Recenzie

Rechizitoriul reperelor etice ale capitalismului

---

Daniel Dăianu, Radu Vrânceanu, Frontiere etice ale capitalismului
Iaşi, Editura Polirom, 2006, 303 pp.

---

Lucrarea „Frontiere etice ale capitalismului”, coordonată de Daniel Dăianu şi Radu Vrânceanu, reprezintă o pledoarie pentru infuzarea sistemului economic capitalist cu prerechizite deontologice, având ca imperativ declarat decelarea modului în care „capitalismul poate asigura un teren propice pentru dezvoltarea comportamentului etic, pentru apariţia unor norme sociale sănătoase şi a autoreglării sau dacă, dimpotrivă, o anumită doză de comportament imoral reprezintă o trăsătură inerentă a sistemelor capitaliste” (p. 10).

La nivel metodologic se remarcă îndeosebi „abordarea de tip teză antiteză a provocărilor de ordin etic ale capitalismului, ce prezintă interes atât pentru studenţii din domeniul afacerilor, economiei, ştiinţelor sociale şi filosofiei, cât şi pentru practicanţii care doresc să înţeleagă mai bine societăţile moderne şi să-şi îmbunătăţească deciziile” (p. 12).

Cartea este structurată în trei părţi, fiecare dintre acestea cuprinzând o serie de capitole care subsumează opinii interesante ale unor experţi „din diferite domenii ale ştiinţelor sociale, conducând la o strategie editorială a diversităţii care reliefează multiplele faţete ale chestiunilor etice ce necesită o abordare pluridisciplinară pentru a obţine o viziune de ansamblu” (p. 11).

Prima parte a lucrării, „Etica programată”, creionează argumente care certifică faptul că „societăţile capitaliste nu sunt capabile să furnizeze soluţii ideale pentru problemele etice” (p. 11). Aducem în discuţie capitolul „Cum şi-a pierdut capitalismul sufletul. De la etica protestantă la baronii jafului”, deoarece realizează trimiteri la operele lui Adam Smith şi Max Weber, ajutând cititorul să-şi formeze o perspectivă sinoptică asupra subiectului abordat. Autoarea capitolului opinează faptul că „o lectură exhaustivă a operei lui Smith demonstrează că specificul etic al capitalismului depinde de existenţa unui cod de moralitate adânc întipărit la nivelul actorilor individuali”, iar „asemănarea dintre această abordare şi cea a lui Max Weber  explică organizarea capitalismului raţional modern” (p. 63). Se impune să amintim în acest context faptul că încă de la apariţie, lucrarea lui  Max Weber „Etica protestantă şi spiritul capitalismului” a determinat controverse de ordin istoric, dar şi de ordin actual prin corelarea a două dimensiuni: religia şi dezvoltarea economică. Sociologul german evidenţiază faptul că etica protestantă este unul dintre fenomenele care au condus la creşterea raţionalismului în diverse aspecte ale vieţii sociale, cu menţiunea că este vorba despre o legătură incidentală, şi nu o dependenţă cauzală absolută. Raţionalismul s-a manifestat îndeosebi în civilizaţia vestică şi este corelat cu dezvoltarea capitalismului¹.

Capitolele din partea a doua a lucrării, intitulată „Etica spontană”, analizează „virtuţile etice ale sistemelor capitaliste şi ajung la concluzii favorabile, mai ales în privinţa capacităţii economiilor de piaţă de a sprijini valorile umane universale” (p. 11). Tezele de interes principal din această secţiune conturează un tablou complex, în care „piaţa liberă generează un mediu etic bazat pe decizia luată de indivizi de a-şi trata semenii ca pe nişte fiinţe umane” (p. 153), sursa eticii fiind definită prin responsabilitate.

Partea a treia a lucrării, „Dileme etice în practică”, cuprinde o taxonomie a unor studii de caz menite să introspecteze asumpţiile etice ale unor situaţii reale, de exemplu „modul de conducere a companiilor privit în lumina recentelor scandaluri corporatiste, marketingul agresiv în raport cu cel eficient şi protecţia mediului înconjurător” (p. 12).  Vom regăsi în aceste pagini „studiul neînţelegerilor ce apar între economişti şi ecologişti cu privire la analizele cost beneficiu şi la un nivel mai general, cu privire la rolul pieţei şi al guvernului în acest domeniu, această analiză facilitând examinarea şi evaluarea principalelor tipuri de politici de mediu, fie ele bazate sau nu pe situaţia pieţei, şi impactul lor asupra comportamentului firmelor” (p. 232).

Daniel Dăianu şi Radu Vrânceanu reiterează în cele din urmă principalele postulate ale capitalismului ca „model economic dominant în lume” (p. 297), detractând asumpţia conform căreia „etica este o serie de speculaţii controversate”. În acest context, cei doi autori atrag atenţia asupra opiniilor specialiştilor care au contribuit la realizarea acestui volum, care converg asupra faptului că „externalităţile sociale pozitive precum încredere, sinceritate, integritate, corectitudinea privind tranzacţiile viitoare şi cinstea contribuie la buna funcţionare a economiei descentralizate, şi implicaţia opusă fiind adevărată: renunţarea la aceste valori ar însuma costuri majore pentru o economie de piaţă” (p. 299).

Construcţiile şi deconstrucţiile consideraţiilor de ordin etic ale capitalismului atribuie volumului „Frontiere etice ale capitalismului” valoarea unei „lecţii de morală în sine”, interogaţiile din cuprinsul lucrării legitimând faptul că „sectorul afacerilor ar funcţiona mai bine dacă dimensiunea etică ar deveni o componentă pe deplin recunoscută a sistemelor de management corporatist, iar calitatea globală a analizelor sociale s-ar îmbunătăţi cu siguranţă dacă s-ar acorda mai multă atenţie aspectelor de ordin etic” (p. 299).

Oana Albescu
[Babeş-Bolyai University, Cluj-Napoca]

Bibliografie
DĂIANU, Daniel, VRÂNCEANU, Radu, Frontiere etice ale capitalismului, Iaşi: Editura Polirom, 2006.
WEBER, Max, Etica protestantă şi spiritul capitalismului, Bucureşti: Librom Antet S.R.L., 2003.

NOTA

OANA ALBESCU – Drd., Şcoala Doctorală de Relaţii Internaţionale şi Studii de Securitate, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca.

 sus