I. Reprezentarea femeilor în administrația locală după alegerile locale din 2016
Anul 2016 a fost un an electoral cu două momente electorale foarte importante: alegerile locale și alegerile parlamentare.
Alegerile s-au desfășurat după reguli noi, legislația electorală suferind modificări importante, atât în ceea ce privește alegerile locale, dar mai ales cele parlamentare.
Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali a reglementat o serie de reguli pe baza cărora s-a desfășurat scrutinul electoral din 5 iunie 2016. Legea electorală a statuat că cu privire la candidaturile pentru consiliile locale și consiliile județene, precum și cele pentru primari, că se pot propune de partidele politice sau alianțele politice, constituite potrivit Legii partidelor politice nr. 14/2003, republicată, către alianțele electorale, respectiv de către organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, lăsând posibilitatea de a fi depuse și candidaturi independente. Listele de candidați pentru alegerea consiliilor locale și a consiliilor județene trebuie întocmite astfel încât să asigure reprezentarea ambelor sexe, cu excepția acelora care conțin un singur candidat[1].
Noutatea a reprezentat-o faptul că pentru fiecare candidat la funcția de primar, listă de candidați pentru consiliul local și pentru consiliul județean, partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale au trebuit să prezinte câte o listă de susținători, care trebuia să cuprindă minimum 1% din numărul total al alegătorilor înscriși în Registrul electoral și în listele electorale complementare din circumscripția pentru care candidau, dar nu mai puțin de 100 în cazul comunelor, de 500 în cazul localităților urbane de rangul II și III și de 1.000 în cazul județelor, municipiului București, sectoarelor municipiului București și localităților urbane de rangul I[2].
Titlul II din Legea nr. 115/2015 a vizat modificarea Legii nr. 215/2001 privind administrația publică locală, statuând că alegerea președintelui consiliului județean se face din rândul consilierilor județeni și nu prin scrutin majoritar uninominal, ca în vechea reglementare. Alegerea Președintelui și vicepreședinților se face cu votul secret al majorității consilierilor județeni în funcție. În dezbaterea publică, această modificare a fost contestată de unii politicieni, care au susținut că un astfel de sistem electoral avantajează partidele mari, primarii în funcție și candidații cu notorietate, dezavantajând partidele mici și candidații din afara sistemului.
La startul alegerilor locale din 2016 s-au înscris 267.242 candidați din care doar 57.149 au fost femei[3], adică un procent de 21,38%.
Tabel centralizator al candidaților în cadrul alegerilor locale din 5 iunie 2016
PG[4] |
P |
TOTAL P |
CL |
TOTAL CL |
CJ |
TOTAL CJ |
TOTAL |
|||||
M |
F |
M |
F |
M |
F |
M |
F |
M |
F |
|||
10 |
2 |
12.858 |
1181 |
14.039 |
186.257 |
52877 |
239.134 |
10.968 |
3089 |
14.057 |
210.093 |
57.149 |
TOTAL |
267.242 |
|||||||||||
% FEMEI |
21,38 % |
Spre deosebire de anul 2012, când în competiția electorală pentru funcția de primar s-au înscris 14.146 candidați, din care 13.162 bărbați reprezentând un procent de 93,04% și 984 femei, reprezentând un procent de 6,96%, alegerile locale din 2016, s-au înscris 14.039 candidați, din care 12.858 bărbați (91,58%) și 1181 femei (8,41%). Observăm o creștere ușoară de 1,45% a numărului mandatelor de primar deținute de femei.
Candidați ai partidelor și formațiunilor politice în alegerile locale din 2016
Partide și formațiuni politice |
P |
CL |
CJ |
TOTAL |
TOTAL din care |
% FEMEI |
||||
M |
F |
M |
F |
M |
F |
M |
F |
|||
PSD |
2740 |
183 |
39.020 |
8811 |
1267 |
390 |
52.411 |
43.027 |
9384 |
17.90% |
PNL |
2801 |
172 |
39.539 |
8908 |
1442 |
368 |
53.231 |
43.783 |
9448 |
17,74% |
ALDE |
1690 |
180 |
26.096 |
7739 |
1464 |
293 |
37.463 |
29.251 |
8212 |
21,92% |
UDMR |
279 |
13 |
5873 |
1968 |
472 |
144 |
8749 |
6624 |
2125 |
24,28% |
PMP |
1432 |
171 |
20.086 |
6726 |
1245 |
314 |
29.975 |
22.764 |
7211 |
24,05% |
Independenți |
667 |
99 |
1338 |
162 |
11 |
0 |
2278 |
2017 |
261 |
11,45% |
Datele din tabelul prezentat mai sus nu exprimă pe deplin realitatea faptică din cadrul alegerilor locale din 5 iunie 2016, deoarece candidați ai unora din formațiunile menționate s-au prezentat în alegeri și în cadrul unor alianțe electorale, gen: ALIANȚA SOCIAL-LIBERALĂ PSD + ALDE, ALIANȚA ELECTORALĂ PSD – ALDE PENTRU BUDEȘTI, ALIANȚA PNL – PNȚCD TĂTĂRĂȘTII DE JOS, etc.
Cu toate acestea, cifrele sunt edificatoare pentru a evidenția numărul de femei care au candidat din partea formațiunilor politice la alegerile locale din 2016. Cifrele arată că doar un procent de 21,38% din candidați au fost femei.
Mandate de primar în alegerile din 5 iunie 2016
Nr. crt. |
Județul |
Nr. de mandate |
Femei |
Total |
Procentaj (%) |
|
Rural | Urban | |||||
1. |
BUCUREȘTI |
6 |
0 |
1 |
1 |
14,29% |
2. |
ARAD |
78 |
8 |
0 |
8 |
10,26% |
3. |
CONSTANȚA |
70 |
7 |
0 |
7 |
10% |
4. |
VASLUI |
86 |
8 |
0 |
8 |
9,30% |
5. |
CLUJ |
81 |
7 |
0 |
7 |
8,64% |
6. |
NEAMȚ |
83 |
7 |
0 |
7 |
8,43% |
7. |
BACĂU |
93 |
7 |
0 |
7 |
7,53% |
8. |
BRĂILA |
44 |
3 |
0 |
3 |
6,82% |
9. |
CARAȘ-SEVERIN |
77 |
5 |
0 |
5 |
6,49% |
10. |
ALBA |
78 |
4 |
1 |
5 |
6,41% |
11. |
BOTOȘANI |
78 |
5 |
0 |
5 |
6,41% |
12. |
DOLJ |
111 |
6 |
1 |
7 |
6,31% |
13. |
SATU MARE |
65 |
3 |
1 |
4 |
6,15% |
14. |
IALOMIȚA |
66 |
4 |
0 |
4 |
6,06% |
15. |
BIHOR |
101 |
6 |
0 |
6 |
5,94% |
16. |
GORJ |
70 |
3 |
1 |
4 |
5,71% |
17. |
DÂMBOVIȚA |
89 |
5 |
0 |
5 |
5,62% |
18. |
GIURGIU |
54 |
3 |
0 |
3 |
5,56% |
19. |
MARAMUREȘ |
76 |
3 |
1 |
4 |
5,26% |
20. |
MUREȘ |
102 |
4 |
1 |
5 |
4,90% |
21. |
SIBIU |
64 |
2 |
1 |
3 |
4,69% |
22. |
GALAȚI |
65 |
3 |
0 |
3 |
4,62% |
23. |
SUCEAVA |
114 |
5 |
0 |
5 |
4,39% |
24. |
IAȘI |
98 |
4 |
0 |
4 |
4,08% |
25. |
TULCEA |
51 |
2 |
0 |
2 |
3,92% |
26. |
PRAHOVA |
104 |
4 |
0 |
4 |
3,85% |
27. |
VÂLCEA |
89 |
3 |
0 |
3 |
3,37% |
28. |
SĂLAJ |
61 |
2 |
0 |
2 |
3,28% |
29. |
TELEORMAN |
97 |
3 |
0 |
3 |
3,09% |
30. |
ARGEȘ |
102 |
2 |
1 |
3 |
2,94% |
31. |
HUNEDOARA |
69 |
2 |
0 |
2 |
2,90% |
32. |
VRANCEA |
73 |
2 |
0 |
2 |
2,74% |
33. |
ILFOV |
40 |
1 |
0 |
1 |
2,50% |
34. |
COVASNA |
45 |
1 |
0 |
1 |
2,22% |
35. |
CĂLĂRAȘI |
55 |
1 |
0 |
1 |
1,82% |
36. |
MEHEDINȚI |
66 |
1 |
0 |
1 |
1,52% |
37. |
BUZĂU |
87 |
1 |
0 |
1 |
1,15% |
38. |
OLT |
112 |
1 |
0 |
1 |
0,89% |
39. |
BRAȘOV |
58 |
0 |
0 |
0 |
0% |
40. |
BISTRIȚA-NĂSĂUD |
62 |
0 |
0 |
0 |
0% |
41. |
HARGHITA |
67 |
0 |
0 |
0 |
0% |
42. |
TIMIȘ |
99 |
0 |
0 |
0 |
0% |
TOTAL |
3187 |
138 |
9 |
147 |
4,61% |
Din totalul de 3178 de mandate de primar, doar 147 de mandate au fost obținute de femei, adică un procent de doar 4,61%. Cifrele ne arată că în județele Arad, Constanța, Cluj și Neamț mandatul de primar au fost obținute în proporție de peste 8% de către femei, în timp ce la polul opus, în județe precum Brașov, Bistrița-Năsăud și Harghita nu există niciun primar femeie. Procentul femeilor primar este foarte mic – 4,61% – prin comparație cu procentul bărbaților care exercită funcția de primar – 95,39%.
În Municipiul București, la nivelul primăriilor de sector au fost depuse 55 candidaturi, din care 9 femei (16,36%) și 46 bărbați (83,64%). Sectorul 1 este cel în care femeile reprezintă cel mai mare procentaj, în schimb sectoarele 4, 5 și 6 nu au nicio reprezentare feminină.
Pentru Primăria Generală a Municipiului București au fost depuse 2 candidaturi feminine de către Alianței Electorale PSD-UNPR și Partidului Național Țărănesc Creștin Democrat. În 5 iunie 2016 pentru prima dată în istoria electorală primăria Generală a Municipiului București a fost câștigată de o femeie, în persoana Gabrielei Firea de la Partidul Social Democrat.
Numărul de mandate de Consilieri locali în alegerile din 5 iunie 2016
Nr. crt. |
Județul |
Nr. de mandate |
Femei |
Total femei |
Procentaj (%) |
|
Rural | Urban | |||||
1. |
ALBA |
924 |
83 |
23 |
106 |
11,47% |
2. |
ARAD |
944 |
98 |
25 |
123 |
13,02% |
3. |
ARGEȘ |
1302 |
128 |
17 |
145 |
11,13% |
4. |
BACĂU |
1283 |
152 |
29 |
181 |
14,10% |
5. |
BIHOR |
1259 |
115 |
34 |
149 |
11,83% |
6. |
BISTRIȚA-NĂSĂUD |
776 |
39 |
9 |
48 |
6,18% |
7. |
BOTOȘANI |
1006 |
132 |
16 |
148 |
14,71% |
8. |
BRAȘOV |
768 |
49 |
32 |
81 |
10,54% |
9. |
BRĂILA |
556 |
60 |
17 |
77 |
13,84% |
10. |
BUZĂU |
1071 |
127 |
15 |
142 |
13,25% |
11. |
CARAȘ-SEVERIN |
867 |
61 |
20 |
81 |
9,34% |
12. |
CĂLĂRAȘI |
709 |
87 |
25 |
112 |
15.79% |
13. |
CLUJ |
983 |
93 |
23 |
116 |
11.80% |
14. |
CONSTANȚA |
942 |
130 |
46 |
176 |
18,68% |
15. |
COVASNA |
553 |
45 |
11 |
56 |
10,12% |
16. |
DÂMBOVIȚA |
1201 |
165 |
23 |
188 |
15,65% |
17. |
DOLJ |
1341 |
131 |
21 |
152 |
11,33% |
18. |
GALAȚI |
861 |
108 |
13 |
121 |
14,05% |
19. |
GIURGIU |
688 |
81 |
4 |
85 |
12,35% |
20. |
GORJ |
876 |
60 |
17 |
77 |
8.78% |
21. |
HARGHITA |
837 |
73 |
31 |
104 |
12,42% |
22. |
HUNEDOARA |
827 |
56 |
50 |
106 |
12,81% |
23. |
IALOMIȚA |
788 |
112 |
23 |
132 |
17,13% |
24. |
IAȘI |
1358 |
156 |
16 |
174 |
12,81% |
25. |
ILFOV |
608 |
61 |
26 |
87 |
14,30% |
26. |
MARAMUREȘ |
970 |
60 |
40 |
100 |
10,30% |
27. |
MEHEDINȚI |
746 |
69 |
15 |
84 |
11,26% |
28. |
MUREȘ |
1268 |
101 |
25 |
126 |
9,93% |
29. |
NEAMȚ |
1115 |
132 |
15 |
147 |
13,18% |
30. |
OLT |
1304 |
115 |
25 |
140 |
10,73% |
31. |
PRAHOVA |
1400 |
155 |
45 |
200 |
14,28% |
32. |
SATU MARE |
827 |
66 |
13 |
79 |
9.55% |
33. |
SĂLAJ |
703 |
59 |
10 |
69 |
9,81% |
34. |
SIBIU |
798 |
44 |
35 |
79 |
9,89% |
35. |
SUCEAVA |
1536 |
138 |
35 |
173 |
11,26% |
36. |
TELEORMAN |
1143 |
126 |
19 |
145 |
12,68% |
37. |
TIMIȘ |
1239 |
154 |
29 |
183 |
14,76% |
38. |
TULCEA |
607 |
95 |
16 |
111 |
18,28% |
39. |
VASLUI |
1080 |
119 |
15 |
134 |
12,40% |
40. |
VÂLCEA |
1065 |
80 |
21 |
101 |
9,48% |
41. |
VRANCEA |
925 |
91 |
16 |
107 |
11,56% |
42. |
BUCUREȘTI |
166 |
0 |
42 |
42 |
25,30% |
TOTAL |
40220 |
4008 |
982 |
4990 |
12,40% |
În anul electoral 2016, cele mai multe candidaturi feminine, la nivel național, au fost depuse pentru consiliile locale, respectiv 52.877 femei (22,11%) și 186.257 bărbați (77,89%) din totalul de 239.134 candidați, înregistrându-se cel mai mare procentaj feminin la nivelul celor 3 poziții electorale analizate (primar, consilier județean și consilier local).
Din numărul de 40.220 de mandate de consilieri locali, un număr de 4990 de mandate au fost obținute de către femei, adică un procent de 12,40%, restul de 87,6% sunt deținute de bărbați.
Număr de mandate de Consilieri județeni în alegerile locale din 2016
Nr. crt. |
Județul |
Nr. de circumscripții electorale |
Nr. de mandate |
Nr. de femei |
Procentaj % |
1 |
ALBA |
78 |
33 |
0 |
0 |
2 |
ARAD |
78 |
33 |
4 |
12,12 |
3 |
ARGEȘ |
102 |
35 |
6 |
17,14 |
4 |
BACĂU |
93 |
37 |
6 |
16,22 |
5 |
BIHOR |
101 |
35 |
6 |
17,14 |
6 |
BISTRIȚA-NĂSĂUD |
62 |
31 |
8 |
25,81 |
7 |
BOTOȘANI |
78 |
33 |
5 |
15,15 |
8 |
BRAȘOV |
58 |
35 |
8 |
22,86 |
9 |
BRĂILA |
44 |
33 |
4 |
12,12 |
10 |
BUZĂU |
87 |
33 |
3 |
9,09 |
11 |
CARAȘ-SEVERIN |
77 |
31 |
3 |
9,68 |
12 |
CĂLĂRAȘI |
55 |
31 |
2 |
6,42 |
13 |
CLUJ |
81 |
37 |
6 |
16,22 |
14 |
CONSTANȚA |
70 |
37 |
2 |
5,41 |
15 |
COVASNA |
45 |
31 |
4 |
12,90 |
16 |
DÂMBOVIȚA |
89 |
35 |
7 |
20,00 |
17 |
DOLJ |
111 |
37 |
12 |
32,43 |
18 |
GALAȚI |
65 |
35 |
6 |
17,14 |
19 |
GIURGIU |
54 |
31 |
6 |
19,35 |
20 |
GORJ |
70 |
33 |
2 |
6,06 |
21 |
HARGHITA |
67 |
31 |
3 |
9,68 |
22 |
HUNEDOARA |
69 |
33 |
8 |
24,24 |
23 |
IALOMIȚA |
66 |
31 |
5 |
16,13 |
24 |
IAȘI |
98 |
37 |
4 |
10,81 |
25 |
ILFOV |
40 |
33 |
4 |
12,12 |
26 |
MARAMUREȘ |
76 |
35 |
3 |
8,57 |
27 |
MEHEDINȚI |
66 |
31 |
4 |
12,90 |
28 |
MUREȘ |
102 |
35 |
4 |
11,43 |
29 |
NEAMȚ |
83 |
35 |
8 |
22,86 |
30 |
OLT |
112 |
33 |
6 |
18,18 |
31 |
PRAHOVA |
104 |
37 |
7 |
18,92 |
32 |
SATU MARE |
65 |
33 |
4 |
12,12 |
33 |
SĂLAJ |
61 |
31 |
1 |
3,23 |
34 |
SIBIU |
64 |
33 |
7 |
21,21 |
35 |
SUCEAVA |
114 |
37 |
5 |
13,51 |
36 |
TELEORMAN |
97 |
33 |
7 |
21,21 |
37 |
TIMIȘ |
99 |
37 |
2 |
5,41 |
38 |
TULCEA |
51 |
31 |
6 |
19,35 |
39 |
VASLUI |
86 |
33 |
4 |
12,12 |
40 |
VÂLCEA |
89 |
33 |
4 |
12,12 |
41 |
VRANCEA |
73 |
33 |
5 |
15,15 |
42 |
BUCUREȘTI |
6 |
55 |
13 |
23,64 |
TOTAL |
1436 |
213 |
14,83 |
Dacă în anul 2012, din totalul de 14.635 de candidați pentru funcția de consilier județean, mai mult de 2/3 dintre aceștia au fost bărbați (77,38%), în timp ce femeile care au candidat pentru aceeași funcție au întrunit un procent de 22,62%.
În anul 2016, la nivel național s-au înregistrat, pentru consiliile județene, 14.057 candidaturi, din care 3.089 femei (21,97%) și 10.968 bărbați (78,03%). În ceea ce privește candidaturile feminine pentru această categorie, procentajul a scăzut ușor față de alegerile precedente, respectiv cu 0,65%.
Deși la nivelul consiliilor județene, prezența femeilor este mult mai mare, situându-se la 14,83%, prin raportare la procentul femeilor care dețin funcția de primar sau de consilier local, numărul femeilor care dețin o funcție de conducere în cadrul acestor consilii este foarte redus. Astfel, în cele 41 de județe, funcția de președinte al consiliului județean este deținută de o femeie în județul Sibiu, în timp ce în funcția de vicepreședinte a unui Consiliului județean regăsim 5 femei în județele Argeș, Dâmbovița, Dolj, Brașov și Timiș.
Conform unui studiu realizat de către Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați, alegerile pentru autoritățile publice locale din iunie 2016 au relevat, per ansamblu, „o reprezentare destul de scăzută a femeilor atât în pozițiile de candidați, cât și în cele de aleși pentru posturile de conducere ale autorităților publice locale”[5].
Într-o societate în care mentalitatea spune încă, că politica se face de către bărbați, femeile pătrund timid și parcă fără forța și chiar dorința de a se implica. Însă, oricât de mare ar fi interesul femeilor de a ocupa o funcție aleasă, este nevoie de o legislație care să le încurajeze să o facă și, chiar să le permită acest lucru.
Din păcate, liderii politici consideră că le fac femeilor o concesie atunci când le pun pe listele electorale, și de foarte puține ori le încredințează mandate cu greutate, precum candidatura unui Municipiu sau unui oraș. Cu toate acestea, trebuie să recunoaștem că, nici femeile nu sunt dispuse total să renunțe la cariera profesională sau la familie pentru a se angrena în malaxorul care îl reprezintă politica și administrația.
II. Reprezentarea femeilor în legislatura 2016-2020
După experiențele eșuate ale alegerilor parlamentare din 2008 și 2012, desfășurate în baza Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a Legii administrației publice locale nr.215/2001 și a Legii nr.393/2004 privind Statutul aleșilor locali, care utiliza sistemul majoritar uninominal, pe baza principiului reprezentării proporționale și care, a condus la o subreprezentare a femeilor, legiuitorul român a schimbat regulile electorale și a decis să revină la scrutinul plurinominal, cu listă închisă.
Astfel, Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente a statuat că senatorii și deputații se aleg prin scrutin de listă, potrivit principiului reprezentării proporționale.
O altă modificare importantă a reprezentat-o lărgirea normei de reprezentare, în sensul că un deputat revine la 73.000 de locuitori, iar un senator la 168.000 de locuitori[6].
Legea electorală a instituit și regula conform căreia listele de candidați pentru alegerea senatorilor și deputaților trebuie întocmite astfel încât să asigure reprezentarea ambelor sexe, cu excepția listelor care conțin un singur candidat[7].
O altă condiție fundamentală pentru depunerea candidaturilor a reprezentat-o lista de susținători cuprinzând cel puțin 1% din numărul total al alegătorilor înscriși în Registrul electoral la nivel național pentru listele depuse la Biroul Electoral Central sau minimum 1% din numărul total al alegătorilor înscriși în Registrul electoral cu adresa de domiciliu sau reședință în circumscripția unde se depun listele electorale, fără ca numărul acestora să fie mai mic de 1.000 de alegători[8].
La alegerile din 11 decembrie 2016, au candidat 6476 de persoane, din care 1797 au fost candidați femei, reprezentând un procent de 27,7% din total. În topul județelor care au propus un număr mai mare de femei s-au aflat: Giurgiu (39,1%), Municipiul București (34,1%), Ilfov (33,3%), Bistrița Năsăud (31,9%), Tulcea și Galați (31,5%), în timp ce la polul opus s-au aflat: Prahova (19,1%), Hunedoara (20,3%), Cluj (21,8%), Alba (21,9%).
Pentru cercetarea noastră am ales formațiunile politice care au obținut ulterior și mandate în Parlament.
Candidaturi depuse de partidele politice la alegerile din 11 decembrie 2016
Partid politic, formațiune politică, alianță politică, candidat independent |
Total candidaturi |
Femei |
Procent |
PSD |
639 |
182 |
28,5% |
PNL |
633 |
160 |
25,3% |
UDMR |
638 |
177 |
27,7% |
ALDE |
627 |
147 |
23,4% |
PMP |
628 |
146 |
23,2% |
USR |
482 |
122 |
25,3% |
Organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale |
50 |
17 |
34% |
Independenți |
44 |
8 |
18,2% |
Raportul dintre numărul total de mandate și numărul mandatelor deținute de femei[9]
Partid politic, formațiune politică, alianță politică, candidat independent |
CAMERA DEPUTAȚILOR |
SENAT |
% Femei / mandate |
||||
Bărbați |
Femei |
Total mandate |
Bărbați |
Femei |
Total mandate |
||
PSD |
113 |
41 |
154 |
56 |
11 |
67 |
23,52% |
PNL |
58 |
11 |
69 |
25 |
5 |
30 |
16,16% |
UDMR |
17 |
4 |
21 |
9 |
0 |
9 |
13,33% |
ALDE |
18 |
2 |
20 |
9 |
0 |
9 |
6,89% |
PMP |
17 |
1 |
18 |
7 |
1 |
8 |
7,69% |
USR |
25 |
5 |
30 |
10 |
3 |
13 |
18,60% |
Minorități |
13 |
4 |
17 |
- |
- |
- |
23,52% |
TOTAL MANDATE |
261 |
68 |
329 |
116 |
20 |
136 |
88 |
% femei/ TOTAL MANDATE |
CAMERA DEPUTAȚILOR |
20,66% |
SENAT |
14,70% |
17,39% |
Din totalul de 506 mandate de parlamentari, doar 88 sunt deținute de către femei, adică un procent de 17,39%.
Este interesant de observat că, deși partidele și formațiunile politice au propus un anumit număr de femei pe listele electorale, numărul mandatelor obținute de acestea este mult mai mic, ceea ce relevă faptul că majoritatea s-au aflat pe poziții neeligibile.
Analizând procesul electoral din 2016 cu privire la alegerile din 11 decembrie 2016 remarcăm următoarele aspecte:
– nicio formațiune politică nu a depășit pragul de 30% în materie de candidaturi ale femeilor pe listele de candidați pe care l-au tot clamat înainte de depunerea candidaturilor;
– partidele politice nu au respectat dispozițiile legale ale art. 52 alin 2 din Legea nr. 208 din 20 iulie 2015 care dispune: „Listele de candidați pentru alegerea senatorilor și deputaților trebuie întocmite astfel încât să asigure reprezentarea ambelor sexe, cu excepția listelor care conțin un singur candidat”[10]. În acest sens, au fost încălcări de către birourile electorale de circumscripții și, implicit, de către partidele politice, care au validat candidaturile, respectiv au înaintat liste, numai cu candidați de sex masculin (ex. Biroul Electoral Dâmbovița a validat lista de candidați a USR pentru Camera Deputaților alcătuită exclusiv din bărbați[11]);
– candidatele s-au aflat pe listele electorale în marea lor majoritate pe poziții neeligibile, lucru care este evidențiat și de procentul foarte mic de mandate obținut de femei în legislatura 2016-2020, respectiv de 17,39%, deși liderii formațiunilor importante de pe scena politică au evidențiat în nenumărate rânduri că vor acorda femeilor un loc important pe listele de candidați[12];
– remarcăm faptul că, Partidul Social Democrat rămâne partidul care a promovat pe listele de candidați cel mai mare număr de femei – 182 (28,5%), obținând, de altfel, și cel mai mare număr de mandate deținute de femei parlamentar – 52 (23,52%), în timp ce ALDE a inclus pe listele sale de candidați doar un procent 6,89% de candidate femei;
– alegerile din 11 decembrie 2016 derulate prin scrutinului de listă, pe baza principiului reprezentării proporționale a determinat creșterea gradului de reprezentarea femeilor în Parlamentul României față de toate alegerile derulate anterior în România;
Situație comparativă a reprezentării femeilor în Parlament în perioada 1990-2016
Legislatura |
Total mandate |
Numărul de mandate deținute de femei în Parlamentul României |
% |
1990-1992 |
471 |
30 |
6.36% |
1992-1996 |
471 |
19 |
4.03% |
1996-2000 |
471 |
23 |
4.88% |
2000-2004 |
467 |
56 |
11.99% |
2004-2008 |
451 |
53 |
11.75% |
2008-2012 |
471 |
46 |
9.76% |
2012-2016 |
588 |
68 |
11.56% |
2016-2020 |
506 |
88 |
17.39% |
Chiar dacă procentul femeilor care ocupă funcția de deputat sau de senator a crescut față de scrutinele anterioare, prin comparație cu celelalte state din Europa, România se plasează la finele clasamentului.
STAT |
Parlament unicameral/Camera inferioară[13] |
Camera superioară |
||||||
Data alegerilor |
Mandate |
Femei |
% F |
Data alegeri |
Mandate |
Femei |
% F |
|
Islanda |
29.10.2016 |
63 |
30 |
47.6% |
- |
- |
- |
- |
Suedia |
14.09.2014 |
349 |
152 |
43.6% |
- |
- |
- |
- |
Finlanda |
19.04.2015 |
200 |
84 |
42.0% |
- |
- |
- |
- |
Norvegia |
09.09.2013 |
169 |
67 |
39.6% |
- |
- |
- |
- |
Spania |
26.06.2016 |
350 |
137 |
39.1% |
26.06.2016 |
266 |
101 |
38.0% |
Belgia |
25.05.2014 |
150 |
57 |
38.0% |
03.07.2014 |
60 |
30 |
50.0% |
Olanda |
12.09.2012 |
150 |
57 |
38.0% |
26.05.2015 |
75 |
26 |
34.7% |
Danemarca |
18.06.2015 |
179 |
67 |
37.4% |
- |
- |
- |
- |
Germania |
22.09.2013 |
630 |
233 |
37.0% |
N.A. |
69 |
27 |
39.1% |
Slovenia |
13.07.2014 |
90 |
33 |
36.7% |
20.11.2012 |
40 |
3 |
7.5% |
Portugalia |
04.10.2015 |
230 |
80 |
34.8% |
- |
- |
- |
- |
Italia |
24.02.2013 |
630 |
195 |
31.0% |
24.02.2013 |
320 |
91 |
28.4% |
Austria |
29.09.2013 |
183 |
56 |
30.6% |
N.A. |
61 |
19 |
31.1% |
Regatul Unit |
07.05.2015 |
650 |
195 |
30.0% |
N.A. |
809 |
209 |
25.8% |
Luxembourg |
20.10.2013 |
60 |
17 |
28.3% |
- |
- |
- |
- |
Polonia |
25.10.2015 |
460 |
129 |
28.0% |
25.10.2015 |
100 |
14 |
14.0% |
Estonia |
01.03.2015 |
101 |
27 |
26.7% |
- |
- |
- |
- |
Franța |
10.06.2012 |
577 |
149 |
25.8% |
28.09.2014 |
348 |
95 |
27.3% |
Moldova |
30.11.2014 |
101 |
23 |
22.8% |
- |
- |
- |
- |
Irlanda |
26.02.2016 |
158 |
35 |
22.2% |
25.04.2016 |
60 |
18 |
30.0% |
Bosnia-Herțegovina |
12.10.2014 |
42 |
9 |
21.4% |
29.01.2015 |
15 |
2 |
13.3% |
Lituania |
09.10.2016 |
141 |
30 |
21.3% |
- |
- |
- |
- |
Monaco |
10.02.2013 |
24 |
5 |
20.8% |
- |
- |
- |
- |
România |
11.12.2016 |
329 |
68 |
20.6% |
11.12.2016 |
136 |
20 |
14.7% |
Cehia |
25.10.2013 |
200 |
40 |
20.0% |
07.10.2016 |
80 |
15 |
18.8% |
Slovacia |
05.03.2016 |
150 |
30 |
20.0% |
- |
- |
- |
- |
Croația |
11.09.2016 |
151 |
30 |
19.9% |
- |
- |
- |
- |
Bulgaria |
05.10.2014 |
240 |
46 |
19.2% |
- |
- |
- |
- |
Grecia |
20.09.2015 |
300 |
55 |
18.3% |
- |
- |
- |
- |
Cipru |
22.05.2016 |
56 |
10 |
17.9% |
- |
- |
- |
- |
Letonia |
04.10.2014 |
100 |
16 |
16.0% |
- |
- |
- |
- |
Ungaria |
06.04.2014 |
199 |
20 |
10.1% |
- |
- |
- |
- |
Din păcate, reprezentarea justă a femeilor în Parlament, dar și în celelalte autorități publice locale alese rămâne un deziderat[14].
Factorii care determină slaba reprezentare sunt multipli:
– o legislație care nu reglementează de o manieră categorică alternanța pe liste a candidaturilor de sex masculin, cu cele de sex feminin[15];
– selecția candidaților de către partidele politice, care nu are la bază profesionalismul, deși în cadrul discursului politic, liderii de partid situează acest criteriu în fruntea ierarhiei selecției;
– opțiunea femeilor mai degrabă pentru o carieră profesională, decât pentru una politică;
– numărul redus al femeilor în funcții de conducere în cadrul structurilor alese[16];
– misoginismul societății românești;
– lipsa unei culturi a egalității de șanse și de tratament în România;
– și nu în cele din urmă, modul de a face politică în sistemul românesc, unde decizia este luată, de regulă, în grupuri restrânse (exclusiv masculine), fără o consultare prealabilă a tuturor membrilor etc.
Pentru a putea realiza o reprezentară cât mai bună a femeilor în structurile alese, fie că vorbim de Parlament sau de autoritățile administrației publice locale este nevoie de modificarea legislației electorale, din timp, astfel încât să se dea posibilitatea electorilor și partidelor politice să se pregătească pentru viitoarele alegeri, în sensul introducerii metodei „zipper” ce presupune alternanța candidaturilor femei/bărbați pe liste.
Este, în opinia noastră, nevoie și de o educație politică și de o promovare, nu doar de o clamare, a principiului egalității de șanse și de tratament. Autoritățile care au astfel de atribuții trebuie să se implice în transpunerea în practică a acestui principiu și nu doar în realizarea de studii și de mese rotunde în care constatăm cu toții că femeile sunt subreprezentate.
Pe de altă parte, partidele politice trebuie să treacă de la stadiul de discurs politic, la studiul de implementare a măsurilor care să le ofere femeilor șansa de a intra în bătălia electorală de pe picior de egalitate cu bărbații, iar competiția internă onestă în cadrul partidelor poate fi o soluție.
BIBLIOGRAFIE
Monografii. Articole
GHERGHINA, Sergiu, Cine decide? Partide, reprezentanți și politici în Parlamentul României și cel European, Institutul European, Iași, 2010.
RADU, Alexandru, Politica între proporționalism și majoritarism. Alegeri și sistem electoral în România postcomunistă, Institutul European, Iași, 2002.
GILIA, Claudia, „Feminizarea politicii românești – un deziderat?”, Sfera politicii, nr. 186(2015): 3-17.
Acte normative
Legea nr. 115 din 19 mai 2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 349 din 20 mai 2015.
Legea nr. 208 din 20 iulie 2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 533 din 24 iulie 2015
Resurse online
***http://www.becparlamentare2008
***http://www.becparlamentare2012.ro
***http://parlamentare2016.bec.ro
***http://www.femeileinpolitica.ro
*** http://ongen.ro
NOTE
[1] Art. 7 alin. 1 din Legea nr. 115/2015.
[2] Candidații independenți pentru funcția de consilier trebuiau să fie susținuți de minimum 1% din numărul total al alegătorilor înscriși în Registrul electoral și în listele electorale complementare din circumscripția pentru care candidează, dar nu mai puțin de 100 în cazul comunelor, de 500 în cazul localităților urbane de rangul II și III și de 1.000 în cazul județelor, municipiului București, sectoarelor municipiului București și localităților urbane de rangul I. Pentru funcția de primar, candidații independenți trebuie să prezinte o listă de susținători, care trebuie să cuprindă minimum 1% din numărul total al alegătorilor înscriși în Registrul electoral și în listele electorale complementare din circumscripția pentru care candidează.
[3] A se consulta pentru detalii studiul Reprezentarea femeilor și a bărbaților în alegerile pentru autoritățile publice locale 2016, realizat de Agenția Națională pentru egalitatea de șanse între femei și bărbați (http://anes.gov.ro/cs/groups/public/documents/document/mjaw/mdex/~edisp/1010115116200011009.pdf, accesat în 3 martie 2016)
[4]PG – Primar general, P-primar, Cl-consilieri locali, CJ-consilieri județeni.
[5] A se consulta studiul: Reprezentarea femeilor și a bărbaților în alegerile pentru autoritățile publice locale 2016
http://anes.gov.ro/cs/groups/public/documents/document/mjaw/mdex/~edisp/
1010115116200011009.pdf, accesat în 4.03.2017
[6] Art. 5 alin. 1-3 din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente.
[7] Art. 52 alin. 2 din Legea nr. 208/2015.
[8] Art. 54 alin.1 și 2 din Legea nr. 208/2015.
[9] Pentru detalii: http://parlamentare2016.bec.ro/statistici/, accesat în 28.02.2017
[10] A se consulta: http://ongen.ro/wp-content/uploads/2016/11/RAPORT-Femeile-candidate-%C3%AEn-alegerile-parlamentare-din-11-decembrie-2016.pdf, accesat în data de 02.03.2017.
[11] A se consulta: http://www.prefecturadambovita.ro/uploadfiles/2016/bej2016/136.pdf, accesat în data de 02.03.2017
[12] Liviu Dragnea, președintele PSD: „Așa cum ne-am asumat mai demult, vorbim de peste 67 – 68% candidați noi pentru Parlament, de asemenea de o medie mai mare de cel puțin o femeie pe liste. De asemenea, tinerii sunt reprezentanți foarte bine, mult mai bine decât au fost reprezentanți în perioada trecută. S-a avut în vedere ca listele de candidați ale PSD să fie profesionalizate, pentru ca toate comisiile de specialitate din Parlament să fie populate cu reprezentanți ai PSD-ului care sunt foarte bine pregătiți pe acea specializare”.
Alina Gorghiu, Președinte PNL, la data alegerilor parlamentare: „Minimum 30% femei pe listele de candidați pentru alegerile parlamentare și locale – este propunerea depusă de PNL în Parlament.
Nu a existat un context mai potrivit în țara noastră pentru a promova implicarea femeilor în politică, un teren mai fertil, decât cel creat de nevoia de schimbare a politicii noastre. Trebuie să deschidem politica pentru femei, o sursă valoroasă de competență și înnoire, o categorie care a avut prea puține oportunități de a se implica” (https://www.facebook.com/alinagorghiu/photos/a.821279017937355.1073741828.821269587938298/1006327006099221/?type=1&theater, accesat în 3.03.2017)
[13]A se vedea: http://www.ipu.org/wmn-f/classif.htm, accesat în 4.03.2017
[14] În articolul Feminizarea politicii românești – un deziderat? (Sfera Politicii, nr. 186/2015, pp. 3-17) am evidențiat o serie de factori care nu favorizează accesul femeilor în funcții de reprezentare, dar și o serie de soluții.
[15] Evidențiem încă o dată modele de reglementare ce pot fi adoptate și de legiuitorul român:
– În Franța, Constituția revizuită în anul 2008 a consacrat principiul egalității de șanse cu privire la mandatele elective. Astfel, în art. 1 alin. (2) din Constituție se stipulează: „Legea favorizează accesul egal al femeilor și bărbaților la mandatele electorale și la funcțiile elective, precum și la responsabilitățile profesionale și sociale”. Prima reglementare expresă cu privire la accesul egal al femeilor la mandatele electorale și funcțiile elective s-a realizat prin Legea nr. 2000-493 din 6 iunie 2000 care în Art. 2 stipulează: „Pe fiecare listă, distanța între numărul de candidați din fiecare sex nu poate fi mai mare de unu. În cadrul fiecărui grup întreg de șase candidați în ordinea prezentării pe listă trebuie să figureze un număr egal de candidați din fiecare sex”;
– în Belgia, sistemul cotelor minimale de gen este reglementat atât în Constituție, cât și prin legea electorală. Astfel este instituită obligativitatea existenței unui număr egal de bărbați și femei pe listele electorale, inclusiv cu condiția ca primele două poziții de pe listă să nu fie ocupate de candidați de același gen. Constituția Belgiei în art. 10 alin. (3) stipulează: „Egalitatea între femei și bărbați este garantată”. De asemenea, art. 11 bis dispune: „Legea, legea federală sau norma menționată la art. 134 garantează că femeile și bărbații își pot exercita în mod egal funcțiile publice și elective”. Capitolul II art. 2 din Legea din 18 iulie 2002 cu privire la asigurarea prezenței egale a bărbaților și femeilor pe listele de candidaturi pentru alegerea Camerelor legislative federale și Consiliului Comunității germanofone, publicată în Monitorul belgian din 28 august 2002 dispune: „Art. 117 bis. Pe fiecare listă, diferența între numărul de candidați de fiecare sex nu poate fi mai mare de unu. Primii doi candidați din fiecare listă trebuie să fie de sex diferit”.
[16] În legislatura 2016-2020, din structura de conducere a Camerei Deputaților, din cei 12 membri ai Biroului permanent fac parte doar 2 femei: o vicepreședintă și un secretar al Biroului, iar la Senat, Biroul permanent are în componența sa tot 2 femei: o vicepreședinte și un chestor. Din cele 21 de Comisii permanente care funcționează la Camera Deputaților, doar 3 sunt conduse de femei (Comisia pentru învățământ, Comisia pentru politică externă, Comisia pentru egalitate de șanse între femei și bărbați). La Senat, din cele 22 de comisii permanente, doar 3 sunt conduse de femei (Comisia pentru învățământ, Comisia pentru agricultură, Comisia pentru afaceri europene).