În data de 4 iunie 2021, revista Sfera Politicii, în parteneriat cu Pentagon Media & Research, a organizat Conferința – COVID & SOCIETATE. SCHIMBĂRI ȘI PERSPECTIVE ALE SOCIETĂȚII ÎN PERIOADA PANDEMIEI, eveniment sponsorizat de Exim Bank și susținut de Romgaz și Transgaz, avand ca parteneri media Radio România Actualități, Agerpres și Alert 24.
La conferință au participat reprezentanți ai mediului academic, dar deopotrivă ai mediului politic, administrativ și ai celui economic.
Numărul de față al revistei, număr special dedicat acestui eveniment, reunește o parte din expunerile participanților, cu precădere din zona academică.
În expunerea sa, Alfred Bulai vorbește despre ceea ce se va schimba și ce nu se va schimba în societatea românească post-pandemie, anticipând „schimbări poate puțin spectaculoase, dar de mare profunzime”. Sociologul subliniază faptul că orice criză deschide o fereastră de oportunități de schimbare, lansând o discuție despre dimensiunea, impactul, direcția și actorii acestei schimbări. Alfred Bulai jalonează printre tipuri de electorat și mecanisme electorale, atrăgând atenția asupra posibilității apariției unei ideologii a schimbării.
O abordare practică, ancorată direct în activitatea celor aflați în „prima linie” de luptă împotriva răspândirii noului coronavirus este adusă în prim-plan de Gheorghe Carp. Considerațiile sale au ca fundament experiența acestuia, din 2020, în calitate de coordonator al spitalelor din județul Bihor și totodată ca manager al Spitalului Clinic Județean de Urgență Oradea. Gheorghe Carp expune câteva dintre măsurile luate la nivelul județului Bihor pentru a face față pandemiei.
Alexandra Chipăilă și Bianca Blaja propun un studiu care vizează efectele pandemiei în domeniul educației, mai exact asupra studenților. Cele două tinere cercetătoare, ele însele studente, au elaborat și aplicat un chestionar pe care l-au distribuit în mediul online, printre studenții din România. Studiul încearcă să identifice măsura în care studenții s-au confruntat cu stări de neliniște și tristețe în contextul restricțiilor impuse de pandemie.
Perspectiva teoretică este propie intervenției susținute de Radu Carp și Cristina Matiuța. Aceștia încearcă să identifice câteva puncte-cheie ale discuției cu privire la impactul pandemiei Covid-19 asupra societății, pornind de la literatura dedicată fenomenului. Cei doi autori realizează, într-o manieră descriptivă și comparativă, o sinteză a unor texte aparținând „celor mai influenți autori” din mediul academic și intelectual italian, francez și anglo-saxon, care au influențat dezbaterea ideatică privind provocările pandemiei.
La rândul său, Claudia Gilia se concentrează asupra efectelor crizei sanitare în privința sistemelor de guvernare, propunând o analiză comparată a modului în care au funcționat parlamentele din țările europene în timpul pandemiei, precum și a relației, în context pandemic, dintre autoritatea legislativă și cea executivă. Aceasta consideră că starea de alertă/ urgență a reprezentat un test pentru legitimitatea, responsabilitatea, constituționalitatea și transparența guvernanților.
O perspectivă interesantă aduce în discuție Georgeta Ghebrea care analizează efectele pandemiei de Covid-19 din perspectiva Modelului social european (MSE) și a răspunsului Uniunii Europene (UE) la provocările și consturile sociale ale pandemiei. Autoarea remarcă o tendință de creștere a competențelor UE și de accelerare sau accentuare a tendințor deja existente în privința MSE. Georgeta Ghebrea subliniază nevoia de integrare la nivel european a politicilor sociale sectoriale și a unor standarde sociale comune.
Inedită este și abordare propusă de Constantin Hlihor, ducând dezbaterea privind pandemia de Covid-19 în terenul relațiilor internaționale, apelând la teoria șocului geopolitic pentru a interpreta și analiza fenomenul pandemic. Acesta consideră că șocul cauzat de coronavirus a exacerbat polarizările preexistente în politica internațională și a produs schimbări majore în comportamentul marilor actori. Considerațiile lui Constantin Hlihor reprezintă o contribuție la efortul științific orientat spre căutarea unor noi cadre de interpretare în cercetarea fundamentală și empirică din domeniul teoriei și politicii internaționale.
Cu instrumentele specifice politologului, Cristian Preda analizează evoluția sistemului politic românesc în 2020, discutând despre efectul stablizator al pandemiei (cu referire la calendarul electoral), despre participarea la alegerile parlamentare (în contextul măsurilor de distanțare socială și izolare și a unei campanii electorale online) și despre rezultatul scrutinului legislativ. Acesta se întreabă dacă alegerile organizate în anul pandemiei ar putea generat o configurație mai stabilă a sistemului de partide decât cele din ultimele două mandate.
Problematica drepturilor omului și a libertăților cetățenești în contextul pandemiei este abordată de Mihaela Stănciulescu. Este subliniată obligația autorităților de a gestiona efectele medicale, sociale și economice ale epidemiei cu respectarea și protejarea drepturilor fiecărui cetățean în parte. Autoarea susține că pandemia a generat „o puternică bătălie între puterea politică şi Lege” și militează pentru participare la confruntarea de opinii din spațiul public, ca expresie a ibertății în drepturi și ca premisă a evoluției spre o societate civilizată.
Gabriela Tănăsescu contribuie la discuția dedicată respectării drepturilor omului în context pandemic, punctând „câteva dintre vulnerabilitățile și pericolele majore” ale măsurilor excepționale adoptate de către autorități. Autoarea consideră că funcționarea societăților cât mai aproape de „principiul normalității”, în paralel cu accentuarea solidarității comunitare asigură o mai eficientă gestionare a crizei sanitare în raport cu măsurile care limitează libertățile civile și drepturile fundamentale, afectând, totodată, și sistemul de checks and balances, care stă la baza democrației.
Nu în ultiml rând, Ionuț Vulpescu abordează problematica efectelor pandemiei de Covid-19 asupra culturii, susținând nevoia unei schimbări de paradigmă în ceea ce privește raportarea statului și a societății în general față de acest domeniu. Este vorba despre recunoașterea culturii ca domeniu esențial într-o societate post-Covid, cu implicații directe asupra finanțării acestui sector, asupra statutului angajaților și operatorilor culturali, asupra calității forței de muncă de tip creativ și a investițiilor și proiectelor de antreprenoriat cultural.
