Înscrierea oficială a lui Klaus Iohannis în cursa alegerilor prezidențiale din noiembrie 2014 a constituit elementul de noutate produs pe scena politică a întregii perioade postdecembriste. Ne obișnuiserăm ca în cursa politică pentru diversele funcții politice, locale și naționale, să vedem aceleași figuri, ici-acolo apărând câte un personaj nou în cadrul unui sau altui partid politic, totul parcă intrat în tipare prestabilite.

Despre Klaus Iohnnis știam că a fost primarul Sibiului, care prin gospodărirea judicioasă a orașului reușise să gestioneze cu mare eficiență resursele, materiale și umane, reușind să aducă Sibiul printre capitalele culturale ale Europei. Mai știam și despre apariția sa meteorică odată cu propunerea de prim-ministru, refuzată însă de președintele de atunci, Traian Băsescu. Și apoi…liniște, până la alegerile prezidențiale, când liberalul Crin Antonescu îi cedează locul de candidat la fotoliul de Președinte al noii coaliții politice. Consider că acela a fost momentul când conștiința civică a românilor, amorțită de mulți ani, a început să se manifeste. La început timid, apoi cu tot mai multă vigoare, cuprinzând categorii tot mai largi și diverse. A fost momentul când românii s-au împărțit în două tabere, pro și contra unui președinte de altă etnie, indecișii situându-se la mijloc.

Percepția populară asupra unui candidat la președinție a fost pentru prima dată influențată de etnia candidatului, în primul rând, și nu de partidul pe care îl reprezenta. Cel puțin așa l-au perceput hunedorenii și se pare că nu numai ei, ci românii de peste tot. Chiar dacă nu era român, el reprezenta suflul nou în politică, omul despre care presa a scris nu numai lucruri bune, ci și informații eronate menite să-i întineze rezultatele remarcabile, dar care, în ciuda tuturor denigrărilor a fost ales pentru că reprezenta ALTCEVA decât ce primiserăm până atunci.

Pentru prima dată după mult timp speranțele multora au renăscut, identificându-l cu viitorul mai bun și cu acceptarea europeană reală. Și aici merită amintită scrisoarea pe care cancelarul Germaniei, Angela Merkel, i-a trimis-a lui Iohannis și ale cărei aprecieri erau comune cu ale multor români: „Stimate domnule Iohannis. Am aflat cu bucurie faptul că veți candida la alegerile prezidențiale din 2 noiembrie din partea Alianței Creștin Liberale. Cetățenii români regăsesc în candidatura dumneavoastră o serie de virtuți care în Europa sunt foarte apreciate. Ca primar al orașului transilvănean Sibiu ați dovedit competențe administrative și spirit european autentic. Prin trecerea PNL la popularii europeni și prin alianța încheiată cu PDL ați reușit să creați o forță puternică a clasei de mijloc. Vă doresc multă determinare și energie și sper într-o victorie a dumneavoastră și a Alianței Creștin Liberale“[1].

Toleranța care ne-a caracterizat de-a lungul istoriei nu ne-a trădat nici de această dată, ci a demonstrat, din nou, că este o trăsătură bine definită a românilor. Puțin a contat că nu este român, sau că este de altă religie decât cea ortodoxă. Important era ca Iohannis să materializeze dorințele și speranțele de mai bine ale tuturor românilor, atât ale celor din țară, cât, mai ales, ale celor din afara granițelor țării.

Alegerile din județul Hunedoara au fost marcate atât de momente de entuziasm, cât și de disfuncționalități care au perturbat, minor, procesul electoral. Perioada preelectorală și cea de după primul tur al alegerilor prezidențiale a fost caracterizată de o încercare de clarificare politică a poziției pe care se situau cele mai importante partide politice, PSD-ul și PNL-ul. Controversele legate de anumiți oameni politici cunoscuți ca având probleme cu justiția impunea cu necesitate partidelor delimitarea de acțiunile lor, acest fapt constituind un punct de dispută publică între cele două partide. Alte probleme s-au creat în legătură cu renumitele pomeni electorale și zvonurile denigratoare practicate în campania electorală.

Primul tur al alegerilor prezidențiale a fost pregătit încă din luna septembrie când reprezentanții Autorității Electorale Permanente (AEP) au desfășurat mai multe controale care vizau activitatea de instruire și control electoral. Cinci unități administrativ-teritoriale hunedorene au primit amenzi în valoare totală de 5.000 lei, alte trei primind avertismente datorită înscrierilor greșite, existenței erorilor sau neactualizărilor din listele electorale[2]. De asemenea, a fost stabilit Biroul electoral Județean (BEJ) prin tragere la sorți în ședință publică. Președinte al BEJ a fost desemnat judecătorul Adina Camelia Iftimuș, locțiitor magistratul Mihaela Aurelia Conta, iar membru judecătorul Cristina Roberta Roncioiu[3].

În județul Hunedoara au fost organizat 524 de secții de votare, fiind așteptați la vot un număr de circa 400.020 de hunedoreni, conform datelor furnizate de BEJ[4]. Pentru buna desfășurare a alegerilor au fost mobilizați 1.048 de polițiști, jandarmi și membri ISU[5]. Primul parlamentar hunedorean care s-a prezentat la vot, la ora 8, 00, a fost Laurențiu Nistor, președintele organizației județene a PSD, care a votat în localitatea Păuliș[6]. La ora 9, 00 a votat primarul municipiului Deva, Petru Mărginean[7]. Alți demnitari care au votat au fost deputatul european Iuliu Winkler, secretarul de stat în Ministerul Economiei, Karoly Borbely, originar din orașul Hunedoara, deputata de Hunedoara Carmen Hărău și mulți alții[8].

Prezența la vot în județul Hunedoara, după datele furnizate de BEJ, a fost următoarea: la ora 11,00 – 6,26% din totalul celor cu drept de vot, la ora 13,00 – 21,66%, la ora 16,00 – 37,49%, mai mare decât procentul prezenței la nivel național, la ora 19, 00, conform datelor primite de la BEC, procentul era de 50, 78%, iar la ora 21,00 votase un procent de circa 53%[9]. De această dată, comparativ cu alte alegeri, locale sau naționale, hunedorenii s-au prezentat la vot într-un număr mare, mai mult de jumătate dintre cei cu drept de vot exprimându-și opțiunea electorală, pe listele suplimentare votând 16.269 de persoane și peste 1.600 de persoane solicitând urna mobilă[10].

Alegerile s-au desfășurat fără incidente majore, singurele probleme fiind suplimentarea numărului de buletine de vot la o secție din satul Fornădie, suplimentarea numărului de autocolante de la o secție de vot din comuna Pui, înlocuirea unui membru din comisia unei secții de votare din Deva, care a prezentat probleme de sănătate, cu o altă persoană și dispariția unei ștampile cu inscripția VOTAT, de la o secție de vot din Lupeni, ștampilă găsită de polițiști după câteva ore, aruncată pe stradă[11]. Cauza acestei situații ar fi fost neglijența celor care la înapoierea actului de identitate nu au cerut ștampila persoanei care a votat[12].

După primul tur de scrutin, situația se prezenta după cum urmează: 399.694 de alegători înscriși pe listele de alegători, dintre care prezenți la urne au fost 215.834, adică un procent de 53,99%[13]. Pe localități, rezultatele au fost următoarele: Deva – Klaus Iohannis 36,56%, Victor Ponta 34,59%, Hunedoara – Victor Ponta 42,30%, Klaus Iohannis 29,76%, Brad – Victor Ponta 46,08%, Klaus Iohannis 28,70%, Orăștie – Klaus Iohannis 39,97%, Victor Ponta 39,19%, Lupeni – Victor Ponta 53,59%, Klaus Iohannis 15,20%, Aninoasa – Victor Ponta 59,89%, Klaus Iohannis 19,89%, Simeria – Victor Ponta 39,27%, Klaus Iohannis 36,88%, Hațeg – Victor Ponta 39,03%, Klaus Iohannis 38,62%, Geoagiu – Victor Ponta 47,90%, Klaus Iohannis 35,25%, Călan – Klaus Iohannis 40,92%, Victor Ponta 35,69%[14].

În decursul timpului, dacă analizăm preferințele electorale ale alegătorilor, putem afirma fără tăgadă că județul Hunedoara este unul atipic. Nici de această dată nu s-a dezmințit, dacă ținem cont de faptul că în unele localități conduse de primari ACL, Klaus Iohannis a pierdut, la fel și Victor Ponta în unele zone dominate de PSD, statistica de mai sus demonstrând tocmai acest fapt.

Cei mai mulți alegători au fost așteptați la urne în municipiile Hunedoara și Deva, iar cei mai puțini în comunele din Ținutul Pădurenilor Bătrâna (122) și Bulzeștii de Sus (252).

Pentru cetățenii județului care au votat schimbarea și un președinte pe care îl identificau cu idealurile lor de demnitate politică și națională, cu speranța într-un trai decent și în egalitatea de șanse a cetățenilor țării și care sperau detașarea de o viață socială și politică în care teama neputincioasă în fața nedreptăților, minciuna, corupția și furtul erau ridicate la rang de practică cotidiană, au fost dezamăgiți de rezultatele alegerilor. Au fost înșelați în așteptările lor dar sperau ca al doilea tur al alegerilor, măcar la nivel național, să le împlinească dezideratele.

După rezultatele roșii ale alegerilor din județ, liberalii s-au mobilizat și au făcut un apel la unitatea dreptei politice. Tiberiu Balint, președintele PNL Deva, s-a adresat în presa locală atât hunedorenilor, candidați de dreapta, cât și celorlalți candidați ai dreptei, Monica Macovei, Călin Popescu-Tăriceanu, Elena Udrea, Kelemen Hunor și Zsolt Szilagyi, dar și celorlalți președinți de partide, să se alăture lui Klaus Iohannis în turul doi al alegerilor[15]. Și aceasta „pentru stoparea PSD-erizării țării, pentru stoparea corupției, pentru stoparea minciunii ca politică Guvernului Ponta, pentru o Românie stat de drept, stat al oamenilor cinstiți și harnici și nu al jefuitorilor“, afirmându-și convingerea „că cetățenii care doresc progresul României, care doresc asigurarea unui viitor pentru copiii, tinerii și pensionarii noștri în România și nu în altă țară vor face front comun pentru a alege un Președinte cinstit, onest, muncitor și cu bun simț în persoana lui Klaus Iohannis“[16].

Între cele două tururi ale alegerilor prezidențiale, Klaus Iohannis a continuat deplasările prin țară în vederea atragerii de noi votanți. În județul Hunedoara a fost prezent și în luna septembrie 2014, cu ocazia serbărilor naționale de la Țebea și apoi în 9 noiembrie când a vizitat orașele Hațeg, Călan, Orăștie, Deva și Hunedoara[17]. Hunedorenii l-au primit cu miile și l-au ovaționat cu speranța că el ne va duce în Europa, acolo ne este locul, că el nu va mai permite să fim umiliți nici aici și nici acolo, că munca cinstită va fi plătită, că noi și copiii noștri vom trăi într-o țară în care egalitatea de șanse nu este o utopie.

Primirea entuziastă de care s-a bucurat Klaus Iohannis mă duce cu gândul la Avram Iancu, exponentul tuturor durerilor românilor, pe care i-a reprezentat și pentru care a luptat până în ultima clipă a vieții sale. În discursul său, Iohannis a subliniat că și în județul Hunedoara, asemenea celorlalte județe din țară, oamenii se confruntă cu problema lipsei locurilor de muncă, dar aceasta poate fi rezolvată așa cum a fost și în Sibiu, orașul în care de 10 ani nu mai există șomaj.[18] Totul este să avem curajul de a spune „stop, și de la capăt. Este nevoie de o schimbare profundă. Este nevoie de un alt președinte. Dar e nevoie de un alt Parlament, de alt Guvern. Acest Guvern incapabil, ineficient, nu poate să mai stea acolo. Este nevoie de oameni competenți în funcțiile publice. Doar atunci, dacă schimbăm lucrurile, atunci, dragii mei, vom putea să avem o viață mai bună. Fără frică, fără corupție, fără minciună, fără hoție“[19]. A subliniat că este important ca oamenii să iasă la vot deoarece „aici nu este vorba de a alege între o persoană și altă persoană. Aici este nevoie să alegem între corupție, minciună și democrație“[20].

Al doilea tur al alegerilor, precedat de problema românilor din străinătate care au fost împiedicați să voteze, s-a caracterizat printr-o prezență masivă la vot a românilor. Furia care i-a cuprins pe români la difuzarea imaginilor de la secțiile de vot din străinătate, umilința la care au fost aceștia supuși doar pentru că doreau să-și exercite dreptul legal de a vota, a mobilizat întreaga comunitate românească, în special tinerii, care prin intermediul rețelelor de socializare și al internetului, au reușit să scoată la vot mare parte dintre indeciși și români care nu se prezentaseră la vot în primul tur. De această dată, putem spune că bătălia pentru România s-a dat în principal în mediul virtual. Niciodată românii nu au fost atât de uniți ca în timpul acestui al doilea tur de scrutin, niciodată tinerii nu s-au implicat atât de activ în politica țării, niciodată nu s-au manifestat cu atâta hotărâre și demnitate. Pentru prima dată s-au unit în mediul virtual și au creat acea legătură națională care nu apare decât în momentele decisive din istoria unui neam. Și asta poate pentru că, pentru prima dată, au conștientizat faptul că ei sunt VIITORUL României.

Și devenii au protestat, asemenea românilor din mai multe orașe din țară, față de modul dezastruos în care au fost organizate alegerile prezidențiale în Diaspora, sute de români neavând acces la urna de vot din secțiile și așa prea puține organizate în țările în care românii își desfășurau activitatea[21]. PSD-ul a fost luat prin surprindere de numărul extrem de mare al românilor dornici sa-ți exprime votul. Secțiile de votare, puține la număr și la distanțe foarte mari unele de altele, nu au constituit un impediment pentru românii deziluzionați în principal de deciziile economice antipopulare și antinaționale luate de guvernanții români, care i-au obligat să-și câștige pâinea în alte țări, departe de familiile lor.

În Deva, apelul de a participa la protest a fost dat de reprezentantul „Civitas“, Marius Bota, pe rețeaua de socializare Facebook[22]. Deși numărul participanților la protest nu a fost mare, importantă este afilierea acestora la mișcarea națională.

Pentru turul al II-lea, procentele la nivel județean au fost următoarele: la ora 10, 00 se prezentaseră la vor 8,37% de votanți, la ora 13,00 – 27,86%, la ora 16.00 – 45,12% iar la închiderea urnelor un procent de 59, 22% de alegători, adică 236.618 cetățeni. Dintre aceștia un număr de 19.252 au votat pe listele suplimentare și 2.282 au solicitat urna mobilă[23]. Și de această dată, procentul prezenței la vot în județ a fost mai mare decât cel înregistrat la nivel național. După centralizarea tuturor voturilor, rezultatele oficiale ale alegerilor din județului Hunedoara s-au prezentat astfel: 62,5% prezența la vot, numărul alegătorilor fiind de 249.423. Câștigător al alegerilor prezidențiale la nivelul județului a fost Victor Ponta cu un procent de 50,37%, Klaus Iohannis obținând 49,63% din sufragii. Diferența dintre cei doi candidați a fost de 1.825 de voturi valabil exprimate[24], o diferență mică care nu-i acordă lui Victor Ponta o victorie răsunătoare, ci una la limită.

În mediul urban, Klaus Iohannis a câștigat în Deva, Hunedoara, Orăștie, Hațeg, Simeria, Geoagiu, Călan, iar Victor Ponta în Valea Jiului și Brad. Însă în mediul rural situația a sta diferit, Iohannis fiind preferat de 37 de comune, în timp ce Ponta de doar 15. în 34 de localități Iohannis a luat peste 55%, cele mai mari procente, respectiv 65% fiind în localitățile Balșa, Baru, Bătrâna, Cârjiți, Mărtinești, Orăștioara, Pui, Răchitova, Râu de Mori, Romos și Vălișoara[25].

Incidente minore au existat și de această dată când la secția de votare din localitatea Bucureșcii Bradului s-a pierdut o ștampilă, care a trebuit să fie confecționată, motiv pentru care procesul de votare a început cu o întârziere de o oră și 25 de minute, iar în orașul Petrila a dispărut o ștampilă, cercetarea dispariției acesteia revenind Poliției[26].

Reprezentanții ACL au depus două plângeri penale deoarece au identificat cazuri de vot multiplu în Simeria și Petroșani, precum și CNP-uri înregistrate eronat pe liste. Un caz aparte l-a constituit comuna Șoimuș unde au existat suspect de mulți votanți pe listele suplimentare, peste 700 de persoane, caz reclamat de PNL. Reacția PSD-ului nu a întârziat, ci s-a concretizat în reclamația că s-ar face „turism electoral“ cu cinci autocare, cercetările ulterioare demonstrând că într-adevăr au fost mai multe autocare, însă cu turiști care vizitaseră Castelul Huniazilor de la Hunedoara și Mănăstirea Prislop[27].

În concluzie, putem afirma că deși Victor Ponta a câștigat alegerile în județul Hunedoara, victoria sa a fost una firavă, în turul II al alegerilor el pierzând mult capital electoral în favoarea lui Klaus Iohannis. Perioada dintre cele două tururi de scrutin a înclinat balanța în favoarea lui Klaus Iohannis prin organizarea defectuoasă a alegerilor pentru românii din Diaspora, fapt care a coalizat românii la nivel național, declanșând o amplă mișcare de protest împotriva Guvernului și de antipatie puternică față de PSD, implicit față de Victor Ponta. Faptul că în multe familii hunedorene există persoane care muncesc în străinătate, nu i-a lăsat indiferenți nici pe membri familiei și nici pe cunoscuții acestora, declanșându-se un fenomen empatic general și de simpatie cu acei românii obligați de deciziile inadecvate ale Guvernului să-și părăsească țara și familia pentru a câștiga bani greu munciți printre străini.

Dacă mâine s-ar repeta alegerile, județul Hunedoara ar fi în mod cert unul galben și nu roșu.

 

BIBLIOGRAFIE

Resurse online:

CETEAN, Raluca „Alegeri prezidențiale 2014: Scrisoarea Angelei Merkel de susținere a lui Klaus Iohannis“, http://zhd.ro/alegeri-prezidentiale-2014-scrisoarea-angelei-merkel-de-sustinere-a-lui-klaus-iohannis/

http://www.servuspress.ro/pregatiri-pentru-alegerile-prezidentiale-2_100236.html

http://www.servuspress.ro/s-stabilit-conducerea-bej-hunedoara_98894.html

MIHNEA, Oana, „Cum votează hunedorenii“, http://www.mesagerulhunedorean.ro/alegeri-prezidentiale-cum-voteaza-hunedorenii-live-text

http://www.servuspress.ro/ales_101410.html

MITRACHE, Diana, „O ștampilă pierdută…și găsită, la Lupeni“, http://www.servuspress.ro/ales_101410.html

http://zhd.ro/date-partiale-bec-anuntate-la-ora-11-00-ponta-4033-iohannis-3044-consultati-toata-statistica/

http://zhd.ro/date-oficiale-bej-hunedoara-cu-cine-au-votat-hunedorenii-la-alegerile-prezidentiale/

MACOVEI, Volodia, „Instantaneu politic liberal. Tiberiu Balint“, http://zhd.ro/instantaneu-politic-liberal-tiberiu-balint-trebuie-sa-demontam-campania-murdara-pe-care-psd-ul-a-purtat-o-si-minciunile-pe-care-le-au-proferat-in-aceasta-campanie/

MACOVEI, Volodia, „Acum trebuie să spunem: punct, stop și de la capăt!“, http://zhd.ro/acum-trebuie-sa-spunem-punct-stop-si-de-la-capat-klaus-iohannis-a-ridicat-judetul-hunedoara-in-picioare/

MOROGAN, Silviu, „Protest de susținere a românilor din Diaspora“, http://www.glasul-hd.ro/Protest-de-sus%C8%9Binere--a-rom%C3%A2nilor-din-Diaspora-Mai-mul%C5%A3i-deveni--au-manifestat--%C3%AEn-fa%C8%9Ba-Prefecturii-Hunedoara-fa%C8%9B%C4%83-de-proasta-organizare-a-scrutinului-%C3%AEn-str%C4%83in%C4%83tate_16_21810.html

MIHNEA, Oana, „Cum s-a desfășurat turul II al alegerilor prezidențiale în județ“, http://www.mesagerulhunedorean.ro/cum-s-a-desfasurat-turul-ii-al-alegerilor-prezidentiale-in-judet

http://www.mesagerulhunedorean.ro/rezultatele-turului-doi-al-alegerilor-prezidentiale-in-judet

MACOVEI, Volodia, „Roșu e numai de Valea Jiului și Brad. Klaus Iohannis a cucerit și județul Hunedoara“, http://zhd.ro/rosu-e-numai-de-valea-jiului-si-brad-klaus-iohannis-a-cucerit-si-judetul-hunedoara/

http://www.servuspress.ro/ne-ales-presedintele_102101.html

 

 

NOTE