Recenzie

Teoria constructivistă a relaţiilor internaţionale

---

Alexander Wendt, Teoria socială a politicii internaţionale
Traducere de Mihai Cristian Brașoveanu (Iași: Polirom, 2011), 416 pagini

---

La 12 ani de la publicarea iniţială a lucrării lui Alexander Wendt¹ în anul 1999, editura Polirom publică, în traducerea lui Mihai Cristian Braşoveanu, versiunea în limba română a acestei lucrări devenită deja canonică pentru teoria relaţiilor internaţionale.

Pornind de la teoria constructivismului social² Wendt propune o teorie alternativă a relaţiilor internaţionale care se constituie într-una dintre cele mai importante contribuţii la acest domeniu din ultimii ani. Lucrarea este înainte de toate o lucrare teoretică care reconceptualizează şi reconstruieşte domeniul relaţiilor internaţionale ca disciplină ştiinţifică (şi academică). După cum spune Wendt, subiectul lucrării sale este „ontologia vieţii internaţionale”³. Lucrarea are importante consecinţe epistemologice, în particular pentru epistemologia ştiin­ţelor sociale ( în particular a relaţiilor internaţionale ca parte a ştiinţelor sociale) şi îşi propune să reabiliteze ontologia idealistă ca fundament al cunoaşterii şi înţelegerii relaţiilor internaţionale. Acest lucru este valabil chiar dacă Wendt susţine că cercetătorii lumii sociale ar trebui să fie preocupaţi mai mult de „explicarea lumii”⁴ şi mai puţin de cum poate fi lumea cunoscută. Ambiţia lui Wendt de a reabilita ontologia idealistă este puternic ancorată în privind epistemologia ştiinţelor sociale şi este în mod inerent în opoziţie cu ontologia materialistă reprezentată de principalele teorii ale relaţiilor internaţionale cu care Wendt polemizează (în particular neorealismul şi ne­oli­beralismul).

Wendt critică teoriile curente ale relaţiilor internaţionale ca fiind fundamentate tacit pe o ontologie materialistă în care puterea şi interesul, categorii esenţiale în teoriile relaţiilor internaţionale, sunt înţelese ca modelând direct politica internaţională. Totuşi, argumentează Wendt, acest lucru nu este exact. Puterea şi interesul sunt realităţi construite la nivelul ideilor iar cultura are un rol determinant în construirea acestora. Astfel, politica internaţională poate fi înţeleasă înţelegând felul în care sistemul internaţional este construit de către actorii internaţionali (în special statele) şi felul în care este distribuită cultura la nivelul acestui sistem. Abia apoi, în planul doi, efortul de cunoaştere şi înţelegere al cercetătorilor ar trebui să se îndrepte către felul în care puterea şi interesul sunt construite cultural la nivelul „societăţii internaţionale”. Aşadar, cheia înţelegerii politicii internaţionale este, în viziunea lui Wendt, mai întâi la nivelul structurii sistemului internaţional şi mai apoi la nivelul construirii puterii şi intersului de către actorii individuali care sunt statele.

Orice proces de gândire este în esenţă şi un act reflexiv spune Wendt, iar statele sunt şi ele actori individuali(din perspectiva generală a individualismului metodologic) şi sunt capabile de procese de gândire proprii la rândul lor reflexive. Acest proces reflexiv al statelor a dus la perceperea unui sistem internaţional în care statele interacţionează unele cu altele făcând apel la „raţiunea publică”. Acest sistem internaţional este de fapt o „sferă publică” globală (emergentă) în care statele acţionează pe baza unor reguli percepute de către ele însele ca fiind ale sistemului. Ansamblul statelor la nivel global formează astfel mai mult decât suma elementelor sale iar înţelegerea acestui ansamblu este esenţială pentru înţelegerea relaţiilor internaţionale.

Viziunea lui Wendt este holistă, spre deosebire de viziunea neorealistă pe care o critică şi pe care o consideră individualistă. Viziunea propusă de Wendt este cea a constructivismului structural în care statele au internalizat (sau sunt pe cale să internalizeze) cultura unui sistem global de interacţiune în care puterea şi interesul sunt definite tocmai prin această cultură. Pe cale de consecinţă, relaţiile internaţionale pot fi înţelese nu prin mecanismele prin care puterea şi interesele se manifestă ca atare ci prin felul în care acestea sunt gândite, construite şi înţelese de către actorii-state prin intermediul acestui sistem global şi a culturii acestuia pe care statele au interiorizat-o.

Aceste câteva rânduri nu pot să epuizeze întreaga problematică a lucrării lui Wendt. Ele doar atrag atenţia asupra ediţiei în limba română a unei lucrări esenţiale din domeniul relaţiilor internaţionale care a redefinit şi a reaşezat la nivel internaţional discuţiile şi polemicile domeniului şi care are potenţialul, prin această traducere de la editura Polirom, să revigoreze domeniul relaţiilor internaţionale ca disciplină academică şi ştiin­ţifică şi în România. Pe de o parte prin dis­cuţiile teoretice şi epistemologie iar pe de altă parte prin integrarea acestei teorii a constructivismului relaţiilor internaţionale în studiile empirice ale celor ce sunt preocupaţi de politica internaţională.

Traducerea în limba română a acestei lucrări este salutară şi ea va fi de un real folos studenţilor, profesorilor şi cercetătorilor din domeniu dar şi jurnaliştilor şi politicienilor preocupaţi sau implicaţi în domeniu care au acum în limba română o lucrarea de referinţă.

Beinur Giumali
[The University of Oradea]

Bibliografie
Berger, Peter L., and Thomas Luckmann, The Social Construction of Reality: A Treatise in the Sociology of Knowledge (Garden City, NY: Anchor Books, 1966).
Wendt, Alexander, Social Theory of International Politics (Cambridge, UK: Cambridge University Press, 1999).
---, Teoria socială a politicii internaţionale, traducere de Mihai Cristian Braşoveanu (Iaşi: Polirom, 2011).

NOTE

BEINUR GIUMALI –  Doctorand, Şcoala Doctorală pentru Domeniul Sociologie, Universitatea din Bucureşti.

 sus