Valter Roman
 

Intre 30 noiembrie si 6 decembrie 1961, s-a desfausrat la Bucuresti o plenara CC al PCR, deosebita de altele. Nikita Hrusciov, la congresul al XXll-lea PCUS de la Moscova, din toamna acelui an, reluase demolarea cultului personalitatii lui Stalin. Primul asalt il daduse in 1956. Atunci Gheorghiu Dej se vazuse amenintat sa piarda puterea. In 1957, in iunie, eliminase din Biroul Politic pe Iosit Chisinevski si Miron Constantinescu, care indraznisera sa il critice, si profitand de noul climat, sa ii ia locul. Lideri sovietici erau amestecati in poveste. In 1961 Dej se grabeste sa reactioneze ca sa nu se mai vada amenintat. In fata activistilor din CC al PMR, el manevreaza in asa fel incat sa impuna versiunea sa asupra celor intamplate in anii 1948-1953. O versiune care spunea ca efectele negative ale stalinismul se datorau nu lui Gheorghiu Dej, ci Anei Pauker, lui Vasile Luca, si lui Teohari Georgescu, eliminati in primavara 1952, cand inca Stalin traia! Ghita Ionescu considera aceasta plenara o “diversiune de mari proportii”. Reproducem aici, pentru inceput, discursul lui Valter Roman.
STELIAN TANASE
 

Tov. Valter Roman:

Tovarasi,

Inainte de toate vreau sa multumesc conducerii partidului pentru faptul ca m-a invitat la aceasta plenara. Vreau sa exprim adeziunea mea la raportul delegatiei partidului nostru la Congresul al XXII lea, in mod deosebit in ceea ce priveste partea privind aprecierea si rolul Congresului al XXII lea, programul Partidului Comunist al Uniunii Sovietice si analiza situatiei internationale la care eu cer ingaduinta sa nu ma mai refer in continuare Aici sunt alte probleme care vreau sa le ating.

Plenara are fara indoiala, cum a spus chiar acuma tov. Moghioros, o importanta cu totul deosebita, in istoria partidului nostru. Este pentru prima data cand ne dam seama in toata amploarea sa de marele pericol in care se gasea partidul nostru si tara noastra.

Cu totii am ascultat cu sufletul la gura cele relevate de tovarasul Dej in legatura cu unele aspecte ale trecutului partidului nostru. Revelatiile din raport m-au zguduit profund si m-am gandit tot timpul cat ascultam raportul, ce noroc a avut partidul nostru si poporul nostru ca s-au gasit oameni care sa apere cu fermitate, si dupa cum vedem acuma, cu riscul vietii lor, onoarea si demnitatea partidului nostru, ce fericire am avut eu alaturi de multi alti tovarasi ca am ramas in viata.

Va rog sa-mi ingaduiti sa ma refer numai la 2 grupuri de probleme, amandoua privind trecutul. Ma voi referi la trecut, nu pentru a cauta cenusa si praful, desi in cazul de fata se vede ca e nevoie si de aceasta, ci pentru a cauta lumina si focul. Cercetarea trecutului ne permite sa vedem si mai clar viitorul. Ma voi referi mai intai la politica, la activitatea lui Ana Pauker la Moscova, si in al doilea rand la politica de represiuni arbitrare spre care impingea in mod criminal Ana Pauker impreuna cu ceilalti, partidul nostru.

Consider ca toti ceilalti, care au luat cuvantul aicea, ca trebuie sa ducem demascarea acestui grup criminal pana la capat. Caracteristica esentiala a lui Ana Pauker consta din ceea ce rezulta, din tot ceea ce cunoastem si s-a spus, din aceia ca a fost rupta de tara si popor. Ea nu a avut incredere in forta partidului nostru, in fortele revolutionare ale clasei muncitoare, ale poporului nostru. Cred ca cele spuse aici de tovarasul Ceausescu sunt juste si, in lumina a tot ceea ce a spus aicia trebuie vazut in acest grup o agentura a lui Beria. Aici s-a vorbit de Barbu ca el n-a avut nici o legatura cu poporul, din grupul lui fractionist ca si Luximin. Cred ca acest aspect se refera in aceiasi masura si la Ana Pauker si Luca, care, dupa cum se vede, n-au fost altceva decat niste excroci politici.

Tovarasi, eu as vrea sa ma refer la cateva momente, cele mai caracteristice din activitatea lui Ana Pauker la Moscova. Tovarasul Gheorghiu – Dej a atacat in raportul dansului problema atitudinii lui Ana Pauker si Luca in legatura cu actul salvator de la 23 August, insurectia armata. Noi care lucram cu Ana Pauker la Moscova, am putut sa ne dam seama, desi trebuie sa spun, tovarasi, ca noi astia care am venit, dupa ce am mancat bataie la siguranta, dupa ce am lucrat in ilegalitate, dupa ce am luptat in Spania si dupa ce asistasem la acea mare propaganda in jurul numelui ei, noi toti vedeam in Ana Pauker pe cineva. Dar munca de zi cu zi cu aceasta Ana Pauker, incetul cu incetul ne-a aratat ca nu avem de-a face cu Ana Pauker, cea de care se vorbea in toate materialele de partid, si in special in materialele internationale. Si aici trebuie vazut ca ea a devenit mare eroina nu datorita faptului ca poporul nostru, clasa noastra muncitoare, partidul nostru a facut-o eroina, ci pentru ca altii au avut interes si trebuie vazut, cercetat acest lucru, asa o presupunere, o banuiala, trebuie vazut, eu sunt de acord cu tovarasul Ceausescu, trebuie vazute si legaturile cu Beria.

Cu 23 August unii tovarasi cunosc, majoritatea nu cunoaste acest lucru. Aici este o plenara istorica si este bine ca Comitetul Central sa cunoasca aceste lucruri. Postul “Romania Libera” functiona pe teritoriul Uniunii Sovietice. Acest post avea menirea ca sa ajute partidul nostru in tara. Pentru a putea ajuta in lupta sa partidul nostru, trebuia sa cunoasca realitatile din tara, trebuia sa aiba neaparat legatura cu partidul nostru. Ori acest lucru in tot timpul razboiului, nu a existat. Trebuie spus ca Ana Pauker nu a facut nici pe departe ceea ce trebuia sa faca pentru ca aceasta legatura sa se restabileasca. Au fost tovarasi care din prima zi a razboiului s-au inscris voluntar in armata sovietica si au facut totul pentru a accelera plecare unui numar de tovarasi din Moscova ca sa vina in tara. Ori, ea in aceasta privinta nu a facut aproape nimic. Iar in legatura cu insurectia armata s-a intamplat urmatorul lucru.

In ajun de 23 August la ora 10 seara, precum va este foarte bine cunoscut, s-a transmis la postul de radio Bucuresti, mesajul regelui. Acest mesaj, avand noi la Comintern serviciul nostru de ascultare, a fost imediat receptionat si a ajuns in clipa aceea in mainile mele. Eram atunci sef redactor al acestui post de radio. Mi-am dat seama imediat ca este vorba de ceva extraordinar, iar din text mi-am dat seama ca un rege n-a putut sa intocmeasca un asemenea text. Da tovarasi, noi am fost complectamente rupti de tara, noi n-am stiut ce se petrece in tara, dar era clar, pentru mine era clar ca vorba aia, regele nu-i in stare sa intocmeasca un asemenea document, si imediat am chemat pe Ana, m-am dus la ea, am spus ca este ceva cu totul exceptional, uite ce s-a intamplat, sa vedem ce facem. I-am citit mesajul. Ce credeti ca a spus Ana Pauker? M-am dus la ea, pentru ca era clar ca noi trebuia de acolo imediat sa luam o pozitie. Trebuia acest post de radio Romania Libera sa spuna ceva. E bine, e rau, dati inainte, trebuia spus ceva.

Tov. Gheorghe Apostol

Ea ce functie indeplinea?

Tov. Ceausescu Nicolae

Ea a fost reprezentanta partidului nostru.

Tov. Valter Roman

Ea a fost oficial reprezentantul partidului nostru la Comintern si conducea munca...

Tov. Gh. Gheorghiu-Dej

Dar cine a pus-o acolo?

Tov. Gheorghe Stoica

N-a pus-o nimeni, ea s-a pus singura.

Tov. Valter Roman

Deci trebuia imediat sa-mi spuie mie, e bine, nu-i bine, sa iau o pozitie. Si ea, asa intr-un halat umbla pe acolo, se ocupa de cu totul alte socoteli, imi spunea, pai fa si tu ceva acolo, si cu asta s-a terminat intreaga apreciere a lui 23 August. Fa si tu ceva. Sigur, am facut, cat m-a ajutat pe mine capul, acuma personal am curiozitatea extraordinara sa vad ce-am scris eu atunci, in seara aceea. Fara indoiala insa ca mi-am dat seama ca s-a intamplat ceva foarte serios si ca acest foarte serios nu este strain de partidul nostru.

Dar tovarasi, s-a intamplat un lucru si mai interesant. In dimineata lui 24 august la ora 6 dimineata, am fost sculat din pat, au venit niste tovarasi si-am fost luat pe sus si dus la Molotov, nu personal la Molotov, dar la Ministerul de Externe. S-a intamplat dintr-odata si am fost intrebat: “Ce s-a intamplat in Romania?”

Tov. Gh. Gheorghiu-Dej

Nu stiam nimic.

Tov. Valter Roman

Si atunci eu am spus, tovarasi este aici Ana Pauker, intrebati-o pe ea. Si a spus nu, noi te-am chemat pe dumneata, te rog sa raspunzi dumneata. Ce crezi dumneata despre ceea ce s-a petrecut la 23 August, adica in seara precedenta? Era clar, din discutii a rezultat foarte clar, ca tovarasii sovietici, au fost informati desigur prin Ana Pauker si nici ei nu stiau ce se petrece in tara si asta a fost secretul. Si i-a surprins extraordinar, cum dintr-odata Romania asta, da jos pe Antonescu, intoarce armele, intoarce frontul, deschide larg drumurile spre Budapesta, spre Berlin. Tovarasii sovietici n-au inteles pentru ca au fost informati in mod gresit, acest lucru rezulta foarte clar. Iata activitatea lui Ana Pauker, care mergea tocmai pe aceasta linie a lipsei totale de incredere in fortele partidului nostru si ceea ce este asa de bine caracterizat in raportul tovarasului Gheorghiu-Dej. Vreau sa spun ca faptele confirma pe deplin justetea celor afirmate de tovarasul Dej In raportul sau.

In septembrie soseste Patrascanu la Moscova si are loc ceva cu totul uluitor.

Tov. Gh. Gheorghiu-Dej

El a sosit in cadrul delegatiei care sa incheie, sa semneze un armistitiu..

Tov. Valter Roman

Acuma nu mai vreau sa spun ca participarea lui, trebuie si asta vazut, de ce a participat el intr-o asemenea comisie, in sfarsit cred ca n-avea nici un rost acolo sa ne asumam noi raspunderea pentru ce a facut Antonescu. In sfarsit, este o alta problema. Fapt este tovarasi, acest Patrascanu a convocat o mare conferinta de presa. Si interesant, ca in mod deosebit pe toti acreditatii presei burgheze din America si din Anglia si asa mai departe, Italia, la Moscova. Pe astia i-a chemat. Si ce-a spus acest Patrascanu? Ce-a spus el? Esenta interviului dat de el a fost: “Actul de la 23 August se datoreste curajului si barbatiei regelui Mihai.” Asta a spus Patrascanu la Moscova. Noi am fost revoltati atunci. Noi n-am stiut exact atunci, acolo, cum si ce, dar era clar ca nu putea sa fie totusi regele organizatorul insurectiei armate. Si am protesta si am atras atentia lui Ana Pauker, care la randul ei nu a facut nimic.

Vreau sa spun 2 cuvinte despre Boris Stefanov. Cand noi am sosit din Spania la Moscova il stiam pe Boris Stefanov, sa ma scuzati ca reproduc si acest lucru, in special din vorbele lui Doncea. Doncea in Spania ne spunea asa; la toate discursurile, si obisnuia sa tina multe, ne spunea asa: “Si atunci cand am venit de unde am venit (adica n-a vrut el sa zica ca vine din Uniunea Sovietica), si atata timp ca sa apara el cineva, asa, mare conducator al poporului nostru si se uita la portretul lui Boris Stefanov, ne-a spus in sfarsit nu stiu ce...

Si cand l-am cunoscut pe acest “mare” Boris Stefanov, am avut o mare dezamagire. Noi nu cunosteam multe lucuri, el aparea in fata noastra ca un tip ascet, rupt de viata. Noi eram tineri toti, ne spunea sa nu fumam, sa nu facem curte, sa nu facem cutare, sa nu facem cutare, dar nu spunea niciodata ce sa facem, spunea numai ce nu trebuie sa facem.

Tov. Borila Petre

Vreau sa spun cateva cuvinte si eu despre Boris Stefanov. Ieri cand am vorbit, am scapat. In timpul cat s-a incheiat intelegerea intre Uniunea Sovietica si Germania, atunci Boris Stefanov spunea: “Sa vedeti cum Germania hitlerista o sa treaca acuma la construirea socialismului. Nu degeaba le spune lor nationalisti.” A spus odata, am ascultat, a discutat si cu Pauker, a doua oara a spus-o pe urma am inceput sa-l luam mai in serios, ce el nu-si da seama. Zice: “ai sa vezi cat de departe sunteti voi de a vedea acest lucru”. Si ce au facut ai nostri, sau de ce a facut el cu noi lucrul acesta. Azi, maine el a inceput teoria acesta s-o suceasca, tot mai mult s-o dezvolte si intr-o sedinta la Comintern am pus eu problema si peste cateva zile l-a scos de acolo. Au fost si alte cateva chestiuni. Uite conducatorul partidului nostru cu ce teorie umbla.

Tov. Valter Roman

Mi-am adus pe loc acu aminte de un mic detaliu care caracteriza pe omul Boris Stefanov. Eu eram la Calinin, cu tovarasul Stoica, lucram acolo. Si intro buna zi primesc un pachetel din partea lui Boris Stefanov cu un dictionar ruso-roman. Am spus, foarte frumos, aveam nevoie, pentru ca a doua zi tovarasi sa soseasca o chitanta ca sa platesc 7 ruble pentru acest cadou trimis. Asta era marele conducator.

Situatia cu Foris. Cu Foris m-am intalnit, daca nu ma insel, in septembrie 1936 la Bruxelles, la Congresul Mondial al Paci unde eu am fost trimis de la Paris ca delegat al emigratiei si el venea din tara. Trebuie sa va spun in primul rand ca ulterior mi-am dat seama, sigur ca atunci nu puteam sa stiu, dar un detaliu. Aghiotantul lui Foris cu care a descalecat la Bruxelles a fost Valceanu. Ulterior trimis in Spania, dar nu de partidul nostru ci de catre siguranta, si demascat de noi in Spania ca agent de siguranta.

Un tov. din sala

S-a intors in tara si a intrat in puscarie tot ca provocator.

Tov. Valter Roman

La o mare conferinta la Bruxelles unde s-au adunat delegatii din toate tarile, Foris a semnat in condica oficiala urmatorul: Foris Stefan, secretarul general al Partidului Comunist din Romania. In acele conditii tovarasi, cand nu s-a stiut in 1936, cand nu s-a stiut in 1936 cine-i secretar general, aceasta a fost fara indoiala un act de provocare...

 sus