|
Arhiva
Gheorghiu Dej – Să-l păstrăm cum era în viață!
Arhivele Sfera Politicii
STELIAN TĂNASE
[The University of Bucharest]
Gheorghiu Dej – Să-l păstrăm cum era în viaţă!
Moartea lui Gheorghiu Dej dă și azi de lucru
unor scenariști ai istoriei care văd o conspiraţie a Kremlinului nemulţumit de
„declaraţia din aprilie 1964”. O parte din populaţia românească l-a regretat
pentru că de 2-3 ani, condiţiile de trai începuseră să se îmbunătăţească,
prizonierii politici fuseseră eliberaţi, în plus românii vedeau cu simpatie
emanciparea de U.R.S.S. și începutul deschiderii spre Occident unde Dej căuta
sprijin tehnologic și dimplomatic. Așa că dispariţia lui Gheorghiu Dej are toate
elementele și azi să fie un moment controversat.
Nu exista nici o regulă care să regleze asemenea situaţii. Tiparul fusese dat de
funeralile lui Lenin în 1924, ajustat de cel din martie 1953 la moartea lui
Stalin. La București, la vârful P.M.R, moartea sa a deschis o scurtă dar acerbă
luptă pentru putere. Biroul Politic nu a aprobat ideea ridicării unui mausoleu
unde trupul îmbălsămat al fostului șef să fie expus. Moscova nu ar fi fost de
acord, anii '60 erau diferiţi. Dar nici Bucureștiul nu ar fi dorit în acel
context să imite Moscova care îi îmbălsămase pe Lenin și Stalin. Ultimul, în
1961, fusese scos din mausoleu și îngropat în zidul Kremlinului. Era așadar un
precedent problematic. S-a preferat varianta modestă cu funeralii naţionale si
mici gesturi de păstrare a amintiri sale. Ceaușescu se opune chiar și ridicării
de statui fostului său șef, iar tonul lui arăta clar că era deja nr 1...
Gheorghiu Dej – We should remember him the way he
lived!
Gheorghiu Dej’s death intrigues a number of
history writers, who count on a conspiracy coined by the Kremlin which was
unhappy with his „April 1964 declaration”. Back then, quite a few Romanians
lamented Dej, because during the last two or three years of his rule, the living
conditions improved, many political prisoners were released, and even more,
Romanians looked with great sympathy at Romania’s distancing from the USSR and
the warming up to the West, where Dej expected to find technological and
diplomatic support. Hence, his passing away has all the required elements to be
seen, even today, as a controversial moment.
There was no rule for such situations. The model had been given by Lenin's
funeral, in 1924, and adjusted for Stalin’s death, in March 1953. In Bucharest,
Dej’s passing away opened the way for a power struggle among the leaders of the
Romanian Workers’ Party. The Politburo did not approve the idea of raising a
mausoleum where the embalmed body of the former leader should be exposed.
Neither Moscow, nor Bucharest would have approved on that. Not only because the
60’s were rather different, but also because Bucharest would have disliked to be
following the model launched in Moscow, with the embalming of Lenin and Stalin.
In 1961, Stalin’s body had actually been removed from the mausoleum and buried
in the Kremlin wall. It was therefore a problematic precedent. Consequently,
they preferred a more modest model, including a national funeral and subsequent
small gestures in order to keep his memory alive. Ceaușescu opposed even the
building of a statue in the memory of his former leader, while his voice clearly
showed that he had already started to consider himself as the No. 1...
Arhivele Naţionale ale României
Arhiva Biroului Politic al
C.C. al P.M.R
Nr. 478
30.IV.1965
PROTOCOL NR.5
Al şedinţei comune a Comitetului Central al P.M.R,
Consiliului de Stat şi Consiliului de Miniştri ale
R.P.R din ziua de 22 martie 1965 ora 19:00
Participă la şedinţă membrii şi membrii supleanţi ai Comitetului Central al P.M.R, primii secretari ai comitetelor regionale de partid, şefii secţiilor Comitetului Central al P.M.R, membrii Consiliului de Stat al R.P.R, membrii guvernului, primul secretar al Comitetului Central al UTM.
ORDINEA DE ZI:
Propuneri cu privire la eternizarea memoriei tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej.
În urma discuţiilor, Comitetul Central al P.M.R, Consiliul de Stat şi Consiliul de Miniştri al R.P.R au aprobat în unanimitate hotărârea privind eternizarea memoriei tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej.
NCeauşescu
10.IV.1965
GE.2 ex.
........................................................................
Arhivele Naţionale ale României
Arhiva Biroului Politic al
C.C. al P.M.R
Nr. 479
30.IV.1965
STENOGRAMA
şedinţei comune a Comitetului Central al P.M.R,
Consiliului de Stat şi Consiliului de Miniştri ale
R.P.R din ziua de 22 martie 1965 ora 19:00
Tov. Nicolae Ceauşescu:
Dragi tovarăşi,
A fost convocată şedinţa comună a Comitetului Central al partidului, Consiliului de Stat şi Consiliului de Miniştri ale Republicii Populare Romîne, pentru adoptarea în comun a unei hotărâri privind eternizarea memoriei tovarăşului GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ.
Are cuvântul tovarăşul EMIL BODNĂRAŞ, care va da citire proiectului de hotărâre.
Tov. Emil Bodnăraş:
(Dă citire proiectului de hotărîre)
Tov. Nicolae Ceauşescu:
Aţi auzit propunerile, tovarăşi. Dacă sunt ceva obiecţiuni sau propuneri?
Tov. Barbu Zaharescu:
Eu propun să se organizeze un Muzeu memorial la Bîrlad în casa în care s-a născut tovarăşul GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ.
Tov. Nicolae Ceauşescu:
Aceasta există în hotărîre numai că trebuie îmbunătăţit.
Tov. Janos Fazekas:
La primul punct, propun să nu fie „lucrările principale”, ci lucrările tovarăşului GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ.
Tov.Nicolae Ceauşescu:
Însuşi GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ, în ultimele luni, discutam că faţă de unele va trebui să ia poziţie publică, dar asta nu împiedică.
Tov. Emil Bodnăraş:
Este bine.
Tov. Alex. Sancovici:
Eu propun ca lista să rămână deschisă şi Biroul Politic s-o mai poată completa.
Tov. Nicolae Ceauşescu:
Am lăsat lista deschisă la atribuirea de nume. Noi considerăm că dacă am face mai multe statui, acesta n-ar fi folositor, ci ar dăuna. Ceea ce am pus aici sunt instituţii şi întreprinderi importante care vor purta numele tovarăşului GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ. Desigur, ulterior, Comitetul Central poate să mai atribuie numele tovarăşului GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ şi altor obiective. Aceasta este hotărîrea care trebuie să se publice şi care urmează să se aplice.
Tov. Chivu Stoica:
Şi fabrica de maşini-Unelte a fost ideea lui.
Tov. Nicolae Ceauşescu:
Dacă luăm toate fabricile care au fost ideile lui şi a muncit pentru ele. Noi vrem să eternizăm memoria tovarăşului GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ aşa cum trebuie.
Dacă sunteţi de acord cu Hotărîrea? Cine este pentru, cine este împotrivă, dacă se abţine cineva? În unanimitate, Comitetul Central, Consiliul de Stat şi Comitetul de Miniştri au aprobat hotărîrea.
Tovarăşi, urmează să mai hotărîm asupra unei probleme privind înhhumarea tovarăşului GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ.
Dau cuvântul tovarăşului MAURER.
TOV. I.Gh.Maurer:
Nu în Biroul politic, dar s-a ridicat această problemă: dacă n-ar fi potrivit ca tovarăşul GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ să fie mumificat şi aşezat într-un mausoleu care să permită oamenilor să-l vadă cît mai multă vreme. Aceasta a fost o idee emisă. S-a discutat, menţionez, nu în Biroul Politic.
Alţii au întrebat dacă nu ar fi mai bine să fie incinerat, pentru ca incinerarea ar fi mai potrivită decât înhumarea. Biroul Politic s-a hotărât la soluţia înhumării. Care au fost consideraţiile care ne-au determinat să luăm această hotărîre?
Simţim cu toţii că GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ a fost mare prin ceea ce a făcut, prin toată viaţa lui, mare prin ceea ce a realizat după moartea lui, prin realizarea partidului şi poporului său. Este pentru noi o datorie ca figura aceasta să o păstrăm, s-o facem să trăiască cât mai multă vreme; este o datorie de afecţiune şi de recunoştinţă a noastră ca tovarăşi ai lui GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ, dar este şi o latură politică.
El a însemnat şi va însemna un exemplu mare, un exemplu după care noi socotim că trebuie să se modeleze oamenii soietăţii noastre, oameni care se vor naşte. De aici izvorăsc aceste două consideraţiuni, din care una trece, trece odată cu noi, dar nu rămâne, nu are valoare eternă, aceea de a folosi exemplul lui GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ în lămurirea oamenilor de mâine a societăţii noastre.
Este de nediscutat că ceva trebuie făcut pentru a înfăţişa ceea ce GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ a fost şi trebuie să continue să fie şi să rămână în mintea şi sufletele noastre. Dacă ne gândim la această treabă, pare cu totul neraţional că mumificarea aceasta să poată constitui valoarea lui GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ în ceea ce în fapt este vie, dinamică, activă. Nu putem face ca imaginea acestui cadavru să apară tot ceea ce a reprezentat ca trăire GHEORGHIU-DEJ. Aceasta este limpede.
Eu l-am văzut de multe ori pe LENIN la Moscova şi vă mărturisesc că în afară de curiozitate şi multă rezervă, ca să nu zic repulsie, imaginea acestui cadavru nu mi-a produs. N-am putut desprinde nimic din măreţia lui LENIN; mai mult decât atât, fiecare dinte noi a avut ocazie să vorbească cu tovarăşul GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ în viaţă despre aceasta. Şi eu, şi ceilalţi tovarăşi l-am auzit pronunţânde-se asupra ce înseamnă acest fel de a cinsti activitatea unui om care urmează să fie cinstită. Nu odată a caracterizat acest lucru ca o sălbăticiune, care se adresează unor oameni de nivel excepţionali de scumpi, pentru că ce poate reprezenta un cadavru, numai faptul că la atâta vreme după moarte reuşeşte să-şi păstreze oarecum existenţa.
Uite, de ce tovarăşi, ne-am gândit că cinstind-ul în mod eroic, a folosi exemplu în educarea generaţiilor care vin, este mult mai potrivit să găsim oameni care să bage în piatră sau în scris viaţa şi figura lui, s-o facă impunătoare, s-o arate ce a fost această trăire, această experienţă rară în viaţa poporului nostru. Noi credem că aceasta este treaba cea mai bună de făcut.
Dacă dăm unui Institut care scoate cadre inginereşti, numele lui GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ, în felul acesta exteriorizăm una dintre activităţile sale cele mai caracteristice, formarea cadrelor, pe care le-a făcut nu numai în partid, dar peste tot. Banii bursei cu care studenţii cei mai buni vor învăţa exteriorizează aceeaşi trăsătură luminoasă a lui. Acestea sunt lucruri care înfăţişează ceea ce a fost omul care, ca mort, este ca toată lumea.
Uite de ce credem că aşa trebuie făcut.
Cred că trebuie să mobilizăm toate forţele de creaţie pentru a scoate din monumentele închinate lui GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ tot ceea ce a fost GHEORGHIU-DEJ.; să mobilizăm tot ceea ce există talent pentru a evoca memoria lui GHEORGHIU-DEJ. Eternizând ceea ce a fost viu şi ce trebuie să rămână permanent din ceea ce a fost.
Uite raţiunile din care noi credem că aceasta este soluţia cea mai bună.
Tov. Nicolae Ceauşescu:
Cred că cele arătate de tov. MAURER sunt foarte clare tovarăşi. Este bine cum gândeşte Biroul Politic? Vreţi să punem la vot? (toţi tovarăşii nu este nevoie de pus la vot). Am umbri dacă am proceda astfel pentru generaţii memoria tovarăşului GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ, ne-ar spune că n-am ajuns la înţelegerea ştiinţifică a ceea ce trebuie să fie GHEORGHIU-DEJ.
Tov. Emil Bodnăraş:
Să-l păstrăm în amintire cum a fost viu.
Tov. Nicolae Ceuşescu:
Noi îl cunoaştem din muncă, din activitate; el a fost omul care împreună cu partidul, cu clasa muncitoare, cu poporul am reuşit să făurim ceea ce am făurit. Uite de ce credem că nici un alt exemplu din altă parte nu ne poate face să procedăm altfel. Aceasta este singurul fel de a privi just, partinic. Dacă suntem de acord? ( toţi tovarăşii sunt de acord).
Ridicăm şedinţa, tovarăşi.
Şedinţa s-a terminat la ora 19:10
Mc/2 ex.
........................................................................
Arhivele Naţionale ale României
Arhiva Biroului Politic al
C.C. al P.M.R
Nr. 477
30.IV.1965
HOTĂRÂREA
COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI MUNCITORESC ROMÂN,
CONSILIULUI DE STAT ŞI CONSILIULUI DE MINIŞTRI ALE
REPUBLICII POPULARE ROMÂNE
În legătură cu încetarea din viaţă a tovarăşului GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ, Comitetul central al Partidului Muncitoresc Român, Consiliul de Stat şi Consiliul de Miniştri al Republicii Populare Române, hotărăsc:
1. Se declară doliu naţional în întreaga ţară, începând de astăzi, 19 martie, până în ziua funeraliilor, inclusiv.
2. Se vor organiza funeralii naţionale. Funeraliile vor avea loc miercuri 24 martie 1965.
3. Se constituie o comisie de partid şi de stat pentru organizarea funeraliilor, formată din tovarăşii CHIVU STOICA (preşedintele comisiei), EMIL BODNĂRAŞ, ALEXANDRU DRĂGHICI, LEONTIN SĂLĂJAN, ŞTEFAN VOITEC
4. În zilele doliului naţional, în întreaga ţară se arborează în bernă drapelul de stat al Republicii Populare Române şi drapelul Partidului Muncitoresc Român
Manifestările distractive şi sportive, adunările festive şi comemorative de orice fel se suspendă pe toată durata doliului. Teatrele, cinematografele, radioul şi televiziunea şi celelalte instituţii de cultură îşi vor adapta programele la zilele de doliu.
În ziua funeraliilor toate spectacolele şi cursurile învăţământului de toate gradele se suspendă.
5. În semn de omagiu, în ziua funeraliilor se va întrerupe lucrul timp d 3 minute în toate întreprinderile şi instituţiile din ţară (cu excepţia acelora unde condiţiile de producţie nu permit încetarea lucrului); pe timpul întreruperii lucrului vor suna sirenele întreprinderilor, locomotivelor, vaselor fluviale şi maritime; se va orpi circulaţia trenurilor, automobilelor, altor vehicule şi a pietonilor.
6. În Capitala republicii Populare Române şi în toate centrele regionale se vor trage – în semn de ultim salut – 24 salve de artilerie.
COMITETUL CENTRAL AL CONSILIUL DE STAT AL
PARTIDULUI MUNCITORESC ROMÂN REPUBLICII POPULARE ROMÂNE
CONSILIUL DE MINIŞTRI
AL REPUBLICII POPULARE ROMÂNE
16.IV.1965
PI/2 ex.
STELIAN TĂNASE – Profesor de ştiinţe politice la Facultatea de Ştiinţe Politice, Universitatea Bucureşti. Publicaţii recente: Cioran şi Securitatea, Iaşi, Polirom, col. „Istorii subterane”, 2010; Clienţii lu’ tanti Varvara, Bucureşti, Humanitas, [2005], a 2-a ediţie, 2008; Istoria căderii regimurilor comuniste. Miracolul revoluţiei, Bucureşti, Humanitas, [1999] a 2-a ediţie, 2009
sus
|
