Arhiva

Legi rasiale în regimul Ion Antonescu
 

ALEXANDRU FLORIAN
[National Institute for Romanian Holocaust Studies „Elie Wiesel”]

Legislaţia rasială debutează în România în timpul dictaturii lui Carol al II-lea. La începutul lunii august 1940, prin Decretul-lege nr 2650, privitor la starea juridică a locuitorilor evrei din România, se deschidea calea pentru transformarea antisemitismului în politică de stat. Acest decret-lege, care a fost inspirat de legile rasiale de la Nurenberg, stabileşte trei categorii de evrei cărora li se aplică interdicţii economice, sociale,educaţionale, politice. Principiul de clasificare este rasial (nivelul de rudenie) şi religios (apartenenţa la religia mozaică). Referatul de susţinere a acestei legi, întocmit de Ion V Gruia, ministrul justiţiei, enunţa principiile statutului totalitar etnicist şi rasial:

„Problema evreiască constituie o problemă politică, juridică şi economică, în marginile Statului român autoritar şi totalitar, care descifrează prin conţinutul şi felul satisfacerii ei, însăşi legea destinului Naţiei. Se poate spune că prin rezolvarea acestei probleme, se statorniceşte dreptatea poporului român (...). Apărarea sângelui constituie baza morală a recunoaşterii drepturilor politice supreme. De altfel, realitatea statului naţional, în formula legii constituţionale din 27 februarie 1938, se precizează prin: a) proclamarea legii sângelui; b) proclamarea principiului că naţiunea română este creatoare de stat; c) promovarea categoriilor funcţionale, naţionale, ca realităţi politice de bază; d) distincţia juridică şi politică între românii de sânge şi cetăţenii români”1.

 

The racial legislation marks its debut in Romania during the dictatorship of Carol II. In the beginning of August, 1940, the Law-Decree no. 2650 concerning the judicial status of Jewish inhabitants of Romania inaugurated the road towards the transformation of anti-Semitism into state politics. This Law-Decree, inspired by the racial laws of Nurenberg, ascertains three categories of Jews on which it imposes economic, social, educational and political restrictions. The classification principle is racial (the kinship level) and religious (the affiliation to the mosaic religion). The supporting letter for this law, signed by Minister of Justice Ion. V Gruia, set up the principles of a totalitarian, ethnicist and racial state.

„The Jewish problem is a political, judicial and economic problem, in the confines of the totalitarian and authoritarian Romanian state that deciphers through its content and manner of solving the law of the Nation’s destiny in itself. It could be said that by solving this problem, the justice of the Romanian people is confirmed (...). Defending the blood constitutes the moral basis of acknowledging the supreme political rights. Moreover, the national state existence, in the formula of the constitutional law from February 27, 1928, is emphasized by a) proclaiming the blood law, b) proclaiming the principle that the Romanian nation creates a state, c) promoting the national functional categories as basic political realities; and d) the legal and political distinction between the Romanians by blood and the Romanian citizens.”

 

 

1940, august 8

CAROL AL II-LEA
Prin graţia lui Dumnezeu şi voinţa naţională
Rege  al României

Asupra raportului Preşedintelui Consiliului nostru de Miniştri şi al ministrului nostru secretar de stat la Departamentul justiţiei, nr.108670/1940

........................................................................

În temeiul art.46 din Constituţiune,
Am decretat şi decretăm

........................................................................

DECRET-LEGE
PRIVITOR LA STAREA JURIDICĂ A LOCUITORILOR
EVREI DIN ROMÂNIA

Art. 1. Situaţia juridică a evreilor este statornicită în condiţiile acestui Decret cu putere de lege.
Art.2. Sunt socotiţi evrei în înţelesul acestui Decret cu putere de lege:Cei de religie mozaică;
a) Cei născuţi din părinţi de religie mozaică;
b) Creştinii născuţi din părinţi de religie mozaică nebotezaţi;
c) Creştinii născuţi din mamă creştină şi tată de religie mozaică nebotezat;
d) Cei născuţi din mamă de religie mozaică , afară din căsătorie;
e) Femeile intrând în alineatele premergătoare, căsătorite cu creştini, dacă au trecut la creştinism cel mai târziu un an înainte de înfiinţarea Partidului-Naţiunii;
f) Evreii de sânge, atei, sunt socotiţi evrei în sensul acestui Decret cu putere de lege;
g) Trecerea la creştinism a celor de religie mozaică, după punerea în aplicare a Decretului, nu schimbă calitatea de evreu, astfel cum este statornicită de acest Decret lege.
Cei ce fac parte, la publicarea acestui Decret cu putere de lege, din comunităţile religioase evreieşti sunt socotiţi de religie mozaică.
Art.3. Evreii se împart, în ceea ce priveşte starea lor juridică , în trei categorii, numite în acest      Decret cu putere de lege: categoria I, categoria a II-a şi categoria a III-a.
Art.4. Categoria I este alcătuită din evreii veniţi în Români după 30 decembrie 1918.
Art.5. Categoria a II-a pe înţelesul acestui Decret cu putere de lege este alcătuită din:
a) Cei care au căpătat naturalizarea, prin lege individuală sau dispoziţiune regală, până la 30 decembrie 1918;
b) Cei care au dobândit naturalizarea, în mod colectiv, în temeiul art.7, par.2, lit.c din Constituţia modificată la 1879, servind Ţara sub Drapel în timpul războiului pentru independenţă;
c) Cei ce, locuind în Dobrogea, au dobândit naturalizarea în temeiul art.133 adiţional al Constituţiei din 1879, art.4 al legii din 9 martie 1880, în temeiul legilor din 19 aprilie 1909, 14 aprilie 1910 şi 3 martie 1912;
d) Cei care au luptat în linia de foc, în războaiele României, pentru România, cu excepţia celor căzuţi, individual, prizonieri, celor dispăruţi sau trecuţi pe teritoriu ocupat;
e) Cei răniţi, decoraţi, citaţi cu ordin pentru acte de bravură în timpul războiului;
f) Urmaşii celor morţi în râzboaiele României şi urmaşii cuprinşi în alineatele precedente.
Art.6. Categoria a III-a este alcătuită din evreii care nu fac parte din Categoria a I-a şi a II-a.
Art.7. Evreii prevăzuţi în categoria I-a şi a III-a nu pot fi:
a) Funcţionari publici, de orice fel, cu şi fără salariu şi colaboratori direcţi la activitatea servicilor publice;
b) Membrii în profesiunile care au, prin natura lor, legătură directă cu autorităţile publice, avocaţi, experţi şi alte îndeletniciri asemănătoare;
c) Membrii în consiliiile de administraţie ale întreprinderilor de orice natură, publice sau particulare;
d) Comercianţi în comunele rurale;
e) Comercianţi de băuturi alcolice şi deţinători de monopoluri, cu orice titlu;
f) Tutori sau curatori ai incapabililor ce sunt de religie creştină;
g) Militari;
h) Exploatatori sau închirietori de cinematografe, editori de cărţi, ziare şi reviste româneşti, colportori de imprimate româneşti şi deţinătorii oricăror mijloace de propagandă naţională românească;
i) Conducători, membri şi jucători în asociaţiile sportive naţionale;
j) Oameni de serviciu în instituţiile publice.
Art. 8. Evreii prevăzuţi la categoria I vor putea exercita îndeletnicirile şi profesiunile libere în limitele ce se vor arăta printr-un jurnal al Cosiliului de Miniştri. Aceştia nu pot candida şi nu pot fi aleşi în consiliile şi comitetele conducătoare ale îndeletnicirilor şi profesiunilor libere organizate de lege. Evreii prevăzuţi în categoria a III-a pot să practice orice îndeletnicire, profesiuni şi activităţi, în afară de excepţiile acestui Decret cu putere de lege, pentru această categorie, prevăzute în art. 7, 10, 11 şi 13.
Art.9. drepturile, legalmente dobândite, ale evreilor din categoria a II-a se menţin, cu excepţiile cuprinse în art. 11 şi 13. Cei care nu sunt funcţionari publici la data publicării decretului nu pot dobândi pe viitor vreo funcţiune publică.
Art.10. Obligaţiunile militare, fiind obligaţiuni de onoare, se transformă, în virtutea acestui Decret cu putere de lege, pentru evreii din România din categoriile I-a şi a III-a, fie în obligaţiune fiscală statornicită în limitele ce se vor reglementa după puterile materiale ale fiecărui evreu şi după consideraţiunea dacă a făcut sau nu serviciul militar, fie în obligaţiune de muncă potrivit nevoilor statului şi instituţiilor publice, la muncile de interes obştesc, după capacitatea şi situaţia fiecăruia.
Evreii din categoria a II-a nu pot fi militari de carieră.
Ministerul Apărării Naţionale  este autorizat să dezvolte aceste norme de ordine publică şi să statornicească condiţiile aplicării lor, printr-un regulament de administraţie publică centrală. Ministerul de Finanţe va stabili condiţiile de aplicare ale obligaţiunii fiscale.
Art.11. Evreii aparţinând oricărei categorii nu pot dobândi proprietăţi rurale în România.
Evreii aparţinând oricărei categorii pot vinde proprietăţile lor rurale românilor de sânge, cu respectarea dreptului de preemţiune pentru Ministerul Agriculturii. Evreii aparţinând oricărei categorii nu pot dobândi, în viitor, înteprinderi industriale rurale.
Art.12. Prevederile art.7, lit.h. vor putea fi dezvoltate printr-un regulament de administraţie publică întocmit  de ministerele competente.
Art.13. Se poate ridica atributul puterii părinteşti, asupra copilului său creştin, tatălui evreu, dacă se constată, pe cale judecătorească, că acesta dă copilului său creştin o educaţie potrivnică principiilor religioase sau naţionale.
Instanţa va fi învestită prin cererea Ministerului Public.
Art. 14. Evreii de orice categorie nu pot dobândi nume româneşti. Actele de atribuire potrivnice acestei dispoziţiuni sunt nule. Cei ce încearcă  să dobândească şi cei ce vor dobândi nume româneşti se vor pedepsi în condiţiunile acestui Decret cu putere de lege.
Art.15. Dispoziţiuni legale speciale vor reglementa regimul învăţământului primar, secundar, profesional şi superior la evreilor din România, în limitele art. 10 şi 21 din Legea Constituţională de la 27 februarie 1938. Regimul cultului mozaic rămâne sub protecţia normelor costituţionale şi a legilor de aplicare.
Art. 16. Dispoziţiunile acestui Decret cu putere de lege se aplică, în afară de norme legal potrivnice, în felul următor:
a) Autorităţile şi instituţiile publice vor îndepărta pe cei care ocupă, contrar acestor prevederi, funcţiuni publice, în termen de 3 luni de la publicarea Decretului cu putere de lege;
b) Cei ce la data publicării acestui Decret cu putere de lege exercită activităţi reglementate de acest decret sunt îndatoraţi în termen de 6 luni să lichideze lucrările şi drepturile lor, să respecte contractele în curs de derulare;
c) Cei ce exercită activităţi economice şi sociale de orice fel, oprite de acest Decret , vor fi concediaţi în termen de 6 luni de la data publicării Decretului cu putere de lege; acest termen poate fi prelungit în caz de nevoie vădită în interesul economiei naţionale şi generale, prin jurnalul motivat al Cosiliului de Miniştri.
Art.17. Drepturile patrimoniale, legalmente dobândite, se respectă. Pensiile funcţionarilor publici sau particulari, dobândite în mod legal, se respectă. Indemnizaţiile datorate celor concediaţi şi sub orice titlu, statornicite de legea contractului de muncă sau orice lege specială, se respectă.
Art.18. Aplicarea dispoziţiunilor cuprinse în art. 16, lit. a,b şi c se va face de instituţiile publice de care depinde cel interesat, activitatea pe care o practică sau dreptul ce deţine.

........................................................................

Art.20. Cei lezaţi în drepturile lor, prin actele de aplicare a acestui Decret, de către autorităţile publice sau persoane îndrituite la aceasta, au calea deschisă de atac înaintea instanţelor de contencios administrativ, potrivit legii speciale, sau înaintea instanţelor de de jurisdicţie specială.
Art.21. Se vor pedepsi cu închisoare corecţională:
a) De la 1 la 6 luni, cei care, prin ascunderea originii lor, se angajează în serviciul diferitelor instituţii;
b) De la 6 luni la un an şi amendă de la 5000 la 20.000 de lei cei care nu vor respecta dispoziţiunile articolului  13;
c) De la 6 luni la 2 ani, cei care nu vor respecta dispoziţiunile art.8, literele b,c,d,e,f,g,h,i,şi j, disp. art.16, alin.b şi c şi dispoziţiunile art. 14;
d) De la 6 luni la 2 ani, cei care, potrivit atribuţiunilor legale, fiind în drept şi în măsură să împiedice călcarea acestui Decret cu putere de lege, nu iau cu ştiinţă măsurile cuvenite;
e) De la 6 luni la 2 ani, persoanelor interpuse şi cele care împrumută în numele lor, în scopul ocolirii sau împiedicării aplicării legii;
f) De la 6 luni la 2 ani, cei care, sub orice formă, încalcă dispoziţiile de interdicţie pe care le cuprinde această lege.
Art.22. Tribunalul domiciliului celui pus sub învinuire este competent să aplice pedepsele prevăzute în Decretul cu putere de lege, fie la cererea directă a Ministerului Public, fie la cererea directă a conducătorilor organizaţiilor judeţene a Partidului Naţiunii, potrivit normelor de procedură penală în vigoare. Hotărârile tribunalului se pronunţă cu apel şi recurs în condiţiunile şi formele stabilite de codul de procedură penală.
Art.23. Ministerul Justiţiei este autorizat să întocmească un regulament de administraţie publică generală în scopul aplicării acestui Decret cu putere de lege.

CAROL

Preşedintele Consiliului de Miniştri,
Inginer ION GIGURTU

Ministrul justiţiei,
ION.V.GRUIA

Nr. 2650
M.O., P.I, loc.cit., p. 4079-4080

NOTE

ALEXANDRU FLORIAN – Prof. univ., Facultatea de Ştiinţe Politice, Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir”, director general, Institutul Naţional pentru studierea Holocaustului în Romania „Elie Wiesel”.

 sus