Alegeri parlamentare

Transformarea voturilor cetăţenilor în mandate uninominale în Parlament
Studiu de caz: Alegerile parlamentare din decembrie 2012,
Circumscripţia electorală nr. 42, Municipiul Bucureşti
 

FLORIN GRECU
[Hyperion University of Bucharest]

Abstract:
The Parliamentary elections from December 2012 were held based on the electoral law 35/2008, that had a uninominal characteristics and transformed the candidates which lost the uninominal college into uninominal parliamentarian, deputies and senators, through the redistribution of the votes of those ranked on the second and third place and therefore the will of the citizens was transformed into uninominal seats, proportionally with the number of votes and the percentage obtained nationally. Even though the vote was thought as a majority one, the democracy of the ballot box, of the vote and of the political game has transformed it into a proportional vote as a consequence of the electoral law and of election result of the day of voting. The case study emphasized that even all the colleges were won by 50%+1, two or three parliamentarians were elected in the same college.

Keywords: Elections; Vote; Uninominal; Majoritarianis/Proportionalism; Seats; Parliament

Introducere

Alegerile parlamentare din 9 decembrie 2012 şi efectele legii electorale 35/2008 au reflectat modul în care un candidat, deşi nu a căştigat colegiul de deputat sau senator, a primit mandatul de parlamentar uninominal. Articolul, pe de o parte, analizează rezultatele alegerilor parlamentare din decembrie 2012 de la Camera Deputaţilor şi Senat iar, pe de altă parte, îşi propune să arate şi să demonstreze modul în care voturile au fost transformate în mandate parlamentare, prin referinte bibliografice de political science, încercând evitarea comentariului de tip jurnalistic, mai ales că analizele de specialitate, despre ultimele alegeri parlamentare uninominale, sunt în curs de a fi realizate. Pornind de la legea electorală, pe baza căreia au fost organizate alegerile pentru Parlamentul României şi continuând cu rezultatele electorale, studiul de caz, dedicat alegerilor organizate pe baza scrutinului uninominal, din circumscripţia electorală numărul 42, Municipiul Bucureşti, analizează rezultatele candidaţilor care au câştigat colegiul şi pe acelora care au obţinut mandatul de parlamentar, la a doua sau a treia redistribuire, deşi, la urne au pierdut colegiul şi implicit şi mandatul, dar vom vedea cum, conform Legii electorale, 35/2008, voturile sunt transformate în mandate uninominale, iar parlamentarii uninominali aleşi reprezintă interesele aceloraşi cetăţeni, deşi sunt câte doi, trei deputaţi sau senatori în acelaşi colegiu electoral uninominal. Colegiul uninominal reprezintă o subunitate a unei circumscripţii electorale, în care este atribuit un singur mandat, specifică articolul 10 din lege. Legea electorală, fundamentată pe principiile proporţionalităţii şi reprezentativităţii, art. 11, are la bază scrutinul majoritar, adică mandatele câştigate majoritar de către candidatul colegiului unininominal sunt obţinute tot pe principiul proporţionalităţii. Prin urmare, scrutinul este descris de lege ca fiind proporţional, însă efectul legii este de natură majoritară. Astfel, există două tipuri de aleşi: „parlamentari aleşi prin vot uninominal, adică printr-o procedură majoritară şi parlamentari aleşi proporţional”¹.

Legea a fost gândită, ca şi în perioada interbelică, ca o primă electorală, în sensul că partidul sau alianţele electorale, în cazul alegerilor din 2012, care obţin 50%+1, în urma votului cetăţenilor, să poată forma guvernul, spre deosebire de legea primei electorale din 1926, unde procentul era de 40%. Astfel concepută, legea 35/2008 oferă o mai mare stabilitate guvernamentală şi posibilitatea executivului de a trece mai uşor legi prin forul legislativ.

Pentru prima oară, alegerile din 1-2 mai 1939 introduce votul uninominal, sub regimul monarhiei autoritare, 1938-1940, fiind organizate de partidul unic, în mod nedemocratic. Aveau drept de vot bărbaţii cu vârsta de peste 30 de ani şi doar femeile ştiutoare de carte votau doar la Maturul Corp. Astfel, prin introducerea condiţiei ştiinţei de carte, pentru Adunarea Deputaţilor, s-a impus votul capacitar. Candidaţii erau propuşi de unica organizaţie politică în stat, Frontul Renaşterii Naţionale, rezultatul votului fiind lipsit de orice fel de emoţii². Reforma electorală din 1939 a modificat natura votului: caracterul universal şi direct fiind înlăturat. Votul uninominal a reprezentat o inovaţie constituţională asupra modului de scrutin, căci a înlocuit scrutinul proporţional pe listă. Motivul alegerii acestui tip de vot a constat în faptul că „scrutinul uninominal face inutilă existenţa partidelor politice”³, căci nu se mai alegeau partide, ci persoane din rândul personalităţilor de prestigiu. Alegerile şi votul uninominal au continuat şi sub democraţia populară, caracterizată de unanimitatea votului.

Mecanismul transformării voturilor în mandate uninominale

Formula electorală uninominală românească postcomunistă se încadrează în categoria scrutinelor care utilizează două niveluri de alocare a mandatelor „în scopul de a combina avantajul unui contract mai strâns între alegător şi reprezentant în circumscripţiile mai mici cu o mai mare proporţionalitate a circumscripţiilor mari, mai ales a acelora la nivelul general”⁴. Articolul 5 al Legii electorale 35/2008 a creat cadrul legal în vederea desfăşurării alegerilor parlamentare, elementul esenţial fiind reprezentat de principiul reprezentativităţii proporţionale pe baza căruia sunt aleşi reprezentanţii naţiunii în colegii uninominale, adică parlamentarii nu mai sunt aleşi pe liste electorale, propuşi de partidele politice, ci individual, dintre personalităţi, însă tot organizaţiile de partid sunt cele care nominalizează candidaţii pentru o poziţie de parlamentar. Pe de altă parte, legea electorală a introdus pragul alternativ, „prin îndeplinirea cumulativă a condiţiei obţinerii a şase colegii uninominale pentru Cameră şi a 3 colegii uninominale pentru Senat, în care candidaţii partidelor, alianţelor politice sau electorale şi organizatiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale se situează pe primul loc, în urma numărului de voturi valabil exprimate”. Putem adăuga că „existenta celui de-al doilea nivel de atribuire a locurilor permite creşterea proporţionalităţii sistemului”.⁵

Cum se distribuie mandatele? În prima etapă, mandatele se atribuie la nivelul colegiilor uninominale, acelor candidaţi care au obţinut majoritatea absolută a voturilor valabil exprimate, cu condiţia ca aceştia să facă parte din partide care au depăşit pragul electoral⁶. În cea de-a doua etapă, candidaţilor acestor partide li se atribuie mandate la nivelul circumscriptiilor electorale, conform ordinii descrescătoare a raportului dintre voturile obţinute în colegiile uninominale în care au candidat şi coeficientul electoral al circumscripţiei electorale respective⁷. Mandatele alocate în prima etapă se scad din totalul mandatelor la care avea dreptul un partid, stabilit conform procedurilor de repartizare. În situaţia în care un partid nu a primit numărul de mandate la care avea dreptul, acestuia i se vor atribui atâtea mandate câte mai sunt necesare. În ceea ce priveşte cea de-a doua etapă a repartizării mandatelor, cea naţională, desfăşurată într-o unică circumscripţie fictivă, se are în vedere o metodă cu divizori⁸. Divizorii utilizaţi sunt numerele întregi 1,2,3,4 după metoda inventată de belgianul Victor d’Hondt. După această metodă „voturile sunt date partidelor care au pierdut alegerile, nereuşind intrarea în forul legislativ”.⁹ Atribuirea mandatelor pentru candidaţii îndreptăţiţi revine birourilor electorale de circumscripţie¹⁰

Ce înseamnă că voturile se transformă în mandate? Răspunsul este oferit de profesorul de ştiinţă politică Alexandru Radu care, într-o postare pe blogul său personal, aduce ca argument faptul că „regula după care voturile se transformă în mandate este cea a proporţionalităţii electorale, ceea ce presupune că un partid care a obţinut 25% din voturi, să deţină în parlament circa 25% din mandate. Cu alte cuvinte, proporţia voturilor pentru un competitor electoral trebuie să se regăsească în proporţiam mandatelor obţinute de acelaşi competitor”¹¹, adică mandatele majoritare se alocă suplimentar, iar mandatele redistribuite revin partidelor politice perdante. Astfel, „pervertirea votului corespunde unui scrutin de tip majoritar care are la baza tot principiul reprezentării proporţionale¹². Locurile doi, trei, patru sunt produsul electoral de compensare a abaterilor de la proporţionalitate generată de primele¹³.

În urma alegerilor şi redistribuirii voturilor şi transformarea lor în mandate, configuraţia noului Parlament este una supradimensionată, prin numărul de locuri. De la un parlament de 412 aleşi, Camera şi Senat, în 2009, s-a ajuns ca puterea legislativă să aibă 587 de reprezentanţi ai naţiunii, în 2012, toţi aleşi uninominal, prin vot democratic, secret şi liber exprimat. Astfel, USL-ul, alianţă politică, electorală şi guvernamentală, deţine majoritatea în Parlament, cu un procent de 67% de mandate, ceea ce îi asigură o mai mare stabilitate guvernamentală, iar opoziţia, împreună, are un procent de 32,82% de mandate obţinute..

Alegerile parlamentare din 9 decembrie 2012 au debutat cu OUG 67/2012 privind modificarea art. 55 din legea electorală 35/2008, având ca subiect mita electorală acordată de candidaţi sau de către partide alegătorilor. Prin urmare, alineatul 1 specifică faptul că „promisiunea, oferirea sau darea de bani, bunuri ori de alte foloase în scopul determinarii alegatorului sa voteze sau să nu voteze un anumit competitor electoral ori un anumit candidat, precum şi primirea acestora de către alegător, în acelasi scop, constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 5 ani”, inclusiv tentativa de mită electorală, aminteşte alineatul 2 al articolului 55 modificat¹⁴. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului enumeră, la alineatul 3, bunurile care sunt prevăzute în categoria mitei electorale şi anume: alimente, băuturi alcoolice sau nealcoolice, produse din tutun ori mărfuri nealimentare. Pe de altă parte, alineatul 4 precizează care sunt bunurile care nu intră în categoria mitei electorale, de la materiale şi obiecte de propagandă electorală, precum: afişe, pliante, cărţi poştale, calendare, caiete, ilustrate, pixuri, brichete, chibrituri, insigne, ecusoane, dvd-uri, fanioane, steaguri, cărti, pungi, tricouri, şepci, eşarfe, fulare, veste, fesuri, mănuşi, pelerine, jachete, inscripţionate cu însemnele electorale ale formaţiunilor politice sau ale candidaţilor care participă la alegeri¹⁵. Putem spune că, în comparaţie cu alte alegeri, locale, parlamentare sau prezidenţiale, cele pe de 9 decembrie 2012, precum şi campania electorală, care a durat o lună de zile, s-au desfăşurat prin mecanisme şi practici electorale mai puţin agresive în comparaţie cu camapaniile anterioare, unde prezenţa mitei electorale: plasa cu produse alimentare, oferirea unor cantităţi de bani alegătorilor sau „bătăuşilor electorali”¹⁶, era la vedere, iar candidaţii şi alegătorii se pretau la asemenea practici cu caracter infracţional. Astfel, limitarea mitei electorale a fost impusă prin OUG 67/2012 la suma de 10 lei.

Rezultatele mandatelor din Parlamentul României

În urma transformării voturilor în mandate şi ca urmare a efectului legii electorale, adică a obţinerii la urne a peste 50%+1, alianţele sau partidele politice au primit la redistribuire, majoritar, restul de mandate. Astfel, rezultatele mandatelor obţinute în urma redistribuirii, ca o compensare a abaterilor de la proporţionalitate, către fiecare partid al alianţelor electorale, se prezintă astfel: USL, Uniunea Social Democrată, compusă din Alianţa de Centru-Stânga: Uniunea Naţională pentru Progresul României şi Partidul Social Democrat, Partidul Verde şi Alianţa de Centru Dreapta: Partidul Naţional Liberal şi Partidul Conservator deţin 399 de mandate repartizate astfel: UNPR: 2,46%=16 mandate, PSD: 35,20%=207 mandate, PV: 1,08%=7 mandate şi PNL: 25,51%=150, adică 50 mandate, PC: 2,93=19 mandate, iar alianţa politică şi electorală, sub numele de Alianţa România Dreaptă, care şi-a anunţat dizolvarea după alegerile parlamentare, actuala opoziţie parlamentară, a fost alcătuită din Partidul Democrat Liberal, Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat şi Partidul Forţa Civică, obţinând 92.5 de mandate repartizate astfel: PDL: 11,55%, adică 75 mandate, PNŢCD: 1,08%= 7 mandate şi FC: 1,62%=10.5. Pe de altă parte, PPDD a obţinut 10,47%,=68 mandate. UDMR a obţinut 27 de mandate de parlamentari, cu un procent de 4,16%. În total, opoziţia parlamentară deţine, cumulat, 188 mandate parlamentare. Putere: 399 + Opoziţie:188 = 587 mandate de parlamentari.

La Camera Deputaţilor s-au obţinut, în total, 412 mandate de deputaţi, repartizate astfel: majoritatea parlamentară formată din USL deţine 278 de mandate: UNPR-10 mandate, PSD-148 mandate, PV-7 mandate, PNL- 100 mandate, PC-13 mandate, iar procentul total al partidelor care deţin majoritatea la Cameră este de 66,54%, repartizate astfel: UNPR: 2,12%, PSD 35,92%, PV: 1,48, PNL 24,27% şi PC: 2,75%. Pe de altă parte, opoziţia, formată din PDL, PNŢCD şi PFC + PPDD + UDMR au împreună 131 de mandate. Astfel, PDL are 52 de mandate, PNŢCD are 3.5 mandate şi PFC are 10.5 mandate + PPDD cu 47 de mandate de deputaţi, + UDMR cu 18 deputaţi. Procentul opoziţiei, pe formaţiuni politice, este repartizat astfel: PDL 11,41%, PNŢCD: 0.74% şi PFC: 2,22% + PPDD: 9,66% + UDMR: 3.81%¹⁷. Total Opoziţie: 38,86%.

La Senat au fost obţinute 175 mandate uninominale repartizate astfel: alianţa politică a USL-ului, actuala majoritate parlamentară, deţine 124 de mandate. Astfel, cea de centru stânga: UNPR: 9 mandate; PSD: 59 mandate, iar cea de centru dreapta alcătuită din PNL: 50 mandate şi PC: 6 mandate, iar procentul partidelor care deţin majoritatea la Senat este de 68,75% distribuit astfel: UNPR: 3,38%, PSD: 33, 52% şi PNL: 28,41%, PC: 3,38% . Pe de altă parte, opoziţia, fosta Alianţă România Dreaptă, alcătuită din PDL, Forta Civică şi PNŢCD au împreună 26,5 de mandate; PDL are 22 de mandate, Forţa Civică a obţinut un mandat, iar PNŢCD a obţinut 3.5 mandate. Pe de altă parte, PPDD deţine 21 senatori, iar UDMR-ul are 9 mandate. În total, opoziţia cumulează 56, 5 mandate de senatori, iar procentul pe formaţiuni politice este de 13,07% pentru PDL, PNŢCD are un procent de 1,97% şi 11,93% pentru PPDD, iar UDMR-ul deţine un procent de 5,07%. Total opoziţie parlamentară: 30,68%.¹⁸

La numărul de mandate obţinute uninominal, majoritar sau proporţional, prin a doua sau a treia redistribuire, se adaugă şi cele 16 mandate atribuite la nivel naţional, prin legea electorală, minonităţilor naţionale. Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale este format din aleşi la nivel naţional în Parlamentul României, la Camera Deputaţilor. Grupul este format din 16 parlamentari din partea minorităţilor alta decât cea maghiară: 1. ALAR: Asociaţia Liga Albanezilor din România; 2. UBBR: Uniunea Bulgarilor din Banat România; 3. FDGR: Forumul Democrat al Germanilor din România; 4. FCER: Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România; 5. UCCR: Uniunea Culturală a Rutenilor din România; 6. AMR: Asociaţia Macedonenilor din România; 7. CRLR: Comunitatea Ruşilor Lipoveni din România; 8. UAR: Uniunea Armenilor din România; 9. UUR: Uniunea Ucraienienilor din România; 10. USR: Uniunea Sârbilor din România; 11. UPR: Uniunea Polonezilor din România; 12. UDTTMR: Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România; 13. UDTR: Uniunea Democrată Turcă din România, 14. UDSCR, Uniunea Democratâ a Slovacilor şi Cehilor din România; 15. RO. AS. IT: Asociaţia Italienilor din România; 16. PRPE: Partida Romilor „Pro-Europa”¹⁹.

Rezultatele mandatelor la nivel naţional, în urma votului

Camera Deputaţilor
Rezultatele scrutinului din 9 decembrie 2012, de la Camera Deputaţilor²⁰, fără redistribuirea mandatelor de către BEC, obţinute de partidele sau alianţele politice care au depăşit pragul electoral şi au intrat în forul legislativ, sunt următoarele: USL a obţinut un număr de 273 mandate şi 4344288 de voturi valabil exprimate. ARD a obţinut un număr de 56 mandate la Camera Deputaţilor şi 1223189 de voturi valabil exprimate în colegiile uninominale. PPDD a obţinut un număr de 47 mandate şi 1036730 de voturi valabil exprimate, iar UDMR-ul a obţinut 18 mandate de deputaţi şi 380656 de voturi valabil exprimate. Pe de altă parte, conform procesului verbal, cu privire la rezultatele finale centralizate de Biroul Electoral Central, pentru alegerile din 09.12.2012, Camera Deputaţilor, la nivel naţional, au fost înscrişi în listele electorale un număr total de 18.423.066 de alegători, iar numărul alegărorilor potrivit copiilor de pe listele electorale permanente a fost de 18.180.175. Pe de altă parte, numărul alegărorilor, potrivit copiilor de pe listele electorale suplimentare, a fost de 187.682, iar numărul alegărorilor care au solicitat să voteze cu ajutorul unei urme speciale a fost de 55.209. Din numărul alegătorilor înscrişi în listele electorale de 18.423.066, la nivel naţional, s-au prezentat la urne un număr total de alegători de 7.694.180, iar numărul alegătorilor care s-au prezentat la urne, înscrişi în copiile de pe listele electorale permanente, a fost de 7.453.090. Pe de altă parte, numărul alegătorilor care s-au prezentat la urne, înscrişi în copiile de pe listele electorale suplimentare, a fost de 187.383, iar cel al alegătorilor care au votat cu ajutorul unei urne speciale a fost de 53.707. Gradul de participare la vot a fost 41,76%, acest procent reprezentând diferenţa dintre numărul de alegători prezenţi la urne, pentru alegerea reprezentanţilor naţiunii la Camera Deputaţilor, în număr de 7.694.180 şi numărul de alegători înscrişi în listele electorale în număr de 18.423.066. La încheierea scrutinului şi în urma cetralizării rezultatului, BEC-ul a comunicat că numărul voturilor valabil exprimate a fost de 7.409.626, iar numărul total al voturilor nule a fost de 212.289, existând şi un număr total de 71.364 de voturi albe.

Senat
La Senat s-au obţinut, în total, 175 mandate de senatori repartizate astfel: USL, a obţinut 122 de mandate şi 4.457.526 de voturi, ARD a obţinut un număr de 24 de mandate şi 1.239.318 de voturi exprimate. PPDD a obţinut 21 de mandate şi 1.086.222 de voturi experimate, UDMR-ul a obţinut 9 mandate de senatori şi un număr de 388.528 de voturi. Pe de altă parte, conform rezultatelor finale centralizate de Biroul Electoral Central²¹, la alegerile din 09.12.2012, pentru Senat, la nivel naţional au fost înscrişi în listele electorale un număr total de 18.423.066 de alegători, iar cel al alegărorilor, potrivit copiilor de pe listele electorale permanente, a fost de 18.180.175. Pe de altă parte, numărul alegărorilor, potrivit copiilor de pe listele electorale suplimentare, a fost de 187682, iar cel al alegărorilor care au solicitat să voteze cu ajutorul unei urme speciale a fost de 55209. Din numărul alegătorilor înscrişi în listele electorale de 18.423.066, la nivel naţional, s-au prezentat la urne un număr total de alegători de 7.694.180, iar numărul alegătorilor care s-au prezentat la urne, înscrişi în copiile de pe listele electorale permanente, a fost de 7.453.090. Pe de altă parte, numărul alegătorilor care s-au prezentat la urne, înscrişi în copiile de pe listele electorale suplimentare a fost de 187383, iar numărul alegătorilor care au votat cu ajutorul unei urne speciale a fost de 53707. Gradul de participare la vot de participare a fost 41,76%, acest procent reprezentănd diferenţa dintre numărul de alegători prezenţi la urne, pentru alegerea reprezentanţilor naţiunii la Senat, în număr de 7.694.180 şi numărul de alegători înscrişi în listele electorale în număr de 18.423.066. La încheierea scrutinului şi în urma centralizării rezultatului, Biroul Electoral Central a comunicat că numărul voturilor valabil exprimate, pentru Senat, a fost de 7.416.628, iar numărul total al voturilor nule a fost de 185.980, dar şi un număr de voturi albe de 90968.

Studiu de caz:

Conform legii electorale şi datelor Biroului Electoral Central, Direcţia Logistică Electorală, au fost repartizate 28 de colegii pentru Camera Deputaţilor şi 12 pentru Senat, dar efectul legii electorale produce 10 deputaţi şi 4 senatori în plus, prin a doua sau a treia redistribuire. Analiza va fi dedicată rezultatelor obţinute de formaţiunile PSD, PNL, ARD şi PPDD, pe colegii uninominale, la Cameră şi Senat. Rezultatele pentru Camera Deputaţilor şi Senat, Circumscripţia electorală numărul 42, Municipiul Bucureşti, vor fi analizate din statisticile postate pe site-ul Biroului Electoral Central²². Conform articolui 9 din Legea 38/2008, circumscripţia electorală este definită astfel: „unitate administrativ teritorială – judeţ sau Municipiul Bucureşti, ori circumscripţia electorală pentru românii cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării, în care se organizează alegeri şi la nivelul căreia se atribuie mandate, în funcţie de rezultatele alegerilor”²³.

Numărul alegatorilor înscrişi în liste a fost de 1794470, iar numărul de alegători înscrişi în listele permanente a fost de 1.787.918, pe de altă parte, numărul de alegatori înscrişi în listele suplimentare a fost de 5495, iar al celor înscrişi în lista specială. 1057. În circumscripţia electorală numărul 42, Municipiul Bucureşti, numărul de alegatori prezenţi la urne a a fost de 719971, iar numărul alegatori prezenţi la urne din lista permanentă a fost de 713445. Pe de altă parte, numărul de alegatori prezenţi la urne în lista suplimentară a fost de 5487, iar numărul de alegatori prezenţi la urne în lista specială fost de 1039; numărul de buletine vot primite a fost de 1.944.315, iar cel al buletinelor de vot anulate a fost de 1224405. Pe de altă parte, numărul de voturi valabil exprimate a fost de 700351, iar cel al voturilor nule a fost de 17182, numărul de voturi albe a fost de 2256. Aceste date sunt valabile pentru toate formaţiunile asociaţiile care au avut candidati în colegiile din circumscripţia 42, USL, ARD şi PPDD, care au obţinut mandate fie majoritar, fie la a doua sau a treia redistribuire. Uniunea Social Liberală, a obţinut un număr de 457.288 voturi, procentul pe fiind de 65,29%. ARD a obţinut 137460 de voturi, procentul fiind de 19,63%. PPDD a obţinut 65858 de voturi, procentul fiind de 9,40%.

Camera Deputaţilor
Rezultatele uninominale ale candidaţilor din Circumscripţia electorală uninominală, nr. 42, Municipiul Bucureşti, care au obţinut mandate de deputaţi în Parlamentul României²⁴:
1. Nistor Gheorghe-Vlad, candidat USL, PNL, pentru Camera Deputaţilor, în colegiul uninominal nr. 1, a câştigat colegiul cu 11898 voturi, cu un procent de 62,64%, dintr-un total de alegatori prezenţi la vot de 19620, iar numărul total de voturi, pe colegiu, a fost de 18995.
2. Tuşa Adriana Diana, candidat USL, PNL, pentru Camera Deputaţilor, în colegiul uninominal nr. 2, a câştigat colegiul cu 11776 voturi, cu un procent de 65,97%, dintr-un total de alegători prezenţi la vot de 18431, iar numărul de de voturi pe colegiu a fost de 17851.
3. Orban Ludovic, candidat USL, PNL, pentru Camera Deputaţilor, în colegiul uninominal nr. 3, a câştigat colegiul cu 12032 voturi, cu un procent de 65,86% dintr-un total de alegători, prezenţi la vot, de 18630, iar numărul de voturi pe colegiu a fost de 18268.

În colegiul uninominal nr. 4 sunt atribuite două mandate de deputat, astfel:
4. Canacheu Costică, candidat ARD, PDL, pentru Camera Deputaţilor, nu a câştigat colegiul, ci a devenit deputat la a doua redistribuire, obţinând 6973 de voturi, cu un procent de 20,41% dintr-un total de alegători, prezenţi la vot de 35092, iar numărul de voturi pe colegiu a fost de 34171.
5. Tudorache Daniel, candidat USL, PSD, pentru Camera Deputaţilor, a câştigat colegiul cu 21704 de voturi, cu un procent de 63,52% dintr-un total de alegători, prezenţi la vot de 35092, numărul de voturi pe colegiu fiind de 34171.
6. Popescu Dumitru-Iulian, candidat USL, din partea UNPR, pentru Camera Deputaţilor, în colegiul uninominal nr. 5, a câştigat colegiul cu 15199 voturi, cu un procent de 65,77% dintr-un total de alegători, prezenţi la vot de 23836, iar numărul de de voturi pe colegiu a fost de 23110.

În colegiul uninominal nr. 6 sunt atribuite trei mandate de deputat, astfel:
7. Dumitru Ovidiu-Ioan, candidat, PPDD, pentru Camera Deputaţilor, nu a câştigat colegiul, ci a obţinut mandatul de parlamentar la a treia redistribuire cu 4117 voturi obţinute, procentul fiind de 12,80%, dintr-un total de alegători prezenţi la vot de 33106, iar numărul de voturi pe colegiu a fost de 32160.
8. Mihăilă Ioan, candidat ARD, PNŢCD, pentru Camera Deputaţilor, nu a câştigat colegiul, ci a obţinut mandatul de deputat la a doua redistribuire, obţinând 5764 voturi, cu un procent de 17,92% dintr-un total de alegători prezenţi la vot de 33106, numărul de voturi pe colegiu a fost de 32160.
9. Nassar Rodica, candidat USL, din partea PSD, pentru Camera Deputaţilor, a câştigat colegiul 20765 voturi, cu un procent de 64,57% dintr-un total de alegători, prezenţi la vot de 33106, iar numărul de voturi pe colegiu a fost de 32160.
10. Tudorie Violeta, USL, din partea PSD, pentru Camera Deputaţilor, în colegiul uninominal nr. 7, a câştigat colegiul cu 17327 voturi, cu un procent de 65,25% dintr-un total de alegători prezenţi la vot de 27276, iar numărul de voturi pe colegiu a fost de 26556.

În colegiul uninominal nr. 8 sunt atribuite două mandate de deputat, astfel:
11. Popescu Dan-Cristian, candidat ARD, Forţa Civică, pentru Camera Deputaţilor, nu a câştigat colegiul, ci a obţinut mandatul de deputat la a doua redistribuire, cu 6802 de voturi, procentul fiind de 26,59% dintr-un total de alegători prezenţi la vot de 26365, iar numărul de voturi exprimate pe colegiu a fost de 25583.
12. Bot Octavian, candidat USL, PNL, pentru Camera, a câştigat colegiul cu 15720 de voturi, procentul fiind de 61,45% dintr-un total de 26365 de alegători prezenţi la vot; numărul de voturi pe colegiu fiind de 25583.

În colegiul uninominal nr. 9 sunt atribuite două mandate de deputat, astfel:
13. Paleologu Theodor, candidat ARD, din partea PDL, pentru Camera Deputaţilor, nu a câştigat colegiul, ci a obţinut mandatul de deputat la a doua redistribuire, obţinând 6888 de voturi, procentul fiind de 28,28%, dintr-un total de alegători prezenţi la vot de 24958, numărul de voturi pe colegiu fiind de 24360.
14. Budurescu Daniel-Stamate, candidat USL, din partea PNL, pentru Camera Deputaţilor, a câştigat colegiul 14448 voturi, cu un procent de 59,31% dintr-un total de alegatori, prezenţi la vot de 24958, iar numărul total de voturi pe colegiu a fost de 24360.
15. Alexe Florin-Alexandru, candidat USL, din partea PNL, pentru Camera Deputaţilor, în colegiul uninominal nr. 10, a câştigat colegiul 15047 voturi, cu un procent de 65,49%, dintr-un total de alegători prezenţi la vot de 23631, iar numărul de voturi pe colegiu a fost de 22976.
16. Nicolăescu Gheorghe-Eugen, candidat USL, din partea PNL, pentru Camera Deputaţilor, în colegiul uninominal nr. 11, a câştigat colegiul cu 15014 de voturi, procentul fiin de 63,79%, dintr-un total de alegători prezenţi la vot de 24143, iar numărul de voturi pe colegiu a fost de 23536.
17. Ispir Raluca-Cristina, candidat USL, din partea PNL, pentru Camera Deputaţilor, în colegiul uninominal nr. 12, a câştigat colegiul cu 17200 voturi, cu un procent de 66,23%, dintr-un total de alegători prezenţi la vot de 26706, iar numărul de voturi pe colegiu a fost de 25972.
18. Vulpescu Ioan, candidat USL, din partea PSD, pentru Camera Deputaţilor, în colegiul uninominal nr. 13, a câştigat colegiul cu 18260 de voturi, cu un procent de 67,10%, dintr-un total de alegători prezenţi la vot de 27917, iar numărul de voturi pe colegiu a fost de 27215.
19. Podaşcă Gabriela-Maria, candidat USL, din partea PSD, pentru Camera Deputaţilor, în colegiul uninominal nr. 14, a câştigat colegiul cu 17928 de voturi, cu un procent de 67,83%, dintr-un total de alegători prezenţi la vot de 27170, iar numărul de voturi pe colegiu a fost de 26432.
20. Petrache Adrian-Alin, candidat USL, din partea PSD, pentru Camera Deputaţilor, în colegiul uninominal nr. 15, a câştigat colegiul cu 15361 de voturi, cu un procent de 69,06%, dintr-un total de alegători prezenţi la vot de 22856, iar numărul de voturi pe colegiu a fost de 22242.
21. Tănăsescu Claudiu-Andrei, candidat USL, din partea PC, pentru Camera Deputaţilor, în colegiul uninominal nr. 16, a câştigat colegiul cu 12688 de voturi, cu un procent de 64,17% dintr-un total de alegători prezenţi la vot de 20274, iar numărul de voturi pe colegiu a fost de 19771.
22. Diaconu Mihai-Bogdan, candidat USL, din partea PSD, pentru Camera Deputaţilor, în colegiul uninominal nr. 17, a câştigatcolegiul cu 13946 de voturi, cu un procent de 69,85% dintr-un total de alegători prezenţi la vot de 20469, iar numărul de voturi pe colegiu a fost de 19966.
23. Bănicioiu Nicolae, candidat USL, din partea PSD, pentru Camera Deputaţilor, în colegiul uninominal nr. 18, a câştigat colegiul cu 21344 voturi, cu un procent de 71,15% dintr-un total de alegători prezenţi la vot de 30726, iar numărul de voturi pe colegiu a fost de 29999.

În colegiul uninominal nr. 19 sunt atribuite două mandate de deputat, astfel:
24. Fenechiu Cătălin-Daniel, candidat PPDD, pentru Camera Deputaţilor, nu a câştigat colegiul, ci a căştigat mandatul de parlamentar la a doua redistribuire, obţinând 4185 de voturi, cu un procent de 11,05%, dintr-un total de alegători prezenţi la vot de 38788, iar numărul de voturi pe colegiu a fost de 37870.
25. Giurescu Dinu, candidat USL, din partea PC, pentru Camera Deputaţilor, a câştigat colegiul cu 24783 voturi, cu un procent de 65,44%, dintr-un total de alegători prezenţi la vot de 38788 , iar numărul de voturi pe colegiu a fost de 37870.

În colegiul uninominal nr. 20 sunt atribuite două mandate de deputat, astfel:
26. Chiriţă Dumitru, candidat USL, din partea PSD, pentru Camera Deputaţilor, a câştigat colegiul cu 17990 de voturi, cu un procent de 63,09% dintr-un total de 29416 de alegători prezenţi la vot, numărul de voturi pe colegiu fiind de 28513.
27. Nicoară Romeo Florin, candidat PPDD, pentru Camera Deputaţilor, nu a câştigat colegiul, ci a primit mandatul de deputat la a doua redistribuire, obţinând 5464 din voturi, cu un procent de 19,16% dintr-un total de alegători prezenţi la vot de 29416, iar numărul de voturi pe colegiu a fost de 28513. Din luna februarie 2013, pe deputatul redistribuit în parlament, ca efect al legii electorale 35/2008, îl regăsim înscris în grupul parlamentari al PNL.
28. Pop Georgian, candidat USL, din partea PSD, pentru Camera Deputaţilor, în colegiul uninominal nr. 21, a câştigat colegiul cu 12776 de voturi, cu un procent de 65,26%, dintr-un total de alegători, prezenţi la vot de 20106, iar numărul de voturi pe colegiu a fost de 19576.
29. Gorghiu Alina-Ştefania, candidat USL, din partea PNL, pentru Camera Deputaţilor, în colegiul uninominal nr. 22, a câştigat colegiul cu 12418 voturi, cu un procent de 71,31%, dintr-un total de alegători prezenţi la vot de 17784, iar numărul de voturi pe colegiu a fost de 17415.
30. Niculescu-Mizil Ştefănescu Tohme Oana, candidat USL, PSD, pentru Camera Deputaţilor, în colegiul uninominal nr. 23, a câştigat colegiul cu 16622 de voturi, cu un procent de 67,86%, dintr-un total de alegători prezenţi la vot de 25211, iar numărul de voturi pe colegiu a fost de 24493.

În colegiul uninominal nr. 24 sunt atribuite două mandate de deputat, astfel:
31. Geantă Florian Daniel, candidat ARD, din partea PDL, pentru Camera Deputaţilor, nu a câştigat colegiul, ci a devenit deputat la a doua redistribuire, obţinând 6250 de voturi, cu un procent de 22,49% dintr-un total 28638 de alegători prezenţi la vot, iar numărul de voturi pe colegiu a fost de 27785.
32. Sturzu Mihai-Răzvan, candidat USL, din partea PSD, pentru Camera Deputaţilor, a câştigat colegiul cu 17968 de voturi, cu un procent de 64,67%, dintr-un total de alegători prezenţi la vot de 28638, iar numărul de voturi pe colegiu a fost de 27785.

În colegiul uninominal nr. 25 sunt atribuite trei mandate de deputat, astfel:
33. Becali George, candidat USL, din partea PNL, pentru Camera Deputaţilor, a câştigat colegiul cu 19908 de voturi, cu un procent de 60,90%, dintr-un total de alegători, prezenţi la vot de 33827, iar numărul de de voturi pe colegiu a fost de 32689.
34. Udrişte Gheorghe, candidat ARD, PDL, pentru Camera Deputaţilor, a nu câştigat colegiul, ci a obţinut mandatul de deputat la a doua redistribuire adunând 7546 de voturi, procentul obţinut fiind de 23,08% dintr-un total de alegători prezenţi la vot de 33827, iar numărul de de voturi pe colegiu a fost de 32689.
35. Pambuccian Varujan  a fost ales la nivel naţional, în circumscripţia 42, Municiupiul Bucureşti, din partea minorităţilor, UAR, a Uniunii Armenilor din România.
36. Mironescu Răzvan Horia, candidat USL, din partea PNL, pentru Camera Deputaţilor, în colegiul uninominal nr. 26, a câştigat colegiul cu 16604 de voturi, cu un procent de 66,38%, dintr-un total de alegători prezenţi la vot de 25773, iar numărul de voturi pe colegiu a fost de 25015.
37. Florea Damian, candidat USL, din partea PC, pentru Camera Deputaţilor, în colegiul uninominal nr. 27, a câştigat colegiul cu 14954 de voturi, cu un procent de 64,68%, dintr-un total de alegători prezenţi la vot de 23816, iar numărul de voturi pe colegiu a fost de 23121.
38. Mihăilescu Ion-Bogdan, candidat USL, din partea PSD, pentru Camera Deputaţilor, în colegiul uninominal nr. 28, a câştigat colegiul cu 15608 voturi, cu un procent de 63,16% dintr-un total de alegători, prezenţi la vot de 25406, iar numărul de voturi pe colegiu a fost de 24711.

Datele statistice au pus în lumină, la Camera Deputaţilor, Circumscripţia electorală nr. 42, Municipiul Bucureşti că, din 28 de colegii uninominale, ar fi trebuit să fie atribuite 28 de mandate de deputaţi, însă avem cu 10 deputati în plus, prin efectul majoritar al scrutinului din 9 decembrie şi a legii electorale. Astfel, în colegiile nr. 4, 8, 9, 19, 20 au fost atribuite câte două mandate de deputaţi, deşi cei de pe primul loc au obţinut 50%+1 din voturi. În colegiile uninominale nr. 6 şi 25 au fost atribuite câte trei mandate de deputaţi, deşi acestea au fost câştigate cu majoritatea voturilor valabil exprimate. Prin urmare, toate colegiile uninominale, în Circumscripţia electorală nr. 42, pentru Camera Deputaţilor au fost câştigate de alianţa electorală a USL-ului, iar numărul de 10 mandate reprezintă procentul de compensare a abaterilor de la proporţionalitate, redistribuit majoritar perdanţilor alegerilor la nivel naţional. În urma analizei datelor şi numărării mandatelor obţinute, în Circumscripţia electorală nr. 42, Municipiul Bucureşti, la Camera Deputaţilor, pe formaţiuni politice, rezultatele transformării votului în mandate sunt următoarele: PSD=13 mandate; PNL=11 mandate; PDL=4 mandate; FC=1 mandate; PNŢCD=1 mandate; PPDD = 3 mandate; UNPR=1 mandate; PC =3 mandate. Total = 37 de mandate alocate partidelor politice + mandatul la nivel naţional atribuit minorităţilor, UAR, Pambuccian Varujan  = 38 de mandate de deputaţi.

Senat
Numărul alegatorilor înscrişi în liste a fost de 1794470, iar numărul de alegători înscrişi liste permanente a fost de 1787918, pe de altă parte, numărul de alegatori înscrişi în listele suplimentare a fost de 5495, iar al celor înscrişi în lista specială 1057. În circumscripţia electorală numărul 42, pentru Senat, Municipiul Bucureşti, numărul de alegatori prezenţi la urne a fost de 719971, iar numărul alegatori prezenti la urne din lista permanentă a fost de 713445; numărul de alegatori prezenţi la urne lista suplimentară a fost de 5487, iar numărul de alegatori prezenţi la urne lista specială fost de 1039; numărul de buletine de vot primite a fost de 1943935, iar numărul de buletine de vot anulate a fost de 1223992. Pe de altă parte, numărul de voturi valabil exprimate în circumscripţia nr. 42, Municipiul Bucureşti, pentru Camera Deputaţilor, a fost de 700141, iar cel al voturilor nule a fost de 17577, iar numărul de voturi albe a fost de 2256. Aceste date sunt valabile pentru foate formaţiunile asociaţiile care au avut candidaţi în colegiile senatoriale din circumscripţia electorală nr. 42.

Uniunea Social Liberală, USL, la Senat, a obţinut un număr de 465518 voturi, procentul pe circumscripţie fiind de 66,49%. Alianţa Romănia Drepată, ARD, în colegiul pentru Senat a obţinut 141283 de voturi, procentul fiind de 20,18% Partidul Poporului Dan-Diaconescu, PPDD a obţinut 66560 de voturi, procentul fiind de 9,51%.

Rezultatele uninominale ale candidaţilor care au obţinut mandate de senatori în Circumscripţia electorală numărul 42, Municipiul Bucureşti²⁵, vor fi analizate din statistica postată pe site-ul Biroului Electoral Central²⁶.
1. Corlăţean Titus, candidat USL, PSD, pentru Senat, în colegiul uninominal nr. 1, format din colegiile uninominale nr. 1 şi 4, pentru alegerera Camerei Deputaţilor, a câştigat colegiul cu 34506 de voturi, procentul fiind de 64,95%, dintr-un total de alegători prezenţi la vot de 54712; numărul de voturi pe colegiu a fost de 53125.
2. Tăriceanu Călin Constantin Anton Popescu, candidat USL, PNL, pentru Senat, în colegiul uninominal nr. 2, format din colegiile uninominale nr. 2 şi 3, pentru alegerera Camerei Depitaţilor, a câştigat colegiul senatorial cu 24910 voturi, procentul fiind de 68,68% dintr-un total de alegători prezenţi la vot de 37061, iar numărul de voturi pe colegiu a fost de 36268.
3. Oprea Gabiel, candidat USL, UNPR, pentru Senat, în colegiul uninominal nr. 3, format din colegiile uninominale nr. 5 şi 6, pentru alegerera Camerei Depitaţilor, a câştigat colegiul senatorial cu 35589 de voturi, cu un procent de 64,80% dintr-un total de alegători, prezenţi la vot de 56942; numărul de voturi pe colegiu fiind de 54925.

În colegiul uninominal nr. 4 format din colegiile uninomimale nr. 7, 8, şi 9, pentru alegerera Camerei Deputaţilor, sunt atribuite două mandate de senator, astfel:
4. Boagiu Anca Daniela, candidat ARD, PDL, pentru Senat, nu a câştigat colegiul, ci a primit un mandat de senator la a doua redistribuire, adunând 19510 de voturi, cu un procent de 25,48%, dintr-un total de alegători prezenţi la vot de 78599, iar numărul de voturi pe colegiu a fost de 76560.
5. Pelican Dumitru, candidat USL, PC, pentru Senat, în colegiul uninominal nr. 4, a câştigat colegiul senatorial cu 48453 de voturi, cu un procent de 63,29% dintr-un total de alegători, prezenţi la vot de 78599, iar numărul de voturi pe colegiu a fost de 76560.

În colegiul uninominal nr. 5, format din colegiile uninominale nr. 10, 11 şi 14, pentru alegerera Camerei Deputaţilor, sunt atribuite două mandate de senator, astfel:
6. Rădulescu Cristian, candidat ARD, PDL, pentru Senat, nu a câştigat colegiul, ci a primit mandatul de senator la a doua redistribuire, obţinând 15068 de voturi, cu un procent de 20,64%, dintr-un total de alegători, prezenţi la vot de 74944, iar numărul de voturi pe colegiu a fost de 72991.
7. Daniel Constantin Barbu, candidat USL, PNL, pentru Senat, a câştigat colegiul senatorial cu 48779 voturi, cu un procent de 66,83% dintr-un total de 74944 de alegători, prezenţi la vot, iar numărul de voturi pe colegiu a fost de 72991.
8. Ecaterina Andronescu, candidat USL, PSD, pentru Senat, în colegiul uninominal nr. 6, format din colegiile uninominale nr. 12, 13 şi şi 15, pentru alegerera Camerei Deputaţilor, a câştigat colegiul senatorial cu 51919 de voturi, cu un procent de 68,72%, dintr-un total de alegători, prezenţi la vot de 77479, iar numărul de voturi pe colegiu a fost de 75548.
9. Victor Ciorbea, candidat USL, PNL, pentru Senat, în colegiul uninominal nr. 7, format din colegiile uninominale nr. 16 şi 17, pentru alegerera Camerei Deputaţilor, a câştigat colegiul cu 27424 voturi, cu un procent de 69,31% dintr-un total de alegători, prezenţi la vot de 40743, iar numărul de voturi pe colegiu a fost de 39566.
10. Dan Voiculescu, candidat USL, PC, pentru Senat, în colegiul uninominal nr. 8, format din colegiile uninominale nr. 18 şi 19, pentru alegerera Camerei Deputaţilor, a câştigat colegiul senatorial cu 45869 de voturi, cu un procent de 67,58% dintr-un total de alegători, prezenţi la vot de 69514, iar numărul de voturi pe colegiu a fost de 67870. Ulterior senatorul şi-a anunţat demisia de la tribuna Senatului.
11. Cătălin Croitoru, candidat USL, PSD, pentru Senat, în colegiul uninominal nr. 9, format din colegiile uninominale nr. 20 şi 21, pentru alegerera Camerei Deputaţilor, a câştigat colegiul cu 31263 de voturi, cu un procent de 64,94% dintr-un total de alegători, prezenţi la vot de 49522, iar numărul de voturi pe colegiu a fost de 48144.
12. Florian Popa, candidat USL, PSD, pentru Senat, în colegiul uninominal nr. 10, format din colegiile uninominale nr. 22 şi 23, pentru alegerera Camerei Deputaţilor, a câştigat colegiul cu 28824 voturi, cu un procent de 68,85% dintr-un total de alegători, prezenţi la vot de 42995, iar numărul de voturi pe colegiu a fost de 41867.
13. Corneliu Dobriţoiu, candidat USL, PNL, pentru Senat, în colegiul uninominal nr. 11, format din colegiile uninominale nr. 24 şi 25, pentru alegerera Camerei Deputaţilor, a câştigat colegiul cu 39908 de voturi, cu un procent de 65,92% dintr-un total de alegători prezenţi de 62465, numărul de voturi pe colegiu a fost de 60544.

În colegiul uninominal nr. 12 format din colegiile uninominale nr. 26, 27, şi 28, pentru alegerera Camerei Deputaţilor, sunt atribuite trei mandate de senator, astfel:
14. Florina Ruxandra Jipa, candidat PPDD, pentru Senat, nu a câştigat colegiul, ci a primit mandatul de senator la a treia redistribuire, obţinând 8276 de voturi, cu un procent de 11,38% dintr-un total de alegători prezenţi la vot de 74995, iar numărul de voturi pe colegiu a fost de 72733.
15. Valeriu Todiraşcu, candidat ARD, PNŢCD, pentru Senat, nu a câştigat colegiul, dar a primit mandatul de senator la a doua redistribuire, obţinând 13988 voturi, cu un procent de 19,23% dintr-un total de alegători prezenţi la vot de 74995, iar numărul de voturi pe colegiu a fost de 72733.
16. Gabriel Mutu, candidat USL, PSD, pentru Senat, a câştigat colegiul cu 48084 de voturi, voturi, cu un procent de 66,10% dintr-un total de alegători, prezenţi la vot de 74995, numărul de voturi pe colegiu fiind de 72733.

Analiza a pus în lumină faptul că, la Senat, Circumscripţia electorală nr. 42, Municipiul Bucureşti, din 12 de colegii ar fi trebuit, dacă scrutinul ar fi fost majoritar, să fie atribuite 12 de mandate de senatori, însă avem cu 4 senatori în plus, ca efect al legii electorale. Astfel, în colegiile nr. 4 şi 5 au fost atribuite câte două mandate de senatori, iar în colegiul uninominal nr. 12 au fost atribuite trei mandate senatori, deşi cei de pe primul loc au obţinut 50%+1 din voturi. Prin urmare, toate colegiile uninominale pentru Senat au fost căştigate majoritar de USL, iar numărul de 4 mandate alocate în plus reprezintă procentul de compensare a abaterilor de la proporţionalitate obţinut de perdanţii alegerilor la nivel naţional. În urma analizei datelor şi a transformării votului în mandate, la Senat, pe formaţiuni politice, rezultatele sunt următoarele: PSD=5 mandate; PNL=4 mandate; PDL=2 mandate; PNŢCD=1 mandate; PPDD=1 mandate; UNPR=1 mandate; PC =2 mandate. Total = 16 de mandate atribuite partidelor politice.

Concluzii

Autoritatea Electorală Permanentă a centralizat datele, în urma alegerilor din 9 decembrie 2012, organizate pentru alegerea deputaţilor şi senatorilor din Parlamentul României, acestea reflectând situaţia reală a votului majoritar, în sensul că în Circumscripţia electorală nr. 42, Municipiul Bucureşti, toate colegiile au fost câştigate de Uniunea Social Democrată, iar candidaţii Alianţei România Drepată şi Partidului Poporului Dan Diaconescu au primit mandate de deputaţi şi senatori, deşi s-au clasat fie pe locul doi, fie pe locul trei în colegiul uninominal, pentru că „procedeul alegerii uninominale, adică al alegerii personificate sau individuale, nu este apanajul exclusiv al scrutinului majoritar, aşa cum a demonstrat-o lege 35/2008, care a reprezentat un compromis, între noua filosofie majoritaristă şi practica proporţionalistă”²⁷.

Prin urmare, deşi nu se câştigă colegiul de către un anumit candidat, pentru un mandat de deputat şi senator, actuala arhitectură electorală, pe baza căreia au fost organizate alegerile parlamentare din decembrie 2012, produce parlamentari uninominali, iar uninominalul obţine mandatul cu toate că a pierdut colegiul, motivul fiind reprezentat de faptul că legea electorală 35/2008 redistribuie votul, care corespunde unui scrutin de tip majoritar, în funcţie de procentul obţinut la nivel naţional, transformând perdanţii în aleşi, pe principiul reprezentării proporţionale. Astfel, reprezentarea fiind nominală, pe persoană, iar candidaţii nefiind înscrişi pe listele electorale ale partidelor, logica scrutinului se fundamentează pe „nereprezentativitate proporţională”²⁸, în sensul că partidelele care propun candidaţii uninominali, în vederea obţinerii mandatului, sunt reprezentate, nu şi cetăţeanul, alegătorul.

Bibliografie
BARBU, Daniel, Republica absentă, ediţia a II-a , Bucureşti, Editura Nemira, 2004.
GRECU, Florin, Construcţia unui partid unic „Frontul Renaşterii Naţionale”, Bucureşti, Editura Enciclopedică, 2012.
LIJPHART, Arend, Modele ale democraţiei, Iaşi, Editura Polirom, 2000.
MARTIN, Pierre, Sistemele electorale şi modurile de scrutin, trad. De Nora Singer, Bucureşti, Editura Monitorul Oficial, 1999.
PREDA, Cristian, România postcomunistă şi România interbelică, Bucureşti, Editura Meridiane, 2002.
RADU, Alexandru, Politica între proporţionalism şi majoritarism. Alegeri şi sistem electoral în România postcomunistă, Iaşi, Editura Institutul European, 2012.
RADU, Sorin, Electoratul din România în anii democraţiei parlamentare (1919-1937), Iaşi, Editura Institutul European, 2004.
RUDESCU, Corneliu, „Principiul separaţiunilor puterilor de la 27 februarie 1938”, în Revista de Drept Public, Nr. 3-4, Bucureşti, Editura Institutul de Arte Grafice, „Marvan”, 1939.

Legislaţie electorală
Monitorul Oficial, Nr. 196 din 13 martie 2008, Lege nr. 35 din 13 martie 2008 , pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, cu modificările şi completările ulterioare
Monitorul Oficial, Partea I, Nr. 753 din 8 noiembrie 2012, OUG 67/2012 privind modificarea art. 55 din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului si pentru modificarea si completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale, a Legii administratiei publice locale nr. 215/2001 si a Legii nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali
Monitorul Oficial, Partea I, Nr. 789 din 23 noiembrie 2012, OUG 70/2012 privind modificarea şi completarea Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputatilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autoritâţilor administraţiei publice locale, a Legii administratiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali.

Resurse on.line
http://www.mediafax.ro/
http://alexandruradublog.blogspot.ro/
http://www.roaep.ro/ro/section.php?id=66&l2=72&l3=126&ids=121
http://www.becparlamentare2012.ro/statistici%20rezultate%20finale.html
http://www.cdep.ro
http://senat.ro/Start.aspx

NOTE

FLORIN GRECU – Lector Univ. Dr. Universitatea Hyperion din Bucurest.

 sus