|
Semnale
Semnale
CECILIA TOHĂNEANU –
Introducere în etica politică
Editura Pro
Universitaria
|
Anul
apariţiei: 2013 Număr pagini: 177 ISBN:
978-606-647-741-3
VBazată pe filosofia morală și politică, exploatând în același timp știinţa
politică și teoria democratică, etica politică reprezintă un domeniu de studiu
autonom. Lucrarea de faţă este o introducere în cunoașterea acestui domeniu,
adresată tinerilor care studiază știinţa politică, alte știinţe sociale ori
umaniste. Partea întâi prezintă câteva dintre concepţiile tradiţionale
standard despre relaţia (în mod potenţial conflictuală) dintre etică și
politică, dintre moralitatea publică și principiile moralităţii private. Este un
demers focalizat pe analiza comparativă a noţiunii de etică politică la filosofi
precum Platon, Aristotel, Machiavelli sau Kant,
|
|
ale căror
lucrări continuă să fie considerate locus
classicus al acestei noţiuni. În partea a
doua sunt supuse analizei probleme de
actualitate ale eticii politice cum ar fi:
„mâinile murdare” (dilemele morale în politică);
considerentele morale care justifică, pe de o
parte, dreptul funcţionarilor publici/actorilor
politici la viaţă privată, iar pe de altă parte,
limitările sau restricţionările acestui drept;
dimensiunile reformei etice a politicii
(guvernării) în democraţiile contemporane;
raţiunile morale ale supunerii/nesupunerii
civice, ori controversata problemă a războiului
just. Cartea pune în lumină standardele
etice relevante pentru sfera politică a
interacţiunilor umane, o sferă prin excelenţă a
situaţiilor accidentale, particulare și
imprevizibile, în care comportamentul este
constrâns de principii sau reguli specifice
referitoare la consecinţele acţiunilor și la
acţiunile ca atare. Diverse teme și probleme
de filosofie morală și etică politică au fost
abordate și în alte lucrări publicate în ultimii
ani de către Cecilia Tohăneanu în calitate de
autoare sau coordonatoare: Noţiuni de
filosofie morală (București, Editura Pro
Universitaria, 2013); Ontologie, Politică și
Etică. Supoziţiile metafizice și implicaţiile
morale ale teoriei politice contemporane
(București, Editura Universitară, 2010);
„Ambivalenţa morală a domniei legii. Tensiunea
potenţială între politică și moralitate” (în
Sfera Politicii, n° 134, 2009) și „Lege si
moralitate” (în Sfera Politicii, n°131-132,
2009).
|
|
|
|
|
|
|
|
VIORELLA MANOLACHE –
Repere teoretice în biopolitică
Editura Institutului
de Știinţe Politice și Relaţii Internaţionale
|
Anul apariţiei: 2013
Număr pagini: 201 ISBN: 978-973-7745-87-3
În comentariile sale, cu o ambiţioasă densitate
conceptuală nu o dată ameninţătoare pentru
comprehensiunea unui lector mediu, Viorella
Manolache expune la vedere mai toate pretextele
care-i provoacă și întreţin exerciţiul, înalt
hermeneutic, pe care-l face în landurile
biopoliticii. Autoarea nu lasă la o parte
reflexele de azi ale biopoliticii, cu variile
platforme de legitimare, cu derapajele în forme
vechi sau noi și cu garniturile de tehnici –
inclusiv de control și, prin asta, de prevenire
a riscului – pe care și le revendică. Repere
teoretice în biopolitică pendulează astfel,
benefic, între hermeneutica puterii corpului
uman și cea făcută corpului
|
|
puterii politice, cu accentele grave puse
deasupra tehnologiilor puterii, terminalele atât
de eficiente și sofisticate ale „năstrusnicei!”
bio-puteri. |
Ion Dur |
|
Lucrarea Repere
teoretice în biopolitică de Viorella Manolache
are, în primul rând, meritul de a încerca o
abordare complexă a unei teme încă prea puţin
cercetate în literatura de specialitate din
România [...] În cartea sa, Viorella
Manolache explorează în diverse directii
potenţialităţile acestei noi paradigme, ceea ce
constituie un alt merit al lucrării. Viorella
Manolache nu rămâne prizoniera literaturii
publicate de Michel Foucault și de continuatorii
acestuia, ci ne oferă conexiunile cele mai
insolite, punând în relatie textele foucauldiene
cu punctele de vedere exprimate de J. Habermas,
de Axel Honneth, de E. Levinas, dar si de
teoreticieni care au explorat sfere atât de
diferite, precum J. Rawls sau H. White. Se simte
în diversitatea de referinţe cu care operează
autoarea o anume jubilaţie interioară, o dorinţă
de a intra în dialog cu întregul univers
teoretic al epocii noastre.
|
Ion Goian |
|
|
|
|
|
|
|
sus
|
|