Introducere

Alegerile prezidențiale din 2014 au avut loc în datele de 2 noiembrie și 16 noiembrie, având două tururi de scrutin, cu excepția alegerilor din 1990, în care câștigătorul la fost desemnat din primul tur de scrutin, acesta fiind Ion Iliescu.

Principalii candidați în aceste alegeri importante pentru România au fost: Klaus Werner Iohannis și Victor Viorel Ponta.

Aceste alegeri pentru președinte din 2014, au reprezentat al șaptelea ciclu al alegerilor prezidențiale după România comunistă din 1989. Totodată din acel an, țara noastră a trecut de la regimul comunist monopartidist cu economie planificată, la cel pluripartidist cu economie de piață liberă, libertate, alegeri democratice.

Alegerile prezidențiale din 2014, au reprezentat totodată un eșec în diaspora, dacă vorbim de modul de organizare, fiind marcate de oameni care așteptau de molte ore să voteze în marile orașe ale Europei. Zeci de mii de cetățeni nu au reușit să voteze, așteptând chiar și zece ore pentru a-și exercita dreptul de vot.

Un lucru rămâne cert, candidatul opoziției Klaus Iohannis a câștigat fară drept de apel cu un scor gigant de 89.73% în diaspora.[1]

Alegerea Președintelui României

Conform Constituției României, art. 83, mandatul președintelui este de 5 ani, cu posibilitatea înnoirii sale o singură dată, și se exercită odată cu depunerea jurământului. [2]

Președintele este ales popular, fiind independent de puterea legislativă. Acesta poate dizolva parlamentul numai în cazul în care acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură.

Președintele are menirea de a veghea la respectarea Constituției, precum și la buna funcționare a autorităților publice. Președintele exercită funcția de mediere între puterile statului (legislativă, executivă și judecătorească), precum și între stat și societate, fiind de asemenea garantul independenței naționale, al unității și al integrității teritoriale a țării.[3]

Potrivit art. 5 al Legii pentru alegerea președintelui României, alegerile prezidențiale au loc numai duminica, și au loc în luna anterioară lunii în care ajunge la termen mandatul de președinte. Cu cel puțin 60 de zile înaintea zilei votării, Guvernul stabilește data alegerilor prin hotărâre.

Prezenta lege, specifică faptul că: hotărârea privind stabilirea datei alegerilor se adoptă la propunerea Ministerului Administrației și Internelor și a Autorității Electorale Permanente.[4]

Trebuie menționat faptul, că formula electorală pentru alegerea președintelui României are cea mai pregnantă stabilitate. În fapt, toți președinții post-comuniști au fost aleși prin același procedeu electoral. Cauza acestei stabilități excepționale, o regăsim în faptul că modul de scrutin utilizat pentru alegerea directă și populară a Președintelui este stipulat chiar de Constituție.[5]

În cele ce urmează putem observa câteva pasaje din Constituția României

Președintele României este ales prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat.

Este declarat ales candidatul care a întrunit, în primul tur de scrutin majoritatea de voturi ale alegătorilor înscriși în listele electorale.

În cazul în care nici unul dintre candidați nu a întrunit această majoritate, se orgeanizează al doiela tur de scrutin, între primii doi candidați stabiliți în ordinea numărului de voturi obținute în primul tur.

Este declarat ales candidatul care a obținut cel mai mare număr de voturi.

Nici o persoană nu poate îndeplini funcția de Președinte al României, decât pentru cel mult două mandate. Acestea pot fi și succesive!.[6]

Începem prin a reaminti definiția dată de constituant, scrutinului prezidențial:

Este declarat ales candidatul care a întrunit, în primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale alegătorilor înscriși în listele electorale.

În cazul în care nici unul dintre candidați nu a întrunit această majoritate, se organizează un al doilea tur de scrutin, între primii doi candidați stabiliți în ordinea numărului de voturi obținute în primul tur. Este declarat ales candidatul cu cel mai mare număr de voturi.[7]

Reiterând, condiția necesară pentru ca un candidat să câștige alegerile prezidențiale este să obțină cel puțin jumătate plus unu dn voturile celor înscriși în listele electorale (permanente). Dacă această condiție nu este îndeplinită, câștigătorul este desemnat în cadrul turului al doilea, unde, participând doar doi competitori, victoria este adjudecată întotdeauna cu majoritatea celor prezenți la urne.

Remarcăm că, în anumite condiții, această majoritate relativă prin raportare la 1990, când participarea la vot a fost masivă, iar în competiție s-au înscris numai trei candidați. La acea vreme, Ion Iliescu a câștigat alegerile cu 12.232.498 voturi, reprezentând 71,17% procente din totalul alegătorilor înscriși pe listele electorale, respectiv 82,50% din cel al alegătorilor prezenți la urne.

Având în vedere că alegerile prezidențiale au o funcție monocratică, acestea se desfășoară doar într-o unică circumscripție electorală uninominală suprapusă peste teritoriul național.[8]

Din perspectiva tipologiei sistemelor electorale, alegerea Președintelui se desfășoară în baza unui mod de scrutin majoritar absolut (neînedplinirea condiției majorității absolute a voturilor de către un candidat presupune organizarea unui tur secund), cu vot uninominal (un singur mandat pus în joc într-o unică circumscripție, cea națională). Prin utilizarea unui astfel de mod de scrutin, România se încadrează în regula universală a democrațiilor în care președintele republicii este desemnat direct. De altfel, tipul de scrutin majoritar este cel mai bine adaptat pentru alegerea directă a titularului unei funcții monocratice, precum cea de șef de stat. Varianta sa majoritară absolută este practicată în Europa, iar cea relativă (pluralitară), în America.[9]

Rezultatele alegerilor prezidențiale din decembrie 2014 – Primul tur

Potrivit Biroului Electoral Central, în primul tur al alegerilor prezidențiale din 2014, numărul alegătorilor înscriși pe listele de vot a fost de 18.284.066 de cetățeni, iar numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne a reprezentat 9.723.232 fiind mai mic față de alegerile anterioare din 2009 cu 223,516 de mii atunci participat 9.946.748. Voturile nule în acest tur I au reprezentând 237.761.[10]

Prezența la urne la nivel de țară în data de 2 noiembrie a fost de 53,17% procente iar în la alegerile precedente de acum 6 ani a fost de 54,37%[11] cu 1, 2% puncte procentuale mai mică în 2014, fiind o diferență insignifiantă. La nivel urban prezența a fost 51,64% iar rural 53,21% până în ora 21:00, fiind o participare echilibrată.[12]

Rezultatul acestor alegeri în primul tur de scrutin este mai mult decât echitabil pentru tabăra alianței PSD+UNPR+PC, având în vedere că exit-poll-urile precum CSCI, IRES, SOCIOPOL, ISOMAR ș.a. l-au dat câștigător și viitor președinte pe Victor Ponta încă din vara anului trecut, și pierzător pe Klaus Iohannis. Situația avea să se răstoarne în mod radical în al doilea tur de scrutin. Astfel, nici un exit-poll nu a reușit să anticipeze un asemenea rezultat ce avea să se consfințească în doar două săptămâni, practic toți am asistat la o răsturnare spectaculoasă de situație.

Până în data de 23 septembrie și-au depus candidaturile 14 candidați. Aceștia sunt: Hunor Kelemen, Klaus-Werner Iohannis, Cristian-Dan Diaconescu, Victor-Viorel Ponta, William-Gabriel Brînză, Elena-Gabriela Udrea, Mirel-Mircea Amariței, Teodor-Viorel Meleșscanu, Gheorghe Funar, Zsolt Szilágyi, Monica-Luisa Macovei, Constantin Rotaru, Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu și Corneliu Vadim-Tudor.[13]

În cele ce urmează, putem vedea în tabelul de mai jos situația voturilor din turul întâi a tuturor celor 14 candidați precum și scorul obținut pentru funcția de președinte al României, care s-au înscris în cursa pentru Palatul Cotroceni.

Nr. Crt	Prenumele și numele candidatului	Numărul total al voturilor valabil exprimate	Procentul obținut %
1	Hunor Kelemen	329.727	3,47%
2	Klaus-Werner Iohannis	2.881.406	30,37%
3	Cristian-Dan Diaconescu	382.526	4,03%
4	Victor-Viorel Ponta	3.836.093	40,44%
5	William-Gabriel Brînză	43.194	0,45%
6	Elena-Gabriela Udrea	493,376	5,20%
7	Mirel-Mircea Amariței	7895	0,08%
8	Teodor-Viorel Meleșcanu	104.131	1,09%
9	Gheorghe Funar	45.405	0,46%
10	Zsolt Szilágyi	53.146	0,56%
11	Monica-Luisa Macovei	421.648	4,44%
12	Constantin Rotaru	28.805	0,30%
13	Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu	508.572	5,36%
14	Corneliu-Vadim Tudor	349.416	3,68%

Datele au fost preluate de la Biroul Electoral Central.[14]

Întrucât nici un candidat nu a obținut majoritatea de voturi, va exista și un tur II în care primii doi clasați în ordinea voturilor valabil exprimate se vor duela. Aceștia sunt Victor-Viorel Ponta și Klaus-Werner Iohannis.

Pentru turul al doilea al prezidențialelor din 2014, aveau sa fie importante voturilor foștilor candidați din turul I, precum Călin Popescu Tăriceanu sau Elena Udrea, dar și celor ale unor personaje cu caracter naționalist, în speță Corneliu Vadim-Tudor și Dan Diaconescu. Putem specifica și faptul că alegatorii Elenei Udrea și Moncăi Macovei, de asemenea lui Hunor Kelemen, au fost în fața unei disonanțe cognitive. Aceste voturi s-au cristalizat ulterior într-un vot negativ împotriva lui Victor Ponta.

Rezultatele turului al doilea de scrutin

Dacă în primul tur al alegerilor situația a fost destul de clară, Victor Ponta ieșind câștigător; în turul doi, situația s-a schimbat la 180 de grade.

Cetățenii au sancționat drastic în al doilea tur de scrutin pe candidatul Victor Ponta din partea Alianței PSD+UNPR+PC, optând să voteze cu cei din tabăra Alianței Creștin Liberale, marea majoritate alegându-l pe Klaus Iohannis, votul spre dreapta a fost dat mai mult în Ardeal ca și în precedentele alegeri din 2009.

Sloganul lui Iohannis „Lucrul bine făcut“ a avut un puternic impact în rândul cetățenilor români de pretutindeni mergând la vot în număr mult mai mare.

Numărul persoanelor care s-au prezentat la urne în turul II a fost de 11.719.344 alegători, iar totalul cetățenilor înscriși pe listele de vot 18.280.994. Prezența la vot a fost de 64,10%, mai mare ca în primul tur cu 10,93% procente, semn că mobilizarea populației a fost bine pusă la punct de către cei doi candidați și staff-ul lor de campanie. Este cea mai mare prezență după scrutinul prezidențial din 2000 dintre Ion Iliescu și Corneliu Vadim Tudor.

Dacă ne raportăm la anul de referință 1990, remarcăm că participarea cetățenilor la vot a fost una uriașă, dat fiind faptul că România, tocmai ce se eliberase de sub jugul comunist și trecuse la democrație, se simțea nevoia de o schimbare radicală în acel moment în plan politic și în rândul societății în special. În străinătate, totalul voturilor exprimate – 377.651. Victor Ponta a pierdut în toate țările, cu excepția Palestinei, obținând doar 10,26% procente, iar candidatul dreptei, Klaus Iohannis 89,73%[15], a obținut o victorie mai mult decât evidentă.

Potrivit datelor centralizate de către Biroul Electoral Central, la nivel urban prezența a fost de 61,41%, iar în mediul rural de 62,88%.

Comparând alegerile anterioare din 2009 și acestea din 2014, observăm că atunci și-au exprimat opțiunea de vot 58.02% pentru Traian Băsescu și Mircea Geoană, iar la alegerile din 2014 – 64,10%. Atunci însă a existat o mică diferență de voturi între primul clasat și al doilea, în schimb în alegerile actuale diferența a fost una uriașă.

Klaus Werner Iohannis a câștigat fără drept de apel turul II de scrutin, cu 6.288.789 voturi, iar Victor Ponta a obținut 5.264.383 voturi. Totalul voturilor nule din turul II de scrutin a reprezentat 166.111.[16] Klaus Iohannis l-a devansat clar pe Victor Ponta, acest lucru culminând cu o mare dezamăgire pentru electoratul în vârstă adepți ai stângii.

Competitor electoral	Număr de voturi valabil exprimate	Procente
Victor-Viorel Ponta	5.264.383	45,56%
Klaus-Werner Iohannis	6.288.789	54,43%

Victor Ponta a obținut 45,56% iar Klaus Iohannis 54,43%. Așadar 8,87% procente între ultimul clasat și cel câștigător.[17] Remarcăm o diferență de 1.024.406 de voturi, prin urmare, peste un milion de voturi între cei doi candidați pe care nimeni nu a putut să o anticipeze.

Victor Ponta și-a recunoscut înfrângerea puțin după ora 22:00, cu toate că diferența era infimă la acel moment, conform rezulatelor parțiale realizate de exit-poll-uri, felicitându-l pe omologul său Klaus Iohannis.

Diaspora, nu a contat foarte mult în ecuația câștigării prezidențialelor pentru Iohannis, cu toate că foarte multe persoane din Europa nu au reușit să-și exprime opțiunea de vot, ci mai de grabă influența electoratului din străinătate asupra celui din țară a reprezentat un fenomen pentru România zilelor noastre; 70.000 de persoane nu au putut schimba soarta alegerilor. Putem preciza însă că, lupta s-a dat pe plan intern și în București în stabilirea președintelui României.

Și totuși? Cum se explică o asemenea schimbare în doar două săptămâni? Ei bine, scorul poate fi schimbat în câteva zile sau chiar ore. Un rol foarte însemnat în  această campanie electorală, mai ales în cele două săptămâni dintre primul și al doilea tur, dar și în ziua votului, l-a avut mediul online și rețelele de socializare, fiind folosite foarte mult de către suporterii lui Klaus Iohannis, comparativ cu cei ai lui Victor Ponta. Ponta și stafful său de campanie s-au axat mai mult pe o campanie electorală clasică neluând în calcul faptul că internetul și în special Facebook au avut, și au o putere mare de penetrare în rândul populației și mai cu seamă a tineretului.

Strategii PDL-ului și mecanisemele eficiente de campanie au dat roade, marketing-ul politic, agențiile de publicitate au fost foarte bine puse la punct cu mare precizie în teritoriu.

Se pare că o mare parte din mobilizarea cetățenilor s-a facut prin rețelele de socializare, precum Facebook care l-am amintit mai sus, având un puternic impact asupra lor. Prin urmare, Klaus Iohannis a câștigat în mediul online într-un mod foarte clar; conform statisticilor, majoritatea tinerilor cu drept de vot, au decis să voteze cu dreapta, alegându-l pe Iohannis și nu numai ei. Alianța Creștin-Liberală și-a pus foarte bine la punct strategiile de campanie pentru Iohannis, folosindu-se în special de campania în mediul online și implicit rețeaua de socializare Facebook. Noua tehnologie, în speță site-urile de socializare, au reprezentat o bază în consolidarea obiectivelor de campanie celor din ACL.

Acestea au fost primele alegeri câștigate în mare parte prin intermediul internetului, social-media, a devenit ușor un instrument politic primordial în câștigarea unor alegeri, fie ele prezidențiale, locale sau parlamentare.

Iată că Facebook-ul, a devenit unul dintre cele mai importante și eficiente intrumente pentru marketing-ul online din întreaga lume, fie că vorbim de marketing în domeniul economic sau marketing politic. Online-ul a facilitat foarte mult munca celor din campania electorală a Alianței Creștin-Liberale.

Pe de o parte, electoratul îmbătrânit al PSD-ului a fost învins fără doar și poate de către cel tânăr; acest spirit civic incontestabil și demnitatea acestuia, este demn de evidențiat în zilele noastre; pe de altă parte, strategii PSD-ului nu s-au mai implicat în teritoriu la runda a doua de alegeri. Filialele PSD din țară nu au mai fost active, bazându-se pe scorul foarte mare din primul tur. PSD+UNPR+PC au facut mult mai puține mitinguri prin țară, pierzând priza la public și implicit simpatia față de aceștia. Cele trei formațiuni politice au avut o problemă destul de serioasă în a intui direcțiile corecte de urmat, pentru a securiza victoria propriului candidat.

În cadrul dezbaterilor electorale televizate, Victor Ponta a avut un limbaj mai radical față de cel al lui Iohannis care a fost unu mult mai arbitrar. Putem menționa, că opțiunea politică poate fi schimbată într-un timp așa de scurt. Klaus Iohannis a câștigat mult mai clar în fiefurile electorale ale PSD-ului și UDMR-ului. Revenind la Victor Ponta, acesta a pierdut în multe zone ale țării unde câștigase în primul tur, iar în București a pierdut de asemenea bătălia, fiind o răsturnare de situație față de primul tur al scrutinului, bucureștiul reprezentând 10% din electoratul țării.

Probabil că, o parte din electoratul PSD-ului s-a simțit deranjat într-o oarecare măsură de faptul că Victor Ponta a anunțat direct după primul tur de scrutin numele noului prim ministru – Călin Popescu Tăriceanu, considerând aceștia că Victor Ponta s-a văzut direct cu victoria în mână, fără să fie destul de abil să aștepte până în ultima clipă rezultatul final, ca ulterior, să propună numele noului premier.

Victor Ponta nu a reușit să îi atragă pe nehotărâți să voteze cu el în 16 noiembrie, deoarece marea majoritate a electoratului indecis a ales în mod clar dreapta, ascultând poate îndemnul Monicăi Macovei, care printr-o conferinta de presa a declarat ca electoratul să iasă la vot în turul al doilea al alegerilor prezidențiale, afirmând de asemenea dacă oamenii care sunt în dilemă, și nu vor ieși la vot, este posibil să-l avantajeze chiar pe cel pe care nu-l vor președinte.[18]

Să amintim în cele ce urmează și despre redistribuirea voturilor către Iohannis și Ponta în cursa electorală finală.

Dacă realizăm o scurtă analiză referitoare la modul în care s-au redistribuit voturile din primul tur, pentru cei doi candidați, putem vedea că: votanții Elenei Udrea, în turul II, au acordat în proporție de 86,4% votul lui Klaus Iohannis, în timp ce 13,6% au mers către Victor Ponta, de asemenea votanții UDMR au votat în proporție covârșitoare cu candidatul dreptei 88%, iar 12% din voturi au mers către Victor Ponta. Susținătorii lui Călin Popescu Tăriceanu – 74,3% din turul I i-au acordat votul lui Victor Ponta, iar 25,6% dintre voturi s-au dus către Iohannis, 53,9% dintre alegătorii lui Corneliu Vadim Tudor i-au respectat îndemnul acestuia votând cu candidatul PSD-ului și 46,1% cu Iohannis.

Alegătorii Monicăi Macovei, și-au exprimat dorința în turul secund – 93,3% pentru candidatul ACL-ului iar 6,6% pentru Ponta, 55,2% dintre votanții lui Dan Diaconescu s-au dus către Victor Ponta și 53,48% pentru Iohannis, mai nou, după redistribuirea voturilor obținute de Kelemen Hunor – 75,1% pentru Klaus Iohannis iar 24,8% pentru Victor Ponta și nu în ultimul rând alegătorii lui Teodor Meleșcanu au decis să voteze 55,3% cu Iohannis și 44,3% cu Victor Ponta. Acestea sunt datele estimate de SOCIOPOL, privind redistribuirea voturilor către cei doi candidați rămași în cursa electorală pentru Cotroceni [19]

Ca o mică concluzie, Klaus Iohannis a reușit să atragă dublu de voturi față de contracandidatul său, Victor Ponta, de la ceilalți candidați din primul tur. Un caz mai interesant de analizat este acela, că cei care nu au ieșit în primul tur la vot, dar și-au exprimat opțiunea, venind la vot în turul doi în număr mult mai mare. Aceștia sunt circa 1.750.000 de persoane.

În ceea ce privește, votul anti-Ponta din străinătate, s-ar părea că a influențat emoțional votanții din țară. Pentru Ponta nu ar fi reprezentat o problemă chiar dacă s-ar fi prezentat la urne, în Diaspora 500.000 de mii dacă acesta și-ar fi consolidat poziția unde a câștigat în primul tur. Eșecul organizării votului în mod corespunzător din Diaspora, în primul scrutin pare-se că a determinat marea majoritate a electoratului tânăr să își schimbe radical opțiunea de vot în turul secund.

De asemenea acest vot al tinerilor din 16 noiembrie a reprezentate „un nu’ categoric împotriva candidatului Victor Ponta.

Victor Ponta a pierdut 2,4 milioane de voturi din cele 7,4 milioane de la referendumul de demitere al fostului președinte Traian Băsescu din 2012. Această lecție usturătoare pentru PSD, reprezintă una dintre cele mai mari înfrângeri din istoria post-comunismului din țara noastră.

Ei bine, sloganul lui Ponta „Președintele care unește» s-a dovedit a fi un fiasco, acesta nu a reușit să-i unească pe românii din țară și nici pe cei din străinătate pentru a lua decizia să schimbe destinul alegerilor din turul doi.

Trebuie remarcat și faptul, că a existat o opțiune fără echivoc a societății românești pentru dreapta. Președintele de onoare al PSD-ului, Ion Iliescu a afirmat într-un scurt interviu că Victor Ponta este primul responsabil de dezastrul în alegerile prezidențiale, asumându-și vrând-nevrând eșecul ca șef de partid și premier și că partidul va trebui să facă analize destul de serioase în interiorul acestuia.[20]

Per ansamblu vorbind, Iohannis a câștigat alegerile în Transilvania datorită faptului că electoratul present din România, este adeptul schimbării și al ideologiei liberale. Factorul entuziasmului s-a exprimat prin participarea destul de numeroasă la urne. Victor Ponta a reușit să câștige în Moldova și Muntenia, dar nu a fost îndeajuns pentru a schimba soarta alegerilor.

Putem spune că aceste alegeri au adus o imagine pozitivă României în Europa, datorită faptului că președintele nou ales al României, Klaus Iohannis i s-a oferit sprijinul deschis al cancelarului german Angela Merkel. După finalizarea alegerilor, Angela Merkel l-a felicitat pe Klaus Iohannis într-o scrisoare, și i-a promis acestuia că Germania va sprijini România cu sfaturi și fapte pe calea reformelor importante, de asemenea președintele Germaniei, Joachim Gauck i-a transmis acestuia că își va oferi suportul în consolidarea statului de drept, rămânând un partener de nadejde al României. Relațiile bilaterale dintre Germania și România pot fi întărite, iar investițiile germane și vor continua să sosească în număr cât mai mare în viitorul apropriat.[21]

Concluziile alegerilor prezidențiale

Primul tur al alegerilor din ziua de duminică, 16 noiembrie 2014, a marcat cea mai mare diferență între primii doi candidați după 1992 incoace; un milion de voturi, peste 10 procente. Dacă pentru candidatul de pe primul loc, cifrele sunt relativ normale (PSD în decursul anilor a obținut mereu scoruri mari, între minimul din 2009: 32% pentru Mircea Geoana, și 41% – obținut de către Adrian Năstase, in 2004), pentru candidatul de pe locul doi aceasta cifra reprezintă un mare eșec.

Klaus Iohannis, o figură nouă pe eșichierul politic românesc, a generat surpriza, reușind cu brio să câștige fără nici o emoție în turul doi de scrutin, adjudecându-și funcția de nou-președinte al României. Acest lucru a provocat în interiul PSD-ului un cutremur, făcându-se analize și căutându-se țapii ispășitori care au dus la dezastrul din turul II.

Ambele tabere au dus o campanie extrem de dificilă având o propaganda masivă de ambele părți, în încercarea de a convinge propriul electorat să-și voteze candidații; a fost într-adevăr o luptă acerbă, și în campania electorală, dar și în timpul desfășurării votului.

Referitor la campania electorală pentru alegerile prezidențiale, deși a fost marcată de diversiuni fară legatura cu dezbaterea prezidențială, a adus la urne cel puțin la fel de mulți cetățeni ca la alegerile din 2009, ceea ce arata că interesul românilor din țară pentru alegerile prezidențiale este înca unul însemnat.

Votul categoric pentru o schimbare a situației din România nu poate fi ignorat; dacă Iohannis va promova o politică externă inteligentă, România ar putea deveni o țară influentă în Europa și în special în Uniunea Europeană, și deci reprezentarea României ar fi făcută în peste hotare cu succes.

În luna mai a anului trecut, Partidul Național Liberal – Sibiu, l-a propus pe Klaus Iohannis să candideze la alegerile prezidențiale ce aveau să aibă loc în luna noiembrie 2014[22], iar cu patru zile înainte, a demisionat din funcția de prim-vice-președinte PNL precum și din cea de membru al BPN.[23]

Noul șef al statului ales, va avea sarcina de a reseta sistemul și a înlătura corupția din toate domeniile realizând reforme de mare însemnătate în această privință.

Klaus Iohannis a declarat de la Palatul Cotroceni după puțin timp de la investirea sa, că Spațiul Schengen rămâne o mare prioritate pe agenda noului președinte al României, afirmând că România îndeplinește deja toate condițiile de aderare la Schengen, și că europenizarea completă a României este unu dintre marile obiective ale acestuia.[24]

 

BIGLIOGRAFIE

Surse primare:

RADU, Alexandru; BUTI Daniel, Sistemul Politic Românesc, Ediția a III-a revăzută și adaugită, București, ProUniversitaria, 2012.

RADU, Alexandru; Politica între proporținalism și majoritarism. Alegeri și sistem electoral în România postcomunistă, Iași, Ed. Institutul European, 2012.

Surse secundare:

Biroului Electoral Central

Constituția României 2003 Ed Regia Autonom „Monitorul Oficial“ București 2007

Constituția României 2003, Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003

Legea nr. 370/2004 pentru alegerea președintelui României, variantă actualizată 2014

Resurse online:

http://www.bec2014.ro/wp-content/uploads/2014/11/SIAP2014_RL_Situatia_Voturilor_Pe_Tari_Straine.xlsx

http://www.bec2014.ro/wp-content/uploads/2014/11/SIAP2014_PAR_Raport-Situatie-Prezenta-la-urne.pdf

http://www.bec2009p.ro/Documente%20PDF/Rezultate/Rezultate%20finale%20turul%20I/P/statistici/p_judete_1.txt

http://www.mediafax.ro/politic/cine-sunt-cei-14-candidati-la-alegerile-prezidentiale-foto-13352741

http://www.bec2014.ro/wp-content/uploads/2014/11/ComunicatFinaleProvizorii.pdf

http://www.bec2014.ro/wp-content/uploads/2014/11/SIAP2014_RL_Situatia_Voturilor_Pe_Tari_Straine.xlsx

http://www.bec2014.ro/wp-content/uploads/2014/11/Anexa-3-tur-2.tif

http://www.bec2014.ro/wp-content/uploads/2014/11/SIAP2014_STAT_Statistica-pe-competitori.xlsx

http://www.antena3.ro/politica/romania-la-vot/romania-si-a-ales-presedintele-vezi-cum-s-au-redistribuit-voturile-in-cel-de-al-doilea-tur-al-273843.html

http://www.romanialibera.ro/politica/politica-alegeri-prezidentiale/ion-iliescu--ponta--responsabil--dar-nu-singur--de-rezultatul-alegerilor--nu-e-prima-data--asta-i-viata-358266

http://www.mediafax.ro/externe/presedintele-si-cancelarul-germaniei-l-au-felicitat-pe-iohannis-gauck-vom-sprijini-romania-in-consolidarea-statului-de-drept-merkel-vom-aprofunda-relatiile-bilaterale-13587083

http://www.hotnews.ro/stiri-politic-17395616-pnl-sibiu-propune-klaus-iohannis-candidat-prezidentiale.htm

http://www.mediafax.ro/politic/iohannis-a-demisionat-din-functia-de-prim-vicepresedinte-pnl-12650929

http://www.hotnews.ro/stiri-politic-18489376-monica-macovei-indeamna-cei-nehotarati-iasa-vot-turul.htm

 

 

NOTE