Semnale

 
Semnale 

Stanomir, Ioan, Manolache, Cristina, Gheorghe, Anamaria Elena – Challenges of transition. The post-communist experience(s) vol. 1 Editura Institutul European
Prefaţă: Radu Carp Anul apariţiei: 2014 Număr pagini: 424 ISBN: 978-606-24-0060-6 Volumul colectiv Challenges of Transition: The Post-Communist Experience(s) reunește contribuţiile peste 30 de tineri cercetători din România, Cehia, Ungaria, Slovacia, Serbia, Armenia, Franţa și Canada. Deși ideea unei analize asupra post-comunismului nu este nicidecum o noutate, abordarea comparatp și analizele preponderent empirice realizate de autori asigură o notă de originalitate în domeniul studiilor de profil. Mai mult, diversitatea subiectelor cercetate prezentate oferă o perspectivă comprehensivă atât asupra unei perioade controversate a istoriei recente, cât și
asupra unui fenomen ce nu și-a atins încă punctul terminus. Post-comunismul rămâne una dintre temele cel mai adesea invocate în domeniul știinţelor sociale, astfel încât prezentul volum colectiv vine în întâmpinarea nevoii de a avea o literatură de specialitate permanent actualizată. Nu în ultimul rând, considerăm că volumul se încadrează cu ușurinţă pe piaţa cărţilor de specialitate din domeniul știinţelor politice, având avantajul unei abordări inter- și pluri-disciplinare, o tematică relevantă și încă pertinentă, precum și prin prisma faptului că este redactat în 2 limbi de circulaţie internaţională. Sursa: Editura Institutului European, http://www.euroinst.ro/titlu.php?id=1406
Radu Alexandru, Buti Daniel – Statul sunt eu! Un raport asupra politizării justiţiei românești Editura Pro Universitaria
Anul apariţiei: 2014 Număr pagini: 211 ISBN: 978-606-26-0034-1 Independenţa justiţiei reprezintă o preocupare constantă pentru politicienii români, deși nu în sens constituţional, ci într-o manieră pragmatic-partizană. Aceasta este și tema volumului de faţă, al doilea sub titlul „Statul sunt eu!“, ce continuă preocuparea noastră analitică pentru reliefarea caracterului voluntar-arbitrat al politicii românești și, de aici, a specificului sistemului politic postcomunist. Accentul este pus pe analiza „coabitării românești“ dintre președintele Băsescu și premierul Ponta, cu consecinţele și implicaţiile acesteia asupra funcţionării puterii judecătorești, dar și asupra ansamblului politic de după alegerile din 2012.
Configuraţia scenei politice post-electorale a adus România, în premieră absolută, într-o situaţie specifică semiprezidenţialismului francez. Odată ce USL a câștigat majoritatea parlamentară, poziţia de șef real al Guvernului a revenit Premierului, în detrimentul „președintelui-jucător“. Recunoașterea acestui mecanism al transferului de roluri între titularii puterii executive ar fi oferit regimului politic dimensiunea coabitării de tip francez. Totuși, logica cohabitation française nu a funcţionat, aceasta fiind înlocuită cu un mecanism sui-generis de partajare a puterii între președintele Băsescu și premierul Ponta, având ca bază „Acordul de colaborare instituţională“ semnat de cei doi, imediat după alegerile parlamentare. Sursa: Editura Prouniversitaria, http://www.prouniversitaria.ro/carte/statul-sunt-eu
Dragoman, Dragoș – Capital social și valori democratice în România Editura Institutul European
Anul apariţiei: 2010 Număr pagini: 292 ISBN: 978-973-611-700-8 Cercetarea importanţei factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei a fost pusă în umbră, în România și în regiune, de accentul pus pe studiul altor factori consideraţi importanţi pentru democratizarea României, anume pe factorii economici și instituţionali. Performanţele net diferite ale societăţilor postcomuniste în procesul de democratizare, în care România prezintă un decalaj important faţă de alte foste ţări comuniste central europene, dar și diferenţele dintre ultimul val de democratizare central și est-european și precedentele valuri de democratizare postbelică, au adus în discuţie diferenţele culturale dintre aceste societăţi în
termenii capitalului social. Deși acesta a devenit un subiect favorit al sociologiei occidentale în anii ’90, capitalul social continuă să fie relativ puţin studiat în România. Doar eforturile recente ale specialiștilor din domeniul știinţelor politice au reușit parţial să explice importanţa factorilor culturali pentru democratizarea societăţii românești și să integreze cazul României în marile comparaţii la nivel european și mondial. Cartea testează în contexte locale, naţionale și regionale principalele ipoteze ce leagă democratizarea de elementele esenţiale ale capitalului social, care sunt participarea voluntară și încrederea socială. Comparaţia realizată pune sub semnul întrebării optimismul teoriei capitalului social, care este în general creditat cu capacitatea de a promova un cetăţean competent politic, participativ și critic. Factorii ce se dovedesc cei mai importanţi pentru susţinerea democraţiei sunt capitalul uman, în special educaţia, dar și resursele economice și atitudinile cetăţenilor. Sursa: Editura Institutului European, http://www.euroinst.ro/titlu.php?id=1073

 sus