|
Recenzie
Abordarea internațională a parlamentarismului
Gabriel Liviu Ispas, Parlamentarismul în
societatea internaţională
Editura Institutul European, Iaşi, 2011.
Tema pe care o propune autorul – aceea a parlamentarismului internaţional – este o extrem de incitantă, prea puţin explorată de cercetătorii dreptului internaţional, într-o lume în care statul naţiune este considerat încă centrul organizării politice, sociale şi juridice, iar organizaţiile internaţionale par a gravita în jurul instituţiilor executive.
Cartea pe care o recenzăm este rezultatul unui demers ştiinţific care aduce în faţă exact această latură deosebit de importantă a organizaţiilor internaţionale, în contextul în care societatea intternaţională este grav afectată de crize economice de sistem, iar sistemul modern/postmodern de guvernare (în paradigma democraţiei reprezentative) pare depăşit. Autorul reuşeşte să structureze un sector ştiinţific extrem de vast, să prelucreze un volum mare de informaţii, relevant pentru domeniu, şi să extragă o serie de observaţii fine ce dau consistenţă abordării sale.
Lucrarea lui Gabriel Liviu Ispas este bine documentată şi structurată, răspunzând nu numai exigenţelor cititorilor avizaţi ai domeniului, ci şi celor specifice zonei didactice de utilitate. Debutul său, realist şi inspirat, face trimitere, pe parcursul introducerii, la contextul general de analiză a cadrului juridic, discuţia fiind centrată pe regimul juridic al parlamentarismului, pe reliefarea compatibilităţii cu dreptul internaţional public şi poziţionarea adunărilor parlamentare în dreptul internaţional, văzut prin prisma instrumentelor juridice internaţionale.
Prima parte a cărţii debutează cu unele consideraţii privind dreptul parlamentar, urmate de o analiză a principalelor democraţii şi a sistemelor lor parlamentare, de o analiză comparativă între Parlamentul European şi Congresul Statelor Unite, de o prezentare a conceptului de diplomaţie parlamentară şi a formelor sale de manifestare şi de analiză a Uniunii Interparlamentare. Demersul explicativ abundă în informaţii utile atât pentru specialişti, cât şi pentru cei care vor să se iniţieze în domeniu.
Partea a doua conţine esenţa acestei cărţi, dezvăluită treptat şi metodic. În prima secţiune, autorul abordează teoria subiectelor dreptului internaţional public, referindu-se la organizaţiile internaţionale ca subiecte ale dreptului internaţional public. O dimensiune relevantă a organizaţiilor internaţionale este reprezentată de dimensiunea parlamentară. Aşadar, aici se pun bazele întregii analize instituţionale. Secţiunea a doua cuprinde, într-o manieră comparativă, detalii despre organizarea, componenţa, funcţionarea, modul de adoptare a deciziilor şi atribuţiile adunărilor parlamentare ale organizaţiilor internaţionale. În fine, următorul pas recompensează cititorul cu o analiză a unor adunări parlamentare precum Consiliul Nordic, Parlamentul African, Adunarea Generală a Organizaţiei Statelor Americane, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, Adunarea Parlamentară a Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord, Adunarea Parlamentară a OSCE ş.a.
Un spaţiu special este alocat situaţiei din cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite, autorul luând în discuţie necesitatea înfiinţării unei adunări parlamentare în cadrul acestei organizaţii. Subiectul este unul disputat şi răspunde discuţiilor legate atât de relansarea şi revitalizarea ONU, cât şi celor privind extinderea democraţiei şi consolidarea principiului participării şi reprezentării democratice la nivel global.
Partea a treia a cărţii este dedicată unei teme de actualitate şi de mare interes (din nou foarte puţin explorată), descifrată ori interpretată în spaţiul public intern, deşi apartenenţa la Uniunea Europeană transformă instituţia Parlamentului European într-una esenţială pentru luarea deciziilor care ne privesc ca şi cetăţeni. Această parte este structurată în capitole consistente care prezintă şi analizează detaliat cadrul general şi fundamentul juridic al Parlamentului European. Sunt prezentate în detaliu localizarea acestuia în sistemul instituţiilor Uniunii Europene, evoluţia istorică, organizarea internă şi funcţionarea acestuia, atribuţiile şi competenţele, implicarea Parlamentului European în adoptarea actelor comunitare şi rolul acestui for la realizarea justiţiei în Uniunea Europeană.
Concluzia pertinentă, care se desprinde la finalul acestei cărţi, este aceea că noţiunea de parlament a influenţat o serie de schimbări politice, sociale şi de sistem în viaţa democratică a statelor. Din acest punct de vedere, lucrarea pe care o veţi parcurge este relevantă nu doar pentru teoria relaţiilor internaţionale, ci şi pentru dezbaterea ce apare constant în spaţiul public în legătură cu parlamentarismul, cu natura regimului politic şi cu funcţionarea statului de drept.
Pe acest fond, lucrarea lui Gabriel-Liviu Ispas vine să evidenţieze importanţa fundamentală a forurilor parlamentare, atât la nivel naţional, cât şi internaţional. Subliniind rolul, funcţiile şi valoarea incontestabilă a instituţiei parlamentului, autorul trage indirect un semnal de alarmă în privinţa tendinţelor de minimalizare a dialogului, a dezbaterii şi a echilibrului în cadrul raporturilor de forţe dintre actorii scenei politice interne şi internaţionale. Redus la esenţa sa, parlamentarismul nu este o dimensiune specifică doar organizaţiilor internaţionale, ci un principiu ce guvernează relaţiile dintre doi sau mai mulţi actori (individuali, organizaţionali, statali, suprastatali) ce îşi fundamentează deciziile şi acţiunile pe valori şi principii democratice.
Cristian Bocancea
[„Petre Andrei” University of Iaşi]
CRISTIAN BOCANCEA – Profesor universitar doctor, Decan al Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii „Petre Andrei” din Iaşi.
sus
|
