|
Semnale
Semnale
Tranziții discursive.
Despre agende culturale, istorie intelectuală şi
onorabilitate idelogică după comunism
Autor: Victor
Rizescu, Editura Ed. Corint
|
Anul
apariţiei: 2012 Număr pagini: 463 ISBN:
978-973-135-721-8
Volumul de debut al profesorului specializat pe istoria ideilor politice româneşti V. Rizescu este o însumare a studiilor publicate de-a lungul vremii în reviste de specialitate, ca Studia Politica, sau culturale, ca Observator Cultural, Cuvântul
etc., la care autorul a adăugat şi o parte a tezei sale de licenţă. Tematica,
prin urmare, este foarte variată, fiind alcătuită din reconstituiri parţiale din
marea dezbatere românească a ultimelor două secole: ce este modernizarea şi cine
trebuie sau este chemat să o facă, cum poate fi înţeleasă situarea României faţă
de “centrul“ civilizaţional al occidentului, care sunt modelele teoretice de
analizare a construcţiei identitare
|
|
naţionale.
Neoliberalismul zeletian, social-democraţia unui
Stahl, marxismul interbelic, corporatismul,
conservatorismul reacţionar, fascismul sunt
analizate într-un mod critic şi, totodată, nou.
Într-adevăr, factura cu adevărat distinctivă a
acestui volum este dată nu atât de temele de
cercetare cât de poziţia aparte asumată de
autor: perspectiva critică, în cazul lui V.
Rizescu, nu înseamnă „demitizare“ sau punere la
zid a diferitelor curente din perioadele
analizate (care, de altfel, nu se reduc doar la
perioada interbelică ci urcă până în
contemporaneitate), ci o re-lecturare a lor
într-o notă atentă la nuanţe şi la contextul
ideatic. Autorul observă că respingerea
mitologiei naţionalist-comuniste s-a transformat
într-un “ritualism antinaţionalist“ care eşuează
într-o tactică de putere simbolică (şi nu
numai), ceea ce duce, inevitabil, la
inexistenţa, în spaţiul academic românesc
contemporan, unei dezbateri reale de idei. |
|
|
|
|
|
|
|
Didactica apartenenţei.
Istorii de uz şcolar în România sec. XX
Autor: Cătălina
Mihalace, Editura Institutul European
|
Anul
apariţiei: 2012 Număr pagini: 333 ISBN:
973-611-830-2Didactica apartenenţei este bazat pe teza de doctorat a autoarei şi se înscrie în linia cercetărilor istoriografice mai noi, preocupate mai mult de obiectul de studiu decât de răfuieli narative cu istoriografiile mainstream
din trecutul recent. Sunt studiate
reprezentările istorice ale românilor succedate
în manualele şcolare pe o perioadă ce se întinde
de la primul război mondial până în
postcomunism. Autoarea ne avertizează însă că
lucrarea nu are un fir cronologic liniar, ci ia
ca punct de referinţă schimbarea de la 22
decembrie 1989. Practic, avem de-a face cu o
istorie – pe alocuri comparativă - a manualului
de istorie românesc,
|
|
făcută „ca la
carte“, cu un aparat teoretic adus la zi şi pe
baza unei cercetări care a luat în considerare
inclusiv cadrul legislativ, curriculum şcolar
precum şi percepţia elevilor, „subiecţii“
procesului educaţional şi, până la urmă,
obiectivul politicilor memoriei istorice. Cartea
este împărţită în trei capitole: „Prezentul
personajului istoric“, care analizează
avatarurile reprezentărilor istorice ale lui
Ştefan cel Mare, „În căutarea faptului
memorabil“, despre modul în care sunt selectate
şi reproduse evenimentele definite drept
reprezentative pentru construcţia identitară
naţională şi „Comunismul, un regim care a făcut
epocă“, în care se discută, mai ales,
reprezentarea şi percepţia unui trecut încă
foarte apropiat. |
|
|
|
|
|
Sociolog pe piaţa muncii
Autor: Mihaela
Lambru (coordonator), Editura Institutul
European
|
Anul
apariţiei: 2012 Număr pagini: 206 ISBN:
978-973-611-861-6 Cu ce „piaţă a muncii“ se confruntă un sociolog proaspăt absolvent? Volumul de mai sus reprezintă un proiect de cercetare care a dat un posibil răspuns la această întrebare. Structurat în trei părţi, volumul cuprinde, în prima parte, puncte de vedere asupra raportului dintre sociologie şi „piaţă“ ce aparţin unor somităţi ale lumii bucureştene sociologice şi nu numai (Ioan Pânzaru, Marian Preda, Lazăr Vlăsceanu, Dumitru Sandu); în a doua parte este redată o cercetare calitativă asupra aşteptărilor pe care angajatorii le au faţă de absolvenţii de sociologie pentru ca ultima parte să fie dedicată reprezentării cantitative a traseului profesional al absolvenţilor de după 1990.
|
|
|
|
|
|
|
Educaţie şi frontiere
sociale. Franţa, România, Brazilia, Suedia
Autori: Mihai Dinu
Gheorghiu, Monique de Saint Martin
(coordonatori) în colaborare cu Bénédicte de
Montvalon, Editura Polirom
|
Anul
apariţiei: 2011 Număr pagini: 263 ISBN:
978-973-46-1872-9Cum
sunt „învăţate“, deprinse, frontiere sociale
care împart lumea socială în care trăim?
Noţiunea de frontieră socială este folosită, în
acest volum, ca instrument de identificare a
modului în care se configurează raporturile
între grupurile sociale ale unor societăţi tot
mai precarizate. Principalul mod de învăţare a
frontierelor a fost identificat de autori în
educaţie, definită în sens larg ca proces de
socializare care implică şcoala, familia, grupul
de egali sau alţi actori instituţionali sau
sociali implicaţi. Cercetările de teren au fost
duse pe teritoriile celor patru ţări desemnate
în titlu; coordonatorul anchetelor de teren din
România (mai precis, din Iaşi şi din
împrejurimile sale) este
|
|
Mihai Dinu
Gheorghiu. Volumul este structurat în trei
părţi; prima parte discută în profunzime
semnificaţia „frontierelor sociale“, a
ierarhizărilor şi a socializării prin educaţie;
partea a doua analizează modul în care se
manifestă acest proces social în cadrul
familiilor de imigranţi, a „claselor populare“
şi a celor mijlocii. În fine, ultima parte
analizează dinamica frontierelor în contextele
socio-culturale amintite.
|
|
|
|
|
|
Studii sociologice.
Ediţie îngrijită, studiu introductiv şi indice
de autori: Andrei Negru
Autor: Eugeniu
Speranţia, Editura Argonaut, Cluj-Napoca
|
Anul
apariţiei: 2012 Număr pagini: 394Câteva din lucrările unuia din cei mai importanţi sociologi ai Clujului interbelic au fost recuperate de profesorul Andrei Negru într-o ediţie critică meritorie pentru istoria teoriilor sociologice româneşti. Eugeniu Speranţia, sociolog „de sistem“, reprezentant al paradigmei biologiste, este publicat cu lucrările „Tradiţia şi rolul ei social“, „Factorul ideal. Studii sociologice şi aplicări la viaţa noastră naţională“, „Fenomenul social ca proces spiritual de educaţie“, „Curs de sociologie generală. Partea I. Teoriile determinismului social“ şi „Problemele sociologiei contemporane“.
|
|
|
|
sus
|
|