|
Recenzie
Platon ca om politic
Sorin Bocancea, Cetatea lui Platon
Iaşi, Editura Institutul European, 2010, 494
pp.
În ultima lună al anului 2010, Editura Institutul European din Iaşi a prilejuit publicarea lucrării Cetatea lui Platon, scrisă de Sorin Bocancea. Autorul este un tânăr universitar ieşean care şi-a propus, prin lucrarea sa, recitirea operei platoniciene. Intenţia acestui demers îndrăzneţ este anunţată direct încă din introducere: „Platon a fost un om politic, chiar dacă posteritatea l-a prezentat ca pe un model al vieţii contemplative... Iar filosofia lui este un act politic şi nu doar un exerciţiu teoretic...” (p. 11). Autorul consideră că politicul nu este doar un episod pasager al vieţii lui Platon, ci o prezenţă identificabilă în toate scrierile filosofului deoarece, în fiecare dialog platonician, poate fi recunoscută „preocuparea pentru reforma politică pe care Platon o concepea ca pe una în primul rând etică. Tema vieţii sale va fi impunerea unui nou conţinut al lui areté ce va configura o nouă politéie. Aceasta urma a fi o monarhie în care legitimitatea regelui să fie dată de cunoaştere, în forma dialecticii, şi nu de originea divină a lui. Pentru ca acest proiect să aibă sorţi de izbândă, era necesar ca el să devină religie” (p. 17).
În demersul academic, Bocancea foloseşte pentru construirea analizei sale interpretative, aşa cum singur o numeşte, metoda „ideologică” sau „perspectivistă”. Desigur, o astfel de abordare, ne aduce aminte de Karl Popper şi lucrarea sa clasică Societatea deschisă şi duşmanii ei. Dar, autorul ţine să-şi anunţe diferenţa faţă de prespectiva popperiană, precizând că „...spre deosebire de Popper, voi evita acronismele şi nu mă voi erija în acuzatorul public al lui Platon” (p. 18). Acestă delimitare este importantă deoarece, de-a lungul timpului, Platon a fost acuzat, pe drept sau pe nedrept, că prin scrierile sale, este „părintele ideologiilor totalitare”.
Interpretarea ideologică sau perspectivistă a operei platoniciene propusă de Bocancea are ca teză centrală ideea că demersul filozofului grec a fost al unui om politic care a dorit reformarea cetăţii prin intermediul educaţiei. Din acest motiv, noutatea lucrării constă în cheia prin care autorul interpretează lucrările lui Platon, acesta încercând să înţeleagă care au fost resorturile şi determinările care au stat la baza construcţiei sale teoretice.
Acest demers a fost posibil deoarece autorul a dat o atenţie deosebită metodei. În consistentul capitol introductiv intitulat Aspecte metodologice, Bocancea îşi construieşte tehnica interpretativă prin care prezintă mai întâi tipurile de interpretare frecvente ale dialogurilor platoniciene pentru a-şi încadra propria interpretare şi a enunţa „supoziţiile metodologice” ale acesteia.
Prima parte, intitulată În căutarea virtuţii, conţine interpretarea dialogurilor de tinereţe ale lui Platon. A doua parte, intitulată Suportul ontologic al noului proiect politic, conţine interpretarea dialogurilor de maturitate. A treia parte, Reconstrucţia dialectică a lumilor, subsumează interpretarea dialogurilor din prima parte a bătrâneţei în care, în opinia lui Bocancea, Platon pune bazele unei ştiinţe a politicului ca dialectică. Partea a patra, intitulată Definitivarea programului politic, conţine interpretarea ultimelor dialoguri. Interpretul consideră că, pentru a evita eleatizarea doctrinei sale, Platon transferă politéia într-o istorie legendară a Atenei, făcându-i pe atenieni moştenitori ai Dreptăţii.
Rezultatul demersului acestei cărţi este prezentarea platonismului ca un program politic văzut pe diferitele sale paliere. Pentru doritorii interesaţi, recomand această carte pentru profunzimea analizelor, realizate fără să se cadă în capcana determinismului ideologic.
Sabin Drăgulin
[„Dimitrie Cantemir” Christian
University]
SABIN DRĂGULIN – Lect. univ. dr., Facultatea de Ştiinţe Politice, Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir”, Bucureşti, secretar general de redacţie Sfera Politicii.
sus
|
