Politici ale traducerii în științele umaniste (dezbatere)

În cadrul Bookfest 2012, ediţia a șaptea a târgului internaţional de carte de la București, organizată între 30 mai și 3 iunie 2012, Franţa a fost invitata de onoare. Evenimentele care au avut loc cu această ocazie, organizate de Institutul francez, au acordat o atenţie specială știinţelor umane și sociale și uneia dintre figurile cele mai reprezentative ale acestui domeniu, Pierre Bourdieu, la zece ani de la moartea acestuia. O dezbatere a fost dedicată «politicilor traducerii in domeniul știinţelor umane» (joi, 31 mai), o alta sociologului Pierre Bourdieu (vineri, 1 iunie). Seria de prezentări și dezbateri despre știinţele umane și despre Pierre Bourdieu, a fost deschisă de François Weil, președinte al EHESS (École des Hautes Études en Sciences Sociales) și s-a desfășurat cu participarea mai multor cercetători francezi și români, editori și traducători români. Au fost invitaţi să participe la această dezbatere despre „politicile traducerii în domeniul știinţelor umane” reprezentanţi ai unor edituri cunoscute pentru locul acordat traducerilor în catalogul lor și în special traducerilor din limba franceză (Humanitas din București și Institutul European din Iași). Au intervenit în cadrul dezbaterii universitari, specialști ai literaturii franceze, traducători implicaţi sau interesaţi de sectorul editorial din România : Bogdan Ghiu (scriitor și reputat traducător, după 1989, al mai multor cărţi fundamentale din știinţele umane), Radu Toma (universitar, traducător și editor), Vlad Alexandrescu (universitar și traducător), Alexandru Matei (universitar și traducător), Camelia Runceanu (doctorandă la EHESS-CSE și traducătoare).

Seria de întrebări lansată de moderatorul și iniţiatorul acestei dezbateri despre „politicile traducerii în domeniul știintelor umane” (Bogdan Ghiu) a vizat strategiile editorilor români, direct implicaţi în luarea deciziilor. Întrebări adresate totodată acelora care pot cel mult influenţa prin propunerile lor atât sectorul editorial sau contribui la valoarea acordată traducerilor în domeniul educaţiei (din poziţia de universitar).

Editorii au răspuns la întrebări care priveau alegerile lor în materie de carte străină și în special despre lucrările de știinţe umane alese pentru traducere. Fiecare editor a încercat să schiteze câteva idei care au stat la baza creării fondul de carte străină în domeniul știinţelor umaniste. Din partea acelora care au făcut deja experienţa unor proiecte editoriale iniţiate în anii 1990 sau care, mai recent, au iniţiat sau participă în prezent la altele consacrate traducerilor în domeniul știinţelor umaniste au venit propuneri pentru încurajarea traducerii de titluri de știinţe umane prin programe aplicate în cadrul universităţilor pe parcursul formării pentru traducerea în domeniul știinţelor umaniste (Radu Toma), alte propuneri schiţate pornind de la observaţii făcute despre proiecte reușite în sectorul editorial românesc și care au vizat traducerea (din limba franceză și în limba franceză). Dar și o expunere rapidă a dificultăţilor cu care se confruntă în perioada recentă orice editor specializat în domeniul știinţelor umaniste ca și a constrângerile pe care le implică pentru traducător tendinţa actuală a editurilor mari de a oferi spaţiu tot mai restrâns traducerilor de titluri în domenii specializate, precum cel al știinţelor umaniste, cu preferând traducerile de cărţi practice sau lucrările de vulgarizare.

Dezbaterea a fost încheiată de Patrick Champagne cu prezentarea celei mai recente lucrări purtând semnatură lui Pierre Bourdieu, care reunește cursurile ţinute de acesta la Collège de France, având ca obiect statul: Pierre Bourdieu, Sur l’État. Cours au Collège de France 1989-1992, Paris, Seuil & Raisons d’Agir, 2012.

Prezentăm în această rubrică punctele de vedere care s-au conturat cu ocazia acestei dezbateri, începând cu cel al iniţiatorului.