Dosar electoral – 20 mai 1990

Dosar 1990
28 de ani de la alegerile din 20 mai 1990,
alegerile fondatoare ale sistemului politic românesc postcomunist

SFERA POLITICII

Abstract:
The file presents at the beginning some relevant passages of the law under which the first free elections of the Romanian post-communist party were held – they provide technical details on the election and on the assignment of the mandates and also complement the image of the electoral moment. These are followed by a synthesis of the electoral results, as well as the data themselves, presented in tabular form. They provide the general picture of the electoral moment, and at the same time represent an useful tool for social scientists. Everyone interested will find below an unique source of synthesized and compacted electoral data, distributed on constituencies for the Assembly of Deputies and the Senate.

Keywords: Romanian elections; post-communism; electoral data

 

Sfera politicii, prima revistă de științe politice din România postcomunistă, marchează cei 28 de ani de experiență democratică a societății românești printr-un un număr-document dedicat alegerilor (parlamentare) din 20 mai 1990. Sunt primele alegeri organizate după căderea regimului comunist, într-un climat dominat de efervescență, speranță și entuziasm, dar și de incertitudine și tensiune socială.

Deși nu se rezumă la participarea electorală, democrația reprezentativă se fondează pe alegeri. Votul este unul dintre pilonii unei construcții democratice stabile și eficiente, fiind, în același timp, vectorul principal al realizării democrației participative. Din acest punct de vedere, primele alegeri libere, organizate în data de 20 mai 1990 au legitimat noua structură și configurație a puterii politice, contribuind astfel la fundamentarea sistemului politic românesc postcomunist.

Rezultatele electorale prezentate mai jos oferă o imagine generală asupra momentului electoral, reprezentând, totodată, un instrument de lucru util pentru cercetătorii din domeniul științelor sociale. Toți cei interesați vor găsi mai jos o sursă unică de date electorale sintetizate și compactate, dispuse pe circumscripții electorale, pentru Adunarea Deputaților și Senat.

Din totalul celor 71 de formațiuni politice și organizații ale cetățenilor aparținând minorităților naționale participante în alegeri, la care se adaugă candidații independenți, au fost cuprinși în statisticile electorale doar acei competitori electorali care au obținut voturi (fie la Adunarea Deputaților, fie la Senat). Sursa primară a datelor este Autoritatea Electorală Permanentă: http://www.roaep.ro/alegeri_1990/index1469.html?page_id=18

Vom debuta cu câteva pasaje (articole) relevante din legea în baza căreia s-au organizat primele alegeri libere ale postcomunismului românesc – acestea oferă detalii tehnice privind alegerile și repartizarea mandatelor și completează, totodată, imaginea momentului electoral. Acestea vor fi urmate de o sinteză a rezultatelor înregistrate și de rezultatele propriu-zise, prezentate sub formă tabelară.

Un sistem electoral, două proceduri

Primele alegeri parlamentare au fost reglementate de Decretul-lege nr. 92 din 14 martie 1990[1], care instituia un mod de scrutin de tip proporțional, cu liste blocate. Specificul scrutinului era dat de utilizarea unor proceduri distincte pentru repartizarea mandatelor de deputati și a celor de senatori. Astfel, pentru Adunarea Deputaților, se instituia o procedură în două trepte, cuprinzând etapa repartizării mandatelor la nivel de circumscripție electorală (județele și municipiul București) și etapa națională, a redistribuirii locurilor rămase neocupate în baza resturilor electorale însumate la nivel național. În același timp, mandatele senatoriale erau repartizate numai la nivelul local, cel al circumscripțiilor electorale, prin combinarea coeficientului electoral simplu cu metoda celor mai mari resturi.

Art. 3 Parlamentul Romaniei, alcatuit din Adunarea Deputatilor si Senat, precum si Presedintele Romaniei, se aleg prin vot universal, egal, direct si secret, liber exprimat.

Art. 4 Reprezentarea populatiei de toate nationalitatile in parlament se asigura pe baza sistemului de repartizare proportionala a mandatelor rezultate in urma votarii, in conditiile prezentului decret-lege.

Organizatiile reprezentind minoritatile nationale inregistrate la data adoptarii prezentului decret-lege, care nu intrunesc numarul de voturi necesar pentru a avea, potrivit alin. 1, un mandat in Adunarea Deputatilor, au dreptul la un mandat de deputat.

Art. 6 Adunarea Deputatilor este formata din 387 de deputati, la care se adauga deputatii rezultati din aplicarea art. 4 alin. 2.

Senatul este format din senatori alesi, in functie de populatia judetelor, astfel: in judetele cu populatie de pina la 500.000 locuitori se aleg cite doi senatori; in cele cu populatie de la 501.000 pina la 750.000 locuitori se aleg cite 3 senatori; in celelalte judete se aleg cite 4 senatori; in municipiul Bucuresti se aleg 14 senatori.

Art. 11 Candidaturile pentru parlament si Presedintele Romaniei se propun de catre partide sau alte formatiuni politice, constituite potrivit legii.

Candidaturile pentru parlament se propun pe liste de candidati care pot cuprinde cel mult numarul de deputati sau senatori ce trebuie alesi in fiecare circumscriptie electorala.

Pentru Presedintele Romaniei fiecare partid sau formatiune politica poate propune numai cite o singura candidatura. Se pot prezenta si candidaturi independente. Atit candidaturile partidelor si formatiunilor politice, cit si cele independente, pot fi depuse numai daca au cel putin 100.000 de sustinatori.

Pentru Adunarea Deputatilor sau pentru Senat se pot prezenta si candidaturi independente sau, dupa caz, potrivit alin. 2, liste de candidati independenti.

Fiecare candidat independent trebuie sa fie sustinut de cel putin 251 de cetateni cu drept de a alege.

Pentru parlament se poate candida numai intr-o singura circumscriptie electorala.

Art. 13 Fiecare judet si municipiul Bucuresti constituie o circumscriptie electorala.

Art. 70 Alegerile dintr-o circumscriptie electorala sint valabile daca din numarul total de alegatori au luat parte la vot cel putin jumatate plus unu.

Art. 71 Repartizarea mandatelor de deputati se va face pe mai multe etape, astfel:

a) in prima etapa, numarul de mandate ce revine fiecarei liste de candidati, precum si candidatilor independenti, se stabileste in functie de coeficientul electoral, determinat prin impartirea numarului total de voturi valabil exprimate pentru toate listele si candidatii independenti la numarul mandatelor ce se atribuie in fiecare circumscriptie; biroul electoral de circumscriptie va repartiza fiecarei liste atitea mandate de cite ori se include coeficientul electoral in numarul total al voturilor exprimate pentru lista respectiva; atribuirea mandatelor de pe fiecare lista se va face in ordinea inscrierii candidatilor pe lista si va incepe cu lista de candidati pentru care s-au exprimat cele mai multe voturi; de asemenea, va fi declarat ales candidatul independent care a obtinut un numar cel putin egal cu coeficientul electoral.

Se considera voturi neutilizate pentru fiecare lista de candidati a partidelor sau formatiunilor politice cele care au ramas dupa atribuirea mandatelor, precum si cele inferioare coeficientului electoral;

b) in etapa a doua, Biroul Electoral Central va insuma pe intreaga tara voturile neutilizate pentru fiecare partid sau formatiune politica; numarul voturilor astfel obtinute de fiecare partid sau formatiune politica se va imparti succesiv cu numerele 1, 2, 3, 4 etc., facindu-se atitea impartiri cite mandate au ramas nerepartizate pe intreaga tara in circumscriptiile electorale, ca urmare a prevederilor de la lit. a); dintre citurile astfel obtinute se va inscrie in ordinea marimii lor un numar egal cu cel al mandatelor ce urmeaza a fi repartizate; cel mai mic dintre aceste cituri va servi drept repartitor electoral; fiecarui partid sau formatiuni politice i se vor atribui atitea mandate de cite ori repartitorul electoral se cuprinde in numarul total al voturilor centralizate pe intreaga tara, pentru partidul sau formatiunea politica, respectiva; atribuirea mandatelor va incepe cu partidul sau formatiunea politica pentru ale caror liste de candidati s-au exprimat cele mai multe voturi si va continua pina la repartizarea completa a mandatelor ramase, potrivit numarului de voturi centralizate pentru fiecare partid sau formatiune politica;

c) in etapa a treia se va proceda la stabilirea candidatilor din fiecare lista, carora urmeaza sa li se atribuie mandatul de deputat, in urma repartizarii efectuate la nivel national, potrivit procedurii prevazute la lit. b); in acest scop, Biroul Electoral Central va stabili pentru fiecare partid sau formatiune politica careia i-au revenit mandate potrivit prevederilor de la lit. b) procentul pe care il reprezinta voturile neutilizate in fiecare circumscriptie electorala, din totalul voturilor neutilizate, insumate pe intreaga tara, pentru partidul sau formatiunea politica respectiva; procentele obtinute se vor inscrie in ordine descrescatoare, in functie de marimea lor, pe circumscriptii electorale; numarul de mandate ce urmeaza a fi repartizat candidatilor de pe listele din fiecare circumscriptie se determina dupa procentul de mai sus; in cazurile in care din calcule nu rezulta numere intregi, rotunjirile se vor face la unitate, pornind de la o valoare medie stabilita prin impartirea sumei tuturor fractiunilor zecimale la numarul lor; fractiunile sub valoarea medie se neglijeaza. In situatia in care nu se pot atribui toate mandatele repartizate unei liste in cadrul etapei a doua, mandatele ramase se atribuie listei respective pe circumscriptii electorale, in ordinea descrescatoare a procentelor ce revin pe aceste circumscriptii, pina la atribuirea intregului numar de mandate repartizate listei respective. Daca in cadrul acestei ultime proceduri, in doua sau mai multe circumscriptii aceste procente sint egale si numarul mandatelor nu este indestulator pentru repartizare pe toate aceste circumscriptii, atribuirea se va face de conducerea partidului sau formatiunii politice respective.

Biroul electoral de circumscriptie elibereaza certificatul doveditor al alegerii deputatilor potrivit prevederilor de la lit. c), pe baza comunicarii facute de Biroul Electoral Central, in termen de 24 de ore.

Candidatii inscrisi in liste, care nu au fost alesi dupa epuizarea celor trei etape mentionate in prezentul articol, sint declarati supleanti ai listelor respective. In caz de vacanta a mandatelor de deputati alesi pe baza listelor depuse de partide si formatiuni politice, supleantii vor ocupa locurile devenite vacante, in ordinea in care sint inscrisi in liste.

Art. 72 Repartizarea mandatelor de senatori se va face de catre biroul electoral de circumscriptie.

Numarul de mandate ce revine fiecarei liste de candidati, precum si candidatilor independenti, se stabileste in functie de coeficientul electoral, determinat prin impartirea numarului total de voturi valabil exprimate pentru toate listele si candidatii independenti la numarul mandatelor ce se atribuie in fiecare circumscriptie; biroul electoral de circumscriptie va repartiza fiecarei liste atitea mandate de cite ori se include coeficientul electoral in numarul total al voturilor exprimate pentru lista respectiva; atribuirea mandatelor de pe fiecare lista se va face in ordinea inscrierii candidatilor pe lista si va incepe cu lista de candidati pentru care s-au exprimat cele mai multe voturi; de asemenea, va fi declarat ales candidatul independent care a obtinut un numar cel putin egal cu coeficientul electoral.

In cazul in care, potrivit alin. 2, ramin mandate neatribuite, biroul electoral de circumscriptie va repartiza mandatele listelor sau candidatilor independenti in ordinea descrescatoare a voturilor ramase neutilizate, ca urmare a aplicarii coeficientului electoral.

In caz de vacanta a mandatelor de senatori, dispozitiile art. 71 alin. final se aplica in mod corespunzator.

Biroul electoral de circumscriptie elibereaza candidatilor alesi certificatul doveditor al alegerii lor ca senatori.

Ierarhia electorală

FSN a câștigat competiția parlamentară în 38 de circumscripții electorale, atât pentru deputați, cât și pentru senatori, piezând-o în fața UDMR numai în județele în care populația maghiară era importantă sau majoritară: Covasna, Harghita și Mureș. Frontul a obținut peste media sa națională în 25 de circumscripții de deputați, din care 23 componente ale provinciilor istorice Dobrogea, Moldova (acoperite în întregime) și Muntenia (Argeș, Bacău, Botoșani, Brăila, Buzău, Călărași, Constanța, Dâmbovița, Dolj, Galați, Giurgiu, Gorj, Ialomița, Iași, Mehedinți, Neamț, Olt, Suceava, Teleorman, Tulcea, Vaslui, Vâlcea, Vrancea), iar 2 din Transilvania (Caraș-Severin și Hunedoara), respectiv în 20 de circumscripții senatoriale, toate din afara arcului carpatic (Argeș, Bacău, Botoșani, Brăila, Buzău, Călărași, Dâmbovița, Galați, Giurgiu, Gorj, Ialomița, Iași, Mehedinți, Neamț, Olt, Suceava, Teleorman, Tulcea, Vaslui, Vâlcea). Cel mai bun scor electoral l-a înregistrat în circumscripția senatorială Buzău (90,34%), respectiv în circumscripția de deputați Giurgiu (89,91%), iar cel mai slab scor cu care a câștigat alegerile într-o circumscripție a fost consemnat în județul Cluj (42,31% pentru deputați, 36,97% pentru senatori), victorii sub limita majorității absolute fiind înregistrate numai în Transilvania.

FSN a fost și singurul partid care a obținut cel puțin un mandat parlamentar în fiecare din circumscripțiile pentru deputați, inclusiv în cele majoritar maghiare, lipsindu-i totuși mandate în circumscripțiile senatoriale Covasna și Harghita. Într-un număr de 10 circumscripții electorale (județe) FSN a obținut monopolul absolut al reprezentării parlamentare în Adunarea Deputaților. Astfel, Frontul și-a adjudecat toate mandatele de deputat în circumscripțiile Botoșani, Vaslui și Vrancea, din provincia istorică Moldova, precum și în Brăila, Buzău, Călărași, Giurgiu, Gorj, Ialomița și Olt, toate acestea din Muntenia. În ce privește competiția pentru Senat, unde circumscripțiile electorale au avut o magnitudine mult mai mică, Frontul a monopolizat reprezentarea într-un număr dublu de circumscripții plasate, cu o singură excepție (Bistrița-Năsăud din Transilvania) în cele două provincii deja amintite (Alba, Argeș, Bacău, Botoșani, Brăila, Buzău, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Gorj, Ialomița, Mehedinți, Neamț, Olt, Suceava, Teleorman, Vaslui, Vâlcea și Vrancea).

În afara județelor Covasna, Harghita și Mureș, UDMR a obținut scoruri superioare mediei sale pe țară în alte 8 circumscripții electorale, toate din provincia istorică Transilvania (Arad, Bihor, Brașov, Cluj, Maramureș, Satu Mare, Sălaj și Timiș), în care, cu excepția Timișului, a ocupat poziția a doua, poziție deținută și în circumscripția senatorială Alba. Formațiunea maghiarilor a fost reprezentată în circumscripțiile amintite, plus Alba și Hunedoara, în general cu câte un deputat și/sau un senator, dar în circumscripțiile senatoriale Covasna și Harghita, a deținut monopolul reprezentării (câte 2 senatori), fiind foarte aproape de a-l atinge și la Cameră (3 deputați din 4 în Covasna și 5 din 6 în Harghita).

PNL nu a câștigat alegerile în nicio circumscripție electorală, dar a obținut cel mai bun scor electoral în circumscripția Timiș – 17,94% pentru deputați, respectiv 20,76% pentru senatori –, depășind astfel UDMR. A obținut scoruri peste media sa națională în alte 10 circumscripții electorale (Arad, Brașov, Caraș-Severin, Constanța, Dolj, Galați, Hunedoara, Prahova, Sibiu, București), plus într-o circumscripție de deputați (Iași) și în alta senatorială (Bistrița-Năsăud), scoruri care, cu câteva excepții, l-au plasat pe poziția a doua, înaintea formațiunii etnicilor maghiari. Cu excepția Bucureștiului, unde a obținut 5 mandate de deputat, dar niciun senator, și a Timișului, cu 2 deputați și un senator, în nicio altă circumscripție din ce 22 în care a câștigat mandate, PNL nu a deținut mai mult de un deputat sau un senator. În 7 din cele 22 a fost reprezentat atât în Cameră cât și în Senat.

Partidele ecologiste au reușit performanțe onorabile la aceste alegeri. MER a atins scorul maxim în circumscripția Alba, dar numai pentru deputați (8,55%), un scor foarte bun înregistrând și în județul Sibiu (6,75% pentru deputați, 5,19% pentru senatori). A primit câte un mandat de deputat în 12 circumscripții electorale, plus unul de senator în București. PER a obținut cele mai multe voturi în Brașov (7,12% pentru deputați), dar a înregistrat scoruri peste media sa națională și în Alba, Sibiu, Timiș sau Suceava. A deținut câte un deputat în 8 circumscripții electorale și un senator de București.

Pentru PNȚCD, Bucureștiul a fost circumscripția în care a obținut cele mai multe voturi – 6,19% pentru deputați, 5,82% pentru senatori –, reușind un scor bun și în alte câteva județe din Transilvania (Sălaj și Timiș, peste 4%). Totodată, dacă în celelalte 9 circumscripții în care a câștigat mandate a fost reprezentat de câte un deputat, în Capitală a deținut 3 deputați și un senator.

Ca și UDMR, alianța dintre PUNRT și PR a avut votanții concentrați în Ardeal, realizând scorurile maxime în circumscripțiile electorale Mureș – 34,39% pentru deputați, respectiv 34,36% la Senat, locul al doilea – și Cluj – 15,91% pentru deputați, respectiv 13,50% la Senat, locul al treilea. În aceste două circumscripții a obținut o reprezentare parlamentară similară UDMR: patru deputați și un senator la Mureș și trei deputați și un senator la Cluj. Alianța a mai deținut câte un deputat la Bihor și Brașov.

Pentru celelalte formațiuni politice care au obținut mandate parlamentare nu se pot pune în evidență modele de reprezentare, având în vedere că prezența lor parlamentară s-a rezumat la un număr foarte redus de circumscripții electorale ca efect direct al scrutinului de tip proporțional.

Alegeri parlamentare – 20 mai 1990

Circumscripția nr. 1 – Alba

Circumscripția nr. 2 – Arad

Circumscripția nr. 3 – Argeș

Circumscripția nr. 4 – Bacău

Circumscripția nr. 5 – Bihor

Circumscripția nr. 6 – Bistrița-Năsăud

Circumscripția nr. 7 – Botoșani

Circumscripția nr. 8 – Brașov