Migranţi români, cetăţeni europeni

Efecte socio-economice ale migrației după 1989
Studiu de caz: Feldru, Transilvania

GABRIEL GIRIGAN
[Babeș-Bolyai University, Cluj-Napoca]

Abstract:
This study aims to analyze the socio-economic effects of migration in a Transylvanian village after 1989. Some relevant issues are: migration impact beyond official statistics and how migration affects social groups or gender relations in the village. It is an anthropological research using qualitative methods that highlights the specificity of migration in the village proved by: women’s empowerment, changing of social status for returning migrants, youth and social pressure generated by migration. The results provide a new perspective on migration research, focused on family changes and social status differences between migrants and nonmigrants.

Keywords: labor migration; changes at the social level; gender study; migration and family; anthropology of migration

Introducere

În lucrarea de faţă, mă voi referi la efectele migraţiei în plan social şi economic asupra satului Feldru, judeţul Bistriţa-Năsăud. Este o abordare introductivă asupra fenomenului migraţiei ce încearcă să prezinte atitudini, comportamente sociale, precum şi influenţe pe plan cultural şi modul în care acestea se raportează la diferite categorii sociale ale satului precum copiii, tinerii, cei de vârstă medie şi cei mai în vârstă, având în vedere faptul că fiecare dintre aceste categorii trăiesc diferit experienţa migraţiei.

1. Cadrul conceptual şi metodologic
În ceea ce priveşte studiul efectelor migraţiei asupra tinerilor, voi analiza migraţia din punct de vedere teoretic sub conceptul de „cultură a migraţiei” care schimbă valori şi percepţii culturale astfel încât creşte tendinţa de emigrare la nivelul comunităţii¹. Următorul element de analiză este relaţia dintre migraţie şi gen. Feminizarea migraţiei este un fenomen din ce în ce mai curent. Migraţia devine un „gendered phenomenon” prin care femeii îi sunt atribuite noi roluri în familie şi un potenţial de statut care nu era luat în calcul în cercetările anterioare². Demn de menţionat este şi faptul că, odată cu criza economică din 2008, cererea de forţă de muncă din rândul femeilor a crescut, multe dintre ele muncind ca îngrijitoare în Italia, Austria, Spania³.

Migraţia poate fi percepută ca un potenţial vector de dezvoltare socio-economică: diferite stadii ale dezvoltării pot determina migraţia şi, în acelaşi timp, aceasta poate facilita schimbări profunde în economie şi societate⁴.

Studiul de gen asupra migraţiei nu se rezumă doar la statistici care confirmă prezenţa din ce în ce mai mare a femeilor în fenomenul migraţiei, ci este de observat efectul pe care îl au aceste practici asupra structurilor sociale, culturale şi economice⁵. Migraţia poate fi văzută ca un mecanism al trecerii persoanelor implicate prin experienţa migraţiei, de la tradiţional spre contactul cu modernitatea. Este o mutaţie de proporţii pentru migranţii din zona rurală, deoarece ei vor lua contact cu un alt orizont cultural, respectiv cu o societate de primire care va determina schimbări la nivel identitar, comportamental sau familial⁶.

Studiul de faţă este o cercetare în care a fost aplicată metoda de tip calitativ⁷. În primă fază se utilizează interviuri de testare (pilot) a ghidului de interviu şi a focus grup-ului⁸. Ghidul de interviu semi-structurat este instrumentul cercetării de teren, după care se trece la faza de eşantionare a populaţiei după sex, vârstă, stare civilă, loc de naştere, ocupaţie, iar ultima etapă constă în analiza finală a obiectivelor cercetării pentru fiecare grup social⁹.

2. Studiu de caz: Migraţia din Feldru după 1989, Transilvania
Scopul acestei cercetări este de a explora, descrie şi analiza efectele fenomenului de migraţie la nivelul localităţii Feldru şi de a stabili în ce măsură acesta a schimbat comportamente sociale, economice sau culturale în viaţa de zi cu zi a comunităţii satului.

Aşezarea geografică: localitatea Feldru este situată în nord-estul Câmpiei Transilvaniei, pe Valea Someşului Mare. Este situată la 39 km nord de oraşul Bistriţa, reşedinţa de judeţ, şi la 15 km est de oraşul Năsăud.

Aspecte demografice: potrivit recensământului din comuna Feldru, la 1 ianuarie 2009, populaţia stabilă a comunei Feldru este de 6552¹⁰ de persoane.

Tabel. nr. 1

Sursa: Plan strategic de dezvoltare socio-economică, comuna Feldru, judeţul Bistriţa-Năsăud, 2009

Migraţia: la nivelul localităţii Feldru, fenomenul migraţiei internaţionale pentru muncă s-a intensificat treptat, în anul 2003 numărul emigranţilor ajungând la 2234. Ţările de destinaţie ale emigranţilor din Feldru sunt prezentate în Graficul nr. 1. În 2009, conform unui recensământ întocmit de primărie, numărul celor plecaţi la muncă în străinătate era de 1787¹¹ de persoane, reprezentând 27, 27% din populaţia satului.

Grafic nr. 1: Populaţia plecată la nivelul anului 2009

Sursa: Plan strategic de dezvoltare socio-economică, comuna Feldru, judeţul Bistriţa-Năsăud, iulie 2009

2.1 Tinerii şi migraţia. Analiza interviurilor realizate cu elevi în prag de absolvire. Grupul Şcolar Feldru
În această etapă a cercetării s-a avut în vedere analiza expectanţelor vizavi de viitorul profesional al tinerilor în prag de absolvire de la Grupul Şcolar Feldru. S-au urmărit următoarele puncte tematice: ce aşteptări au aceştia de la viitor? cum se compară ei cu persoanele adulte? a oferit migraţia un model de reuşită socială pentru ei? ce înseamnă pentru ei statutul social („om realizat”)? care este rolul educaţiei în reuşita socială? Migraţia este analizată ca un proces de structurare în care accentul cade spre analiza cauzelor structurale şi cele culturale care determină migraţia¹².

Un caz frecvent printre cei intervievaţi este cel al adolescenţilor care doresc să emigreze pentru că nu au posibilitatea ca părinţii lor să îi întreţină la un centru universitar din România. Astfel, ei aleg să plece pe timpul verii pentru a putea economisi o sumă de bani în Spania, cu care apoi s-ar putea întreţine pe parcursul anului universitar la o facultate în România.

Tinerii care doresc să plece asociază experienţa migraţiei ca pe o amplificare a statutului social pe care îl joacă în comunitate. Se remarcă o legătură directă între migraţie şi modelul de succes pe care îl conferă decizia de a emigra. Cei care se întorc se consideră ca fiind „oameni realizaţi”, iar ei conferă sens acestei sintagme prin faptul că au reuşit să-şi cumpere un autoturism, să-şi construiască o casă sau să-şi cumpere o parcelă de pământ.

În ceea ce priveşte primul punct tematic, expectanţele de la viitor ale elevilor în prag de absolvire de la Grupul Şcolar din Feldru, clasele XII-a şi a XIII-a, prezintă la majoritatea dintre ei o doză de pesimism în legătură cu viitorul lor în România. Ei consideră că şansele de a găsi un loc de muncă sunt mici, că se găsesc posturi numai cu „pile” şi că nivelul remuneraţiilor pentru muncă dovedesc dificultatea de a avea un nivel de bunăstare cel puţin decent. Majoritatea dintre elevii intervievaţi, 35 de elevi (11 din clasa a XII-a şi 24 din clasa a XIII-a), şi-au exprimat intenţia de a părăsi România şi de a încerca să găsească un loc de muncă în străinătate. Sunt şi elevi care ar dori să caute prima dată în ţară un loc de muncă şi, în eventualitatea în care nu găsesc oportunitatea avantajoasă de a-şi construi un viitor în ţară, aleg să plece la muncă în străinătate. Totodată, ei consideră că plecarea la muncă în străinatate este un model de reuşită în viaţă. Ideea de a munci în străinătate e un model de succes pentru mulţi dintre tineri, o şansă prin care ei se pot realiza din punct de vedere material şi pot avea o viaţă mai prosperă decât ar avea-o în România.

La întrebarea referitoare la ce înseamnă pentru ei să devină un „om realizat”, răspunsurile lor configurează un orizont de aşteptare care, în opinia lor, este posibil doar prin experienţa migraţiei şi anume: „familie, serviciu stabil, casă, bani, trai decent, autoturism, copii, om împlinit material şi spiritual, înţelegere, statut social, independenţă financiară”. Modelul muncii ca valoare socială prevalează în detrimentul modelului educaţional, acest lucru fiind reliefat prin sintagma „ridicat pe picioarele lui” (Cosmin).

Pentru cea mai mare parte dintre elevi, educaţia nu mai are valoare în reuşita socială. Educaţia şi formarea individului este percepută de către majoritatea dintre elevi ca un lucru inutil care nu mai are un rol determinant în reuşita socială. Beneficiind de aceste argumente, tinerii realizează acest lucru în momentul în care constată că mulţi absolvenţi de studii superioare nu îşi găsesc de lucru sau sunt plătiţi cu salarii mici.

Informatorii care fac parte din categoria de vârstă 35-50 de ani deplâng lipsa de specializare în meserii a tinerilor din sat şi condamnă lipsa de reacţie a statului în politica formării de resurse umane pentru sectoare agricole, industriale sau de construcţii: „pe vremea lu’ Ceauşescu, după ce terminai, intrai într-o ramură de activitate; acum sunt numai paznici, liceişti, studenţi dar nu sunt muncitori specialişti în agricultură, nici industrie, nici construcţii” (Roman).

Pentru a demonstra indicii de prosperitate la întoarcerea în comunitatea de origine, tinerii au alocat banii în special pentru achiziţionarea de autoturisme scumpe. Astfel că este posibil ca tinerii care veneau în sat în concedii, să aibă şanse mai mari de a-şi găsi o parteneră în comparaţie cu un alt tânăr care a rămas în sat. Admiţând această argumentare, s-ar putea interpreta şi plecarea tinerilor ca un fapt de presiune socială, fiind un model de reuşită care îi atrage pe tineri să plece la muncă în străinătate.

Acest discurs al modelului de succes a fost conturat şi în cadrul focus grup-ului format din membri femei, în care informatoarea Ana pretinde că un element important pentru tânărul de azi este ca „băiatu să aibă o maşină”. Pe de altă parte, Maria susţine că această prejudecată s-a dezvoltat fiindcă tinerii întorşi în sat au ţinut să îşi etaleze succesul avut în străinătate prin achiziţionarea unei maşini. Faptul că tinerii au făcut o prioritate din a-şi cumpăra automobile cu banii câştigaţi la muncă în străinătate este pus pe seama unui anumit tip de teribilism, care consistă în dorinţă de a-şi etala succesul pe plan financiar: „în Spania, maşinile mai bengoase cu manele la maxim sunt cele cu români” (Ana).

2. 2 Efectele plecării femeilor la muncă în străinătate
Migraţia şi relaţiile de gen sunt interdependente, fapt demonstrabil şi prin studiul de faţă în care femeile susţin că s-au emancipat, că „au ieşit din cizme de cauciuc şi din fusta cu elastic”, că „sunt care se distanţează de tine după ce trec de graniţă chiar dacă-i de la tine din sat” (Ana). Acestea sunt sintagme importante pentru analiza relaţiilor de gen şi în acelaşi timp sugestive pentru a descrie imaginea femeilor din Feldru. Obiectul acestei descrieri îl constituie preocupările femeilor din satul Feldru, femei care erau obişnuite cu munca, aveau preocupări în cadrul gospodăriei cum ar fi: să aibă grijă de copii, să meargă la munca câmpului sau să meargă săptămânal la râu pentru a spăla haine. Toate acestea erau caracteristicile femeii feldrihane, femeie care se îmbrăca simplu, ducea o viaţă trasată de cutumele satului tradiţional. Raportul tradiţional femeie-bărbat era acela de supunere în faţa bărbatului şi se întâmpla uneori ca femeile să sufere din cauza violenţei domestice.

Informaţia cu privire la afirmaţia „au ieşit din cizme de cauciuc şi din fusta cu elastic” (Ana) se referă bineînţeles şi la faptul că, odată cu plecarea la muncă în străinătate, feldrihanele au câştigat mai mulţi bani, astfel că femeile întoarse din străinătate şi-au permis să-şi cumpere haine mai scumpe şi mai moderne. Migranţii, susţin unii dintre informatori, adoptă un alt tip de vestimentaţie prin care se disting de cei care nu au trecut prin experienţa migraţiei. Ei îşi cumpără haine de firmă sau poartă haine elegante, de sărbătoare, chiar şi în zilele de lucru.

Un alt fel de a observa implicaţiile migraţiei asupra femeilor din Feldru îl putem deduce prin faptul că acestea au urmat o tranziţie de la femeia de tip tradiţional specifică femeii din zona rurală încă din perioada interbelică şi comunistă, spre tipul femeii emancipate, cu idei noi şi atitudine, specifică femeii moderne, care ia contact şi cu alte populaţii şi culturi din afara satului. Femeile migrante se caracterizează printr-un alt tip de vestimentaţie, un altfel de a vorbi că „numai ştiu vorbi bine româneşte” (Viorica) sau cu accent care denotă faptul că au fost în străinătate, un alt tip de relaţie soţ-soţie, apropiindu-se de un raport de egalitate în familie. De asemenea, ele au câştigat o independenţă financiară mai mare, prin care pot să aibă mai mult grijă de aspectul lor fizic şi vestimentar.

Privind în continuare acestă problematică, emigrarea femeilor ajută familia, ajută la economisirea de bani alături de soţ la munca în străinătate. Odată ce ambii parteneri lucrează în altă ţară, şansele de a economisi bani mai mulţi sunt mai mari şi se poate scurta astfel perioada de şedere în străinătate în scopul migraţiei pentru muncă. Odată cu feminizarea migraţiei, un alt element al sistemului capitalist face mai atractivă angajrea femeilor decât a bărbaţilor prin faptul că venitul lor nu a fost considerat ca având un rol substanţial în familie¹³.

   Ce înseamnă „emancipată”? „Din ţărani am ajuns mari doamne” (Ion), „nu mai muncesc pământul, numai cer, pe bărbaţi i-au transformat în slugi şi roboţi” (Cristi). Tema discutată şi cu femeile din satul Feldru concluzionează faptul că femeile sunt schimbate, că au o mai mare independenţă faţă de bărbaţi. Multe familii se distrug, femeia nu mai e atât de supusă şi credincioasă bărbatului. Totodată, intervievatele relatează că, odată cu plecarea în străinătate, unele dintre femeile din sat ar fi găsit alţi parteneri cu care au început o nouă viaţă în ţara de destinaţie. În străinătate, controlul comunităţii nu mai exercită aceeaşi presiune socială precum în sat în ceea ce priveşte situaţia în care o femeie şi-ar părăsi soţul pentru a trăi cu altă persoană.

Care sunt consecinţele plecării femeilor la muncă în străinătate? Din sursa interviurilor realizate cu informatori, există o tendinţă de destrămare a familiilor din sat odată cu plecarea unui partener sau a ambilor la muncă în străinătate. Înainte de emigraţie se înregistrau mai puţine divorţuri. Odată cu plecarea la muncă în străinătate s-a deteriorat relaţia soţ-soţie din cauza distanţei şi din cauza lipsei de comunicare care apare la nivelul familiei. Efectele negative ale acestei situaţii sunt resimţite de către copii în ceea ce priveşte creşterea şi educaţia lor. Copiii cu rezultate mai slabe la învăţătură provin din astfel de familii, în sensul că sunt copii uitaţi în grija bunicilor, iar aceştia din urmă nu reuşesc să aibă aceeaşi autoritate precum părinţii. Totodată, se problematizează rolul pe care îl mai deţine mama pentru formarea ca individ sau adolescent al copilului: „cum mai poate fi considerată o femeie mamă dacă pleacă în străinătate şi lasă copiii la o vecină şi nu se mai întoarce?” (Violeta).

2.3 Remitenţele migranţilor. Semnificaţii
În ceea ce priveşte modul în care sătenii aleg să investească sau nu banii câştigaţi, situaţia pare destul de complexă. Pe de o parte, expectanţele vizavi de un exerciţiu antreprenorial trebuie analizate realist dat fiind faptul că aceste persoane nu au spiritul întreprinzător atât de dezvoltat şi alocă banii mai degrabă în bunuri materiale care aduc siguranţa investiţiei (case, maşini, terenuri). Apoi, aceste persoane care s-au întors în Feldru de la muncă din străinătate nu aveau un capital consistent pentru crearea unor afaceri. S-au creat magazine, aşa-zisele „ABC”-uri, dar investiţii care să atragă o bună parte din forţa de muncă locală au fost prea puţine. Pe de altă parte şi cei care au încercat să iniţieze o afacere au fost descurajaţi de birocraţia de la nivel local şi, din spusele lor, de corupţie.

În ceea ce priveşte cheltuirea banilor câştigaţi în străinătate, preponderenţa lor e alocată construirii de case, achiziţionării utilităţilor din casă precum televizoare, maşini de spălat, mobilă, gresie, faianţă, utilaje agricole, maşini, cumpărării de terenuri în sat şi în oraşele din împrejurimi cum ar fi Bistriţa sau Cluj. S-au înregistrat şi cazuri când au fost cumpărate terenuri care nu ţin de proximitatea satului, de exemplu pe lângă municipiul Bucureşti. În aceste cazuri, terenurile au fost cumpărate cu gândul de a le vinde apoi mai scump şi de a câştiga profit.

Informatorii susţin faptul că dacă ar fi fost nevoiţi să muncească în sat nu ar fi avut posibilitatea de a economisi o sumă de bani cu care să îşi poată cumpăra sau construi o nouă casă, să cumpere o maşină sau să investească banii într-o afacere. Din punct de vedere material la nivelul gospodăriilor, construcţia de case şi cumpărarea de bunuri în locuinţe au avut loc cu banii aduşi de migranţi de la munca din străinătate.

S-au alocat puţini bani pentru cumpărarea de materiale didactice şi educaţionale pentru copii, cumpărării de cărţi sau obiecte culturale. De asemenea, puţini din informatorii migranţi şi-au manifestat intenţia de a aloca bani pentru produse în beneficiul sănătăţii precum excursii la munte, la mare sau concedii în staţiuni balneo-climaterice.

Sustenabilitatea avantajelor migraţiei de care beneficiază satul are parte de critica neemigranţilor, care declară faptul că dacă aceste avantaje nu sunt gestionate corect atunci ele nu vor avea efecte pozitive concrete în cadrul comunităţii. „În sat, din păcate, nu s-a investit într-o afacere, de exemplu o lăptărie care să fi adus locuri de muncă şi pentru comunitate” (Maria). Informatoarea Maria susţine că cei care se întorc nu investesc într-o afacere care să le permită să facă în continuare bani şi în acelaşi timp în avantajul de a oferi locuri de muncă membrilor familiei lor şi altor membri ai comunităţii. Migraţia forţei de muncă s-ar putea dovedi ca o şansă de dezvoltare în ţara de origine, dar acest lucru depinde de relaţia dintre remitenţe şi modul în care comunitatea le gestionează¹⁴.

La fel ca şi în situaţia bărbaţilor care sunt întreţinuţi de femei pentru că nu au un loc de muncă, remitenţele din străinătate sunt o importantă sursă de venit pentru bătrânii din satul Feldru, ei întreţinându-se practic cu aceşti bani şi folosindu-i de asemenea pentru medicamente. Această sumă modică este importantă mai ales pentru că sunt persoane care nu beneficiază de pensie şi atunci „suta de euro” trimisă de copii reprezintă banii pentru o lună de zile cu care ei se întreţin.

Informatoarea Lenuţa susţine că unor musafiri invitaţi la ei li se pare demodat faptul că ei nu au „living”, aşa cum şi-au construit ei după modelul din străinătate. Primele investiţii ale migranţilor se îndreaptă îndeosebi către construirea de case, astfel dorind să copieze stilul occidental de amenajare şi construcţie a casei. Lenuţa susţine ca sunt persoane întoarse din străinătate care construiesc „să dea bine, pentru oaspeţi”. Aceeaşi informatoare afirmă că bucătăria şi „living-ul” migranţilor au un rol de „vitrină”. Acolo sunt obiectele cele mai de preţ „care trebuie arătate, dacă se poate să nu se folosească bucătăria, mai bine să fie folosită cea de afară”. Se susţine faptul că migranţii doresc să fie bine văzuţi de vecini şi de oamenii din sat. Aici se reliefează ideea conform căreia etalarea bunurilor cumpărate cu banii din străinătate au rolul de imagine de succes a experienţei lor în străinătate. Construirea de case mari şi cu multe camere are un rol de etichetă, de „brand” adus familiei. Concurenţa are un rol decisiv în proiectarea şi construirea caselor, la stabilirea numărului de camere. Concurenţa între vecini este des adusă în discuţie şi ea joacă un rol important în stabilirea mărimii caselor, a numărului de camere, a arhitecturii acestora.

Concluzii

Absenţa migranţilor este resimţită la nivelul comunităţii, prin scăderea forţei de muncă, şi la nivelul familiei, în sensul că noi responsabilităţi familiale trebuie asumate de către cei care au rămas acasă pentru a nu se crea dezechilibre. Este o formă de altruism prin care se acordă sprijin familiei în schimbul beneficiilor migraţiei.

Pe lângă legitimitatea studiilor la nivel cantitativ, care facilitează înţelegerea abordării calitative a migraţiei, este nevoie de studii în ceea ce priveşte impactul migraţiei asupra anumitor categorii sociale, consecinţe asupra structurii familiei. Totodată este interesant de observat experienţa femeii prin fenomenul migraţiei sau consecinţele plecării la muncă în străinătate asupra copiilor rămaşi acasă, apoi nivelul simbolic al alocărilor de bani în construcţii şi bunuri de consum. De asemenea, este importantă privirea asupra migranţilor ca actori sociali la nivelul comunităţii, ce rol joacă înainte şi după întoarcerea de la munca din străinătate precum şi relaţia dintre migraţie şi tineri.

BIBLIOGRAFIE
BETTIO, Francesca, SIMONAZZI, Annamaria, VILLA, Paola, „Change in care regimes and female migration: the „care drain” in the Mediterranean” în Journal of European Social Policy 3 (2006).
CUCURUZAN, Romana Emilia, „The Labour Migration - Development Nexus. The Case of Two Rural Communities”, Romanian Journal of Population Studies 2 (2008).
DONATO, Katharine M., GABACCIA, Donna, HOLDAWAI, Jennifer,MANALANSAN, Martin, PESSAR, Patricia R., „A Glass Half Full Gender in Migration Studies” în International Migration Review 40 (2006).
KRUEGGER, Richard A., CASEY, Mary Anne Focus groups:a practical guide for applied research,California, Sage Publications, 2000.
MASSEY, Douglas S., ARANGO, Joaquin, GRAEME, Hugo, KOUAOUCI, Ali, PELLEGRINO, Adela, TAYLOR, J. Edward, „Theories of International Migration: A Review and Appraisal” în Population and Development Review, 3,(1993).
MORAWSKA, Ewa, „The case of Polish Income-Seeking Travelers to the West”, Theory and Society, 1 (2001).
MOROCWASIK, Mirjana, „Birds of Passage are also Women” în International Migration Review 4 (1984).
PAPASTERGIADIS, Nikos, The turbulence of migration. Globalization, Deterritorialization and Hybrydity , Cambridge, Polity Press, 2000.
ROTARIU, Traian, ILUŢ, Petru, Ancheta sociologică şi sondajul de opinie. Teorie şi practică Iaşi, Polirom, 1997.
SINGLY, de Francois, BLANCHET, Alain, GOTMAN, Anne, KAUFMANN, Jean-Claude Ancheta şi metodele ei: Chestionarul, Interviul de producere a datelor, interviul comprehensiv Iaşi, Polirom, 1998.
SKELDON, Ronald, More than remittances: other aspects of the relationship. Between migration and development, UN-Population Division (2004).
VLASE, Ionela, „Le genre dans la structuration du processus migratoire. Le cas d’une population rurale roumaine a Rome” (These de doctorat, Faculte de lettres et sciences humaines, Universite de Neuchatel, 2008).
***, Plan strategic de dezvoltare socio-economică, comuna Feldru, judeţul Bistriţa-Năsăud, iulie 2009.
***, Plan strategic de dezvoltare socio-economică, comuna Feldru, judeţul Bistriţa-Năsăud, 2007-2013.
***, Recensământul din anul 2002-2003 .

GABRIEL GIRIGAN – Doctorand, Babeş-Bolyai University, Cluj-Napoca.

 sus