic) care aduc un profit pentru un candidat, pentru un partid politic sau pentru un grup de interes.

Abuzul de resurse publice pe perioada campaniei electorale reprezinta una din principalele forme ale coruptiei politice. De-a lungul timpului au fost identificate si alte forme de coruptie politica, cum ar fi cumpararea voturilor, finantare din partea organizatiilor criminale sau teroriste.

In articolul de fata imi propun sa ma opresc asupra uneia dintre formele clasice de coruptie politica, anume abuzul de resurse administrative care a avut loc pe perioada campaniei electorale pentru alegerile parlamentare si prezidentiale din Romania. Voi incerca sa explic ce presupune abuzul de resurse publice, care este tipologia acestui fenomen. De asemenea, voi aduce exemple din perioada campaniei electorale desfasurata in perioada noiembrie – decembrie 2004, care intra in categoria abuzului de resurse administrative, aceste exemple fiind semnalate la vremea respectiva de mass-media romaneasca.

Tipologia resurselor administrative

Reprezentantii Asociatiei Pro Democratiei au identificat trei categorii de resurse publice care au fost folosite pe perioada campaniilor electorale²:
– resurse institutionale
– resurse bugetare
– resurse media.

In cadrul resurselor institutionale intra intrebuintarea resurselor umane si a bunurilor publice in scopuri electorale:
– sprijin oferit de catre oficiali ai statului (judecatori, prefecti, presedintele tarii) candidatilor sau partidelor aflati in campanie electorala;
– implicarea functionarilor statului in activitati de campanie;
– folosirea sediilor unor institutii publice in scopuri electorale;
– folosirea infrastructurii logistice a birourilor si sediilor publice;
– folosirea vehiculelor publice pe gratis sau in regim de reducere;
– activitati de campanie in decursul vizitelor de lucru corelate institutional;
– folosirea evenimentelor publice organizate de oficialitati ale statului in scopuri electorale;
– intrebuintarea rapoartelor despre activitati legate de institutii publice in scopuri electorale.

Abuzul de resurse financiare publice pentru organizarea de evenimente electorale de catre candidati sau partide politice intra in categoria resurselor bugetare:
– distributia directa, catre alegatori, a banilor din buget;
– distributia directa, catre alegatori, de bunuri si servicii platite din fonduri bugetare;
– alocarea de resurse bugetare, fara sa fie prezente pe agenda bugetara si fara o justificare clara a unei asemenea distributii;
– plati bugetare neasteptate in decursul unei campanii, fara o justificare clara a lor;
– introducerea unor proiecte de importanta sociala, suportate bugetar si care nu au fost anuntate in avans si nu se afla in planul de dezvoltare.

Cea de-a treia categorie de resurse administrative se refera la resursele media, mai exact la intrebuintarea mass-media publica in favoarea candidatilor sau partidelor aflate in competitie electorala:
– reclame ascunse pentru candidati sau partidele politice;
– folosirea rapoartelor despre activitatile corelate institutional;
– reclame ascunse impotriva candidatilor sau partidelor politice.

La randul sau, Institutul pentru Politici Publice a identificat urmatoarele mecanisme principale de abuz al resurselor publice, umane si materiale, in campania pentru alegerile locale 2004³:
– mobilizarea si participarea la manifestatii electorale, in incinta institutiilor de invatamant, a elevilor si profesorilor, in timpul desfasurarii orelor de curs, sau chiar prin intreruperea acestora. Astfel de actiuni incalca prevederile art. 58 alin. 4 din Legea 67/2004 privind alegerea autoritatilor administratiei publice locale;
– folosirea de catre membri in Parlamentul Romaniei a masinilor aflate in dotarea Camerei Deputatilor si Senatului pentru a amplasa afise si/sau pentru diferite deplasari in scopuri electorale;
– participarea la actiuni de campanie electorala a personalului (functionari publici) din institutiile conduse de candidati.

Abuzul de resurse publice si alegerile din noiembrie-decembrie 2004

Mass-media din Romania a semnalat in perioada campaniei electorale pentru alegerile parlamentare si prezidentiale din 2004 o serie de evenimente care se pot inscrie in categoria abuzurilor de resurse publice. Identificarea acestor evenimente a avut la baza monitorizarea mass-media (presa scrisa si TV) pe perioada campaniei electorale.

Cele mai multe exemple ale unor abuzuri de resurse publice se regasesc in categoria resurselor institutionale. Astfel, presa scrisa a semnalat o serie de evenimente care constituie sprijin oferit de catre oficiali ai statului (judecatori, prefecti, presedintele tarii).

Potrivit cotidianului “Romania Libera”⁴, primarul Aradului, Gheorghe Falca, l-a acuzat pe fostul prefect al Aradului, Dan Vasile Ungureanu, candidat PSD pe locul intai pentru Senat in judetul Arad, ca a implicat Prefectura in campania electorala. Falca a declarat ca Ungureanu s-a folosit de resursele Prefecturii pentru organizarea unei intalniri electorale la care urma sa participe vicepresedintele PSD, Mircea Geoana.

Un alt exemplu semnalat de mass-media este legat de desfasurarea unei sedinte de partid in sediul primariei. Concret, primarul PD al comunei Spring, din judetul Alba, Daniel Rusu, a reclamat ca duminica, 7 noiembrie 2004, mai multi membri ai PSD au folosit sala de consiliu a primariei din localitate pentru o intalnire de partid. “In mod normal, duminica, primaria ar fi trebuit sa fie inchisa. Rusu a declarat ca sediul era deschis pentru ca un functionar al primariei, Aurel Boabes, impartea sumele cuvenite ca subventii pentru agricultura mai multor cetateni din localitate. Rusu crede ca scopul adunarii de la primarie a fost acela de a profita de prezenta oamenilor care venisera sa-si ia subventia in scop electoral”⁵.

Un caz aparte, care face parte din categoria abuzului de resurse institutionale, a fost reprezentat de implicarea presedintelui Romaniei, Ion Iliescu, in campania electorala. Este cunoscut faptul ca presedintele Iliescu a hotarat sa candideze pe listele pentru Senat ale PSD Bucuresti. Din aceasta pozitie, presedintele Iliescu a participat la campania electorala fiind in acelasi timp si sef al statului.

Prima implicare a presedintelui Iliescu in campania electorala a PSD a avut loc cu prilejul lansarii candidaturii lui Adrian Nastase la Presedintia Romaniei, in data de 30 octombrie 2004. Cu aceasta ocazie, Ion Iliescu a declarat: “Nu sunt prezent aici in calitate de sef al statului, ci de cetatean care isi exercita dreptul sau fundamental de a alege si de a fi ales, garantat de Constitutia Romaniei”⁶. In acelasi timp, Iliescu a vorbit despre cel care doreste sa-i preia mandatul ca fiind “omul politic cel mai calificat pentru aceasta demnitate”, ca “a condus cel mai performant guvern al Romaniei din ultimii ani”, ca “are capacitatea de a invata”⁷.

De altfel, actiunile presedintelui Ion Iliescu din aceasta campanie electorala au fost monitorizate, prin intermediul mass-media, de Asociatia Pro Democratia (APD), care a realizat un studiu in acest sens. Potrivit acestui studiu, presedintele Iliescu a strabatut, in luna noiembrie 2004, nu mai putin de 1750 de kilometri, a efectuat 10 vizite cu caracter electoral in afara Capitalei. Astfel, seful statului a vizitat, in perioada campaniei electorale, localitatile Barlad, Tutova, Drajna, Calarasi, Oltenita, Potlogi, Campina, Ploiesti, Slatina si comuna Oboga (judetul Olt)⁸. Pentru comparatie, studiul Asociatiei Pro Democratia mentioneaza ca, in luna octombrie 2004, presedintele Iliescu a efectuat doar trei deplasari in teritoriu, in septembrie 2004 doua, iar in august 2004 nici una. APD a facut un calcul simplu si a ajuns la concluzia ca doar costul necesar acestor vizite (aproximativ 1750 km x minimum patru masini⁹) ajunge la suma de 22,4 milioane lei, suportata din bani publici, pentru turneele electorale ale presedintelui Iliescu.

Implicarea presedintelui Iliescu in campania electorala a PSD a fost consemnata si in presa internationala. Astfel, Agentia Reuters a semnalat, intrun articol cu titlul “Partidele din Romania protesteaza impotriva posterelor electorale ale lui Iliescu”¹⁰, ca presedintele este acuzat de violarea Constitutiei. Si aceasta pentru ca apare in posterele electorale ale partidului de guvernamant inaintea alegerilor parlamentare din 28 noiembrie 2004.

Participarea presedintelui Ion Iliescu la campania electorala a PSD, prin intermediul vizitelor in teritoriu, prin aparitia pe posterele electorale ale partidului de guvernamant, prin aparitiile in emisiunile de televiziune poate fi incadrata in categoria abuzului de resurse institutionale, mai exact a sprijinului oferit de catre oficiali ai statului.

In timpul campaniei electorale au fost semnalate si o serie de abuzuri de resurse publice, care pot fi situate atat in categoria resurselor institutionale, cat si in categoria resurselor media. Astfel, Institutul de Politici Publice (IPP) a semnalat ca Guvernul a platit din bani publici aproape 500.000 dolari pentru a face, de fapt, publicitate unor figuri marcante din PSD. Acest lucru a reiesit in urma monitorizarii publicitatii in perioada 1 octombrie – 5 noiembrie 2004. Concluzia la care a ajuns IPP este ca “in spoturile guvernamentale au aparut figuri precum Adrian Nastase si Miron Mitrea”¹¹.

In aceeasi ordine de idei, studiile Asociatiei Pro Democratia au relevat faptul ca Guvernul Romaniei, direct sau prin agentiile sale, a continuat sa abuzeze de banii publici, promovand prin spoturile publicitare programele derulate. “Peste 65.000 de dolari au fost irositi pentru spoturile publicitare la programele guvernamentale ale ANL si ale Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale”¹². In aceste spoturi sunt inserate si elemente ale spoturilor publicitare electorale apartinand Uniunii PSD+PUR.

Un alt exemplu de abuz de resurse institutionale a fost semnalat de mass-media in primele zile ale campaniei electorale. Este vorba despre publicarea “Cartii albe a guvernarii”, un volum de peste 200 de pagini, in care pe prima pagina se gaseste un grafic care prezinta evolutia Produsului Intern Brut din 1990 pana in 2004, cu o comparatie sugestiva intre perioada 1997-2000 si cea a guvernarii PSD. Potrivit cotidianului Adevarul, “in timp ce actualul partid de guvernamant se lauda ca a sporit veniturile familiale asigurand un trai mai bun romanilor, cartea publicata de Guvern sugereaza exact contrariul in ceea ce priveste situatia nivelului de trai in perioada 1997-2000”¹³.

Este stiut faptul ca Legea electorala interzice campania electorala in unitatile de invatamant in timpul orelor de curs. Cotidianul “Evenimentul Zilei” a semnalat faptul ca “la vizitele electorale in Vrancea ale liderilor PSD, Adrian Nastase si Miron Mitrea, pe tot parcursul traseului au fost postati elevi de scoala generala imbracati cu vestute pe care scria Uniunea PSD+PUR. Inspectorul scolar general, Enache Mandrescu, candidat PSD la Senat, a fost acuzat de ziaristi ca foloseste elevii pentru imbunatatirea propriei imagini si a partidului sau. Mandrescu nu a negat ca unii membri ai PSD suna in scoli pentru a lua elevi la actiuni de partid, insa numai daca sunt membri ai organizatiei de tineret sau simpatizanti”¹⁴.

Abuzul de resurse bugetare s-a remarcat in perioada campaniei electorale prin intermediul unor hotarari ale Executivului, care, potrivit mass-media, a scos din fondul de rezerva bugetara 1500 de miliarde de lei (aproape 37 de milioane de euro)¹⁵ si le-a impartit direct unor localitati, majoritatea cu primari PSD sau localitati de unde provin demnitari. “Evenimentul Zilei” a aratat ca printre localitatile care au beneficiat de aceste fonduri s-au numarat: municipiul Oltenita, unde s-a nascut presedintele Iliescu (1,5 miliarde lei), comuna Tartasesti (comuna natala a premierului Adrian Nastase, 400 de milioane de lei), comuna Cornu, unde premierul Nastase are o casa de vacanta (300 milioane de lei), localitatea Toplet, unde s-a nascut ministrul de stat Ioan Talpes (2,6 miliarde de lei)¹⁶.

In aceeasi ordine de idei, cotidianul “Romania Libera” a relatat, in data de 7 decembrie 2004, ca “Fondul de rezerva bugetara a saracit subit cu peste 31 milioane de euro (1000 de miliarde de lei), bani care au luat calea ajutoarelor sociale, a ajutoarelor pentru incalzire, precum si a ajutoarelor pentru sustinerea sistemului de protectie a persoanelor cu handicap. Alte 590 de miliarde de lei au fost dirijate catre plata salariilor majorate ale profesorilor. In total, Guvernul a cheltuit, de la inceputul lunii decembrie, peste 42 milioane de euro din banii contribuabililor, pentru saraci, profesori si persoane cu handicap”¹⁷.

Alocarea de resurse bugetare, fara sa fie prezente pe agenda bugetara si fara o justificare clara a unei asemenea distributii, a fost prezenta in campania electorala o data cu masurile sociale anuntate de Guvern in data de 10 noiembrie 2004. Concret, premierul Adrian Nastase a anuntat masuri referitoare la pensii, bani pentru masini vechi date la casat sau despagubiri in cazul celor care aveau depusi bani la CEC pentru Dacia. Potrivit “Evenimentului Zilei”, “Guvernul a aprobat, printr-un proiect de lege, modul in care vor fi despagubiti cei care au depus bani la CEC pana la 1 martie 1992, ca sa-si ia autoturism Dacia. Este vorba de persoanele care isi vor pastra aceste depozite pana la intrarea in vigoare a legii. Cei care aveau la vremea respectiva 70.000 de lei ar urma sa primeasca 100 de milioane de lei. Efortul bugetar va fi de 3.000 de miliarde lei, a spus Nastase, fara a preciza de unde vor proveni banii(...) Un alt proiect de lege prevede ca, in caz de deces al unui pensionar, sotul supravietuitor ar putea primi o pensie speciala de 25% din cuantumul pensiei sotului decedat. E valabil pentru persoanele casatorite de cel putin zece ani; pensia sotului supravietuitor trebuie sa fie sub nivelul pensiei medii (doua milioane de lei). Efortul bugetar va fi de 6.000 de miliarde lei”¹⁸. La vremea respectiva, Alianta D.A. PNL-PD a reactionat, sustinand ca masurile sociale anuntate de Guvern nu au acoperire reala in bugetul pentru anul 2005 si nu pot fi sustinute la nivelul actual al performantelor economiei romanesti. La randul sau, vicepresedintele PRM, Augustin Lucian Bolcas, a declarat ca masurile sociale anuntate reprezinta “publicitate electorala”, ele negasindu-si acoperirea in buget.¹⁹

Concluzii

Asa cum se poate observa, mass-media a prezentat pe perioada campaniei electorale numeroase evenimente care pot fi incadrate in categoria abuzurilor de resurse publice. Sigur ca majoritatea exemplelor au legatura cu partidul de guvernamant, ceea ce este de inteles avand in vedere ca acesta detine toate parghiile politice, sociale si economice. Surprinde insa numarul destul de mare de astfel de exemple, semnalate de mass-media in campania electorala.

Abuzul de resurse administrative afecteaza, in principal, echitatea competitiei electorale, care ar trebui sa fie unul din pilonii oricarei societati democratice. Problema care se naste acum este legata de felul in care cadrul legislativ permite situatii asemanatoare celor prezentate in acest articol. Majoritatea exemplelor de abuz de resurse publice s-au derulat la limita legii, cadrul legislativ fiind extrem de permisiv in aceasta directie. Nu mi-am propus sa fac in acest moment o analiza a cadrului legislativ, ci doar sa semnalez o serie de exemple care se incadreaza foarte bine in tipologia resurselor publice folosite in campania electorala pentru avantaje electorale.

Este necesara o discutie serioasa din partea partidelor politice, din partea organizatiilor societatii civile, care sa porneasca de la abuzurile de resurse publice, semnalate de mass-media si de societatea civila. Este importanta crearea unui cadru legislativ clar, care sa nu mai permita sau macar sa diminueze abuzul de resurse publice in scopuri electorale.

NOTE
¹ Walecki Marcin (2004) - “Political money and corruption”, in Global Corruption Report 2004, Transparency International, pp. 19-21
² Asociatia Pro Democratia (2004) – “Raportul monitorizarii campaniei electorale pentru alegerile locale – iunie 2004”, p. 21
³ Institutul pentru Politici Publice (2004) – Comunicat de presa: “Campania si primul tur al alegerilor locale 2004: continuitatea unor carente”, 7 iunie 2004
⁴ “Romania Libera”, 11.11.2004, p. 2
⁵ “Curentul”, 12.11.2004, p. 4
⁶ “Curentul”, 01.11.2004, p. 3
⁷ “Curentul”, 01.11.2004, p. 3
⁸ “Adevarul”, 25.11.2004, p. 2
⁹ “Ziua”, 25.11.2004, p. 3
¹⁰ “Ziua”, 11.11.2004, p. 8
¹¹ “Evenimentul Zilei”, 11.11.2004, p. 6
¹² “Ziua”, 25.11.2004, p. 3
¹³ “Adevarul”, 29.10.2004, p. 2
¹⁴ “Evenimentul Zilei”, 16.11.2004, p. 4
¹⁵ “Evenimentul Zilei”, 03.11.2004, p. 4
¹⁶ “Evenimentul Zilei”, 03.11.2004, p. 4
¹⁷ “Romania Libera”, 07.12.2004, p. 4
¹⁸ “Evenimentul Zilei”, 12.11.2004, p. 6
¹⁹ “Evenimentul Zilei”, 12.11.2004, p. 6.

DAN BARBU - Absolvent al Facultatii de Stiinte Politice, Universitatea Bucuresti. Master in Stiinte Politice la Institutul de Cercetari Politice, Universitatea Bucuresti.

 sus