Recenzie


 

Instituții politice românești și uzanțe publice

 


Aristide Cioabă, Constantin Nica (coordonatori) – SISTEMUL POLITIC DIN ROMÂNIA – Actori, Instituţii, Provocări]
Editura Institutului de Știinţe Politice și Relaţii Internaţionale, București, 2014, 817 p.


 

Recent la Institutul de Știinţe Politice și Relaţii Internaţionale al Academiei Române a fost publicat un volum consistent care tratează sistemul politic românesc în ansamblul său. Volumul cuprinde studii ale cercetătorilor din cadrul Departamentului de filosofie politică al institutului amintit dar și ale unor colaboratori care definesc aspecte ale politicii românești dar și concepte care includ forme instituţionalizate de manifestare sau de acţiune politică în cadrul sistemului politic. Prin aparatul conceptual și inventarul de cercetare propus de autori este prezentat cititorilor modelul toeretic explicativ propriu abordărilor sistemice comparative și structural funcţioanliste.Astfel lucrarea descrie sistematic variabilele cauzale complexe asupra deciziei politice la nivelul centrului decizional și diferitele acţiuni ale indivizilor care compun societatea politică.

În debutul volumului cercetătorii Constantin Nica, Bogdan M. Popescu, Lorena Stuparu prezintă elementele structurării doctrinare și organizaţionale din interiorul partidelor politice și dimensiunea reconfigurării pluralismului politic și social după căderea regimului comunist din România. Elemente precum: antecedentele istorice ale legitimităţii, cultura politică, fizionomia societăţii civile, sistemul electoral sunt tratate erudit și comlex într-o manieră profesionistă în prima parte a lucrării. Încercarea de a explica mecanismele, prin intermediul cărora funcţionează societatea, se fundamentează și pe baza modelelor de comportament și atitudinile celor care sunt guvernaţi. Tot partea întâi sunt prezentate opţiunile făcute de către clasa politică în planul construcţiei instituţionale precum și îndeplinirea rolurilor de actori politici și strategici în condiţiile tranziţiei.

Partea a doua este rezervată analizei rolurilor specifice ale instituţiilor puterii și administraţiei publice. Instituţii politice precum: parlamentul, guvernul, puterea judecătorească, curtea constituţională sunt analizate din prisma competenţelor formal-normative și sub aspectul contribuţiilor efective. Aristide Cioabă este cel care se ocupă de cercetarea conceptelor politice și a interdependenţelor pe care le presupune un sistem politic. Investigaţia cercetătorului abordează fenomenul angajării răspunderii politice dar și fenomenul ordonanţelor de urgenţă pe care guvernele le-au dat cu mare dezinvoltură. Autorul celei de de-a doua părţi din volum prezintă și rezultatele exercitării funcţiei decizional-legislative a parlamentului. Prin urmare conţinutul studiului publicat de Aristide Cioabă definește eficienţa funcţiei legislative care trebuie eveluată în corelaţie cu iniţiativa guvernelor și reflectată în eficienţa sau ineficienţa în reglarea mecanismelor societăţii

A treia parte a volumului este centrată pe studiul clasei politice și pe cerinţele guvernării democratice. Autorul configurează în cadrul studiului o nouă perspectivă asupra securităţii internaţionale după dispariţia URSS și dezechilibrul geopolitic care a survenit în urma acestui eveniment. Abordarea este fundamentată pe studii și volume semnate de Waker Connor, Maurice Duverger, Stanley Hoffman sau Ole Waever și evidenţiază orientările doctrinare ale clasei politice românești postdecembriste.

Demersul descrie şi preocupările cercetătorilor interesţi de studiile elitei politice care se instalează la pârghiile guvernării după 1990. Autorul prezintă trei doctrine politice ale Uniunii Europene care fundamenteză principiile politicilor românești. Tratatul de la Lisabona este prezentat între două doctrine constitutive Europa Federală în raport cu Europa Multinaţională. Contextul evoluţiei politicii românești se centrează pe baza parcursului european care a constituit un itinerar dificil de urmat de către elita politică românească.

Partea a patra este dedicată descrierii sistemului politic româneasc și noilor sale provocări în contextul semiprezidenţialismului, a suveranităţii naţionale și a integrării în Uniunea Europeană în care România este parte din 2007. Gabriela Tănăsescu ne prezintă o viziune proprie despre reformarea Constituţiei României, legea fundamentală foarte des dicutată ca având multiple carenţe de concept și că nu ar reflecta realităţile politico-sociale. Gheorghe Ciascai, colaborator în partea a patra a volumului, este autorul unui studiu despre doctrinele și strategiile de securitate în epoca postmodernă a Uniunii. Studiul se axează pe două concepţii posibile despre securitate și integrare. O primă abordare ar fi cea a securităţii europene care încearcă să se conserve în raport cu securitatea postmodernă care se impune în noua realitate internaţională. Autorul analizează în cadrul studiului două filosofii și două concepţii distincte de securitate. Un tip de filosofie politică agreată de sistemul american materializat în power politics descrie că politica externă și de securitate trebuie să se identifice prin puetere și prestigiu. Uniunea Europeană, în schimb, se bazează pe o concepţie neo funcţionalistă care presupune importanţa organizaţiilor în detrimentul acţiunii singulare a statelor membre.

Ruxandra Iordache completează volumul cu un studiu ce tratează subiectul strategiei decizionale în Uniunea Europeană, cazul Cadrului Financiar Multianual 2014-2020 precum și condiţiile în care a apărut această doctrină. În administraţia europeană existau două imperative strategice de politică externă: problema extinderii NATO, problemele cauzate de rezolvarea conflictelor balcanice precum și relaţiile cu Moscova și fondurile uriașe pe care le presupunea acest tip de dcotrină. Studiul prezintă și o scurtă analiză a contribuţiei României la constituirea acestui organism european dar și raporturile dintre Consiliul Uniunii și Parlamentul European. Autoarea tratează efectele globalizării asupra sistemului financiar european și descrie modul în care deconstrucţia lumii este generată de globalizare și de extinderea societăţii de consum. Concluzia studiului este aceea că globalizarea constituie un pericol la adresa securităţii sistemului internaţional dacă acesta nu se va adapta la imperativele globalizării.

Cele patru părţi ale lucrării adusă în discuţie de această recenzie dezvoltă teme riguroase de discuţie și dezbatere care se adresează spaţiului public și întregului copr social ce poate participa și decide în cazul sistemului politic și al provocărilor viitorului, așa cum precizează autorii studiilor incluse. Volumul prezentat de noi în paginile prestigioasei reviste Sfera Politicii oferă o bogată informaţie de specialitate pentru studenţi, masteranzi și doctoranzi constituindu-se într-o sursă excelentă și pertinentă de informare pentru cei care doresc să aprofundeze domeniul știinţelor politice, relaţiilor internaţionale sau al instituţiilor și sistemelor politice contemporane.

Enache Tuşa
[„Ovidius” University, Constanţa]

 

ENACHE TUȘA este lector univ. Dr., la Universitarea Ovidius din Constanţa..


Google

 

Web

Sfera Politicii

 sus