Eveniment

Masă rotundă
Emigrarea evreilor din România în contextul celui de-al Doilea Război Mondial
 

Pe 24 februarie a.c. s-au comemorat 70 de ani de la tragedia provocată de scufundarea vasului Struma (24 februarie 1942). Scufundarea vaporului, prin torpilare de către un submarin sovietic, a condus la moartea tuturor celor 790 de evrei aflaţi la bord, cu o excepţie, David Stoliar, un tânăr de 19 ani. Pasagerii vaporului Struma au fost evrei români care emigrau în Palestina, în condiţiile legilor cu caracter antisemit şi a deportărilor în Transnistria organizate de regimul Ion Antonescu.

Cu acest prilej, Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” împreună cu Comunitatea Evreilor din Bucureşti, Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România şi Centrul pentru Studierea Istoriei Evreilor din România, a organizat o masă rotundă cu tema emigrarea evreilor din România în contextul celui de al Doilea Război Mondial.

Au participat dr. Aurel Vainer (preşedintele FCER), dr. Stelian Tănase (profesor Universitatea din Bucureşti), dr. Alexandru Florian (INSHR-EW), dr. Lya Benjamin (CSIER-FCER), dr. Liviu Rotman (CSIER-FCER), dr. Mihail E. Ionescu (ISPAIM), dr. Hary Kuller (CSIER-FCER), drd. Adina Babeş (INSHR-EW). Moderatorul discuţiei a fost drd. Erwin Simsensohn (preşedintele CEB).

Aurel Vainer, preşedintele FCER, a deschis discuţia prin menţionarea comemorării din Knesset, parlamentul israelian, pe 21 februarie a.c., ocazionată de tragedia Struma. De asemenea, el a vorbit despre semnificaţia acestei tragedii pentru istoria evreilor din România şi importanţa comemorării ei.

Stelian Tănase a relatat câteva aspecte legate de naşterea proiectului de cercetare despre acest eveniment, interesul său pentru guvernarea militaro-legionară şi oportunitatea consultării arhivelor Muzeului Memorial al Holocaustului din Washington. Pe baza consultării acestor arhive dar şi a discuţiilor avute cu unii martori indirecţi (prieteni sau vecini ai celor aflaţi la bordul vaporului Struma), cercetarea s-a finalizat în scenariul filmului Struma (în regia lui Radu Gabrea, film realizat în 2000).

Liviu Rotman a prezentat publicului contextul istoric al perioadei respective, prin menţionarea politicilor şi legilor cu caracter antisemit ale regimului antonescian. Totodată, a încercat să ofere un răspuns la întrebarea cine sunt cei vinovaţi de această tragedie făcând referire atât la autorităţile străine cât şi la cele româneşti.

Alexandru Florian s-a referit la contextul general al emigrărilor din România în perioada celui de al Doilea Război Mondial, concentrându-şi discursul pe politicile iniţiate de autorităţile române în acest sens, politici care nu au fost implementate. Concluzia a fost că emigrarea nu a fost în fapt o soluţie la deportare şi exterminare, ea a fost o realitate conjuncturală cu rezultate nesemnificative.

Lya Benjamin a vorbit despre rezolvarea „chestiunii evreieşti” prin emigrare aşa cum transpare ea din şedinţele Consiliului de Miniştri din acea perioadă. Deasemenea, L. Benjamin a oferit un răspuns la întrebarea „a fost scufundarea vasului Struma o acţiune premeditată?”.

Harry Kuller a discutat despre impactul pe care tragedia Struma l-a avut asupra comunităţilor evreieşti din România, în principal asupra comunităţii din Moineşti, şi modul în care comunitatea a reacţionat la această tragedie.

Adina Babeş a vorbit despre reflectarea în presa vremii a tragediei de pe Struma, făcând referire atât la presa internaţională cât şi la cea naţională. Ea a adus de asemenea în discuţie şi reflectarea tragediei în prima lucrare literară dedicată acestui subiect, Meghilat Struma.

Mihail E. Ionescu a închis seria dezbaterilor cu o prezentare a aspectelor militare care au însoţit şi determinat scufundarea vasului, făcând totodată referire la contextul mai larg al tragediei.

Din discursurile şi dialogul care a avut loc au reieşit câteva idei importante despre politica statului român, despre statutul şi situaţia evreilor în anii războiului, dar şi despre moduri de abordare a istoriei recente, şi instrumentele disponibile pentru o astfel de cercetare.

 sus