|
Recenzie
Ecoul activității Școlii
sociologice de la București
în timpul celui
de-al Doilea Război Mondial
Zoltan Rostas (Ed.), Răfuiala cu scopurile
noastre. Şcoala sociologică de la Bucureşti în
cotidianul Ecoul 1943-1944
Editura Paideia
La editura Paideia a apărut recent Răfuiala cu scopurile noastre. Şcoala sociologică de la Bucureşti în cotidianul Ecoul 1943-1944, o culegere alcătuită de Zoltan Rostas, care aduce în prim-plan activitatea publicistică a trei dintre figurile proeminente ale Şcolii sociologice de la Bucureşti: Octavian Neamţu, Ion Conea, Henri H. Stahl.
Volumul face parte din amplul proiect al lui Zoltan Rostas de restituire a corpusului integral al scrierilor (inclusiv al celor „minore“) membrilor Şcolii (început cu strângerea laolaltă a articolelor de presă ale lui Mihai Pop), pentru a-i înţelege diversitatea şi complexitatea.
Parcurgând textele celor trei, cititorul are impresia că ziarul Ecoul (înfiinţat în decembrie 1943 de Mircea Grigorescu) pare a fi rupt de realitatea dură a războiului. Lipsesc referirile stricte la confruntările armate şi propaganda virulentă. Totuşi, se regăseşte o poziţie faţă de război, văzut mai degrabă ca o situaţie temporară, ca un accident al lipsei de cunoaştere şi înţelegere dintre naţiuni. Cel mai preocupat de efectele războiului este Octavian Neamţu, care îndeamnă la adoptarea unei atitudini optimiste, de evitare a pasivităţii şi de proiectare a viitorului (Încredere în viitor, După război..., Teama de reforme, Fuga de răspundere). Activismul lui nu este întâmplător, având în vedere că a fost organizatorul Echipelor regale studenţeşti. De altfel, Octavian Neamţu semnează şi cele mai multe (22) dintre cele 54 de articole.
Contribuţiile lui Ion Conea (16 articole) se înscriu într-un alt registru, de popularizare şi afirmare ale geografiei istorice şi geopoliticii. Presărate de efuziuni naţionaliste (ponderate şi normale în contextul războiului, al construcţiei şi reconstrucţiei unor naţiuni în Europa) textele publicate de Ion Conea nu diferă prea mult de stilul şi preocupările sale.
Nu la fel stau lucrurile în privinţa lui Henri H. Stahl. Pentru cititorul familiarizat cu studiile de sociologie istorică ale acestuia, poate fi o adevărată descoperire a unui Henri H. Stahl (autor a 11 articole), cu un discurs critic asupra încercărilor de modernizare făcute fără temei ştiinţific.
Se pot observa diferenţe de stil precum şi de argumentare, date de preocupările diferite (munca de educaţie a maselor rurale, geopolitica şi geografia istorică, proprietatea şi obştea devălmaşă). Totuşi, în general, articolele lor tratează tematica afirmării şi dezvoltării României, posibile doar pe baza cunoaşterii realităţii sociale, teză principală a demersului gustian.
Cinci dintre texte nu sunt semnate. Ele conţin fie discursuri ţinute de Dimitrie Gusti la comemorarea unor membri ai Academiei, fie relatări despre activitatea Şcolii. Alegerea prezentării în ordine cronologică a articolelor, precum şi includerea unei cronologii ale evenimentelor majore ale Războiului, permit atât o trasare a traiectoriei intelectuale şi preocupărilor celor trei, cât şi o facilă urmărire a racordurilor cu contextul social-politic şi istoric.
Gabriel-Cătălin Stoian
[The University of Bucharest]
GABRIEL-CĂTĂLIN STOIAN – doctorand, Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea din București.
sus
|
