Eveniment

O biografie a totalitarismului

 

SUZANA SEMENIUC
[iasuluniversitar.ro, University Press]

Dictaturile cu mecanismele, teoriile, victimele şi miturile lor au fost supuse unei minuţioase analize ştiinţifice, în cele două zile ale Conferinţei Naţionale  „Totalitarismul de la origini la consecinţe”, care a avut loc în perioada 3-4 mai, la Universitatea „Petre Andrei” din Iaşi. Evenimentul a fost organizat de UPA din Iaşi şi Centrul Cultural German Iaşi, în parteneriat cu Revista Sfera Politicii, Centrul de Investigare a Crimelor Comunismului din România şi Revista Observator Cultural, fiind prilejuit de împlinirea a 120 de ani de la naşterea savantului Petre Andrei.

Prima zi a Conferinţei a debutat cu vernisajul Expoziţiei Hannah Arendt - Încrederea în om”, ce aparţine Literaturhaus Berlin, a cărei prezentare a fost realizată de curatorului ei, Prof. dr. Lutz Dietrich. Lucrările Conferinţei au fost struturate pe secţiuni, prima fiind dedicată cunoscutei teoreticiene a fenomenului totalitar, Hannah Arendt, o autoare pentru care „definirea politicului se leagă de înţelegerea condiţiei umane în general”, după cum observa Prof.univ.dr. Caius Dobrescu. La rândul său, Lect. univ. dr. George Bondor a prezentat modul în care autoarea a conceput sfera publică şi a vorbit despre „modelul din Grecia antică pe care aceasta l-a agreat, pentru că acolo omul descoperă un loc al libertăţii”. Cercetătorul Florin Mitrea a punctat faptul că „Hannah Arendt analizează fenomenul totalitar ca pe o consecinţă a rupturii modernităţii faţă de categoriile metafizice tradiţionale”.   

Cea mai amplă secţiune a Conferinţei a reunit perspective teoretice asupra totalitarismului. După cum remarca Prof. univ. dr. Vasile Boari „totalitarismul odihneşte pe un paradox. Pe de o parte, el exacerbează politica, iar pe de altă parte, în secret, el suspendă, perverteşte politica adevărată”. Ideea pervertirii politicii în totalitarism a fost axploatată şi de către Conf.univ.dr. Carmen Muşat, care s-a întrebat dacă modelul politicii globale actuale „mai deserveşte binele public, dacă nu cumva politica a devenit o afacere de familie, care are drept consecinţe stigmatizarea celuilalt şi în care pluralitatea este înlocuită cu înrudirea”. O abordare ce a invitat la introspecţie a venit din parte Prof. univ. dr. Anton Carpinschi, care a explicat că „dificultatea contracarării totalitarismului vine din aceea că el zace în fecare dintre noi”. Prof. univ. dr. Lavinia Betea a atras atenţia asupra unui „alt tip de personalitate carismatică totalitară: personalitatea mediatică”. Despre totalitarism ca şi „creator al unei filosofii juridice menite să instatureze teroarea” a vorbit Prof. univ. dr. Cristian Bocancea. Despre comunism ca „fază degenerată a capitalismului care s-a instalat într-o societate înapoiată, predominant rurală” a vorbit Prof. univ. dr. Stelian Tănase. Pornind de la unele interpretări ce încearcă să identifice sursele nietzscheene ale totalitarismului, Lect. univ. dr. Constantin Ilaş a subliniat faptul că „supraomul ar trebui căutat nu printre cei care au creat Auschwitz-ul şi Gulag-ul, ci printre cei care au supravieţuit acestora”. Drd. Cristiana Arghire a adus în atenţia audienţei doi autori, Michel Foucault şi Hannah Arendt, apreciind că „acolo unde Foucault valorizează, Hannah Arendt deconspiră”. Despre totalitarism şi mecanisme ale cruzimii a vorbit Lect. univ. drd. Mark Bucuci, care a apreciat că „finalitatea torturii nu era durerea fizică, ci sfâşierea minţii omului prin distrugerea limbajului”. 

În cadrul secţiunii referitoare la relaţia dintre totalitarism şi religie, Lect. univ. dr. Sabin Drăgulin a abordat problema creştinismului în regimurile totalitare, subliniind că „biserica a reprezentat un element fundamental în menţinerea unor solidarităţi în comunităţile respective”. Tot biserica a fost în prim-plan şi în lucrarea prezentată de coordonatorul evenimentului, Conf.univ.dr. Sorin Bocancea: „dincolo de mitul opoziţiei dintre Biserica Ortodoxă şi puterea comunistă identificăm o pactizare a înalţilor ierarhi din primii ani ai regimului cu puterea politică, fapt exploatat de către comunişti”. În aceeaşi arie tematică, cercetătorul Natalia Vlas a analizat cazul reconstrucţionismului creştin, apreciind că „toate regimurile totalitare la un loc nu au produs atâtea victime câte ar putea produce acesta”.

La secţiunea dedicată studiilor de caz, sud-coreeanul Chung Hong Key a vorbit despre experienţa totalitară a peninsulei coreene, „un spaţiu de confruntare între Rusia şi alianţa anglo-japoneză”. A urmat Prof.univ.dr. Doru Tompea, care a prezentat destinul şi capacitatea vizionară a savantului Petre Andrei, „adeptul unor concepţii, dar şi a unor atitudini antitotalitare, cărora le-a rămas fidel cu preţul unui destin tragic”. Conf.univ.dr. Daniel Şandru a trecut în sfera personală, aducând în atenţie „cazul Maria Asembrener”, victimă a lagărului sovietic: „Acum, bunica mea are 86 de ani, e împăcată cu viaţa sa şi nu cred că ştie foarte bine ce înseamnă totalitarism”. La rândul său, Conf. univ. dr. Antonio Patraş şi-a dedicat lucrarea Cercului Literar de la Sibiu şi care a inclus „nu doar intelectualii care făceau parte din organizaţie, ci o întreagă generaţie”.

Ultima secţiune a fost dedicată totalitarismului din România. În cadrul acesteia, Lect. univ. dr. Georgeta Condur a vorbit despre caracteristicile „omului nou”: „ cel propus de ideologia de dreapta era puternic fizic şi moral, iar cel comunist era un om maşină”. Conf. univ. dr. Tudor Pitulac a abordat subiectul subminării coeziunii sociale de către comunism, apreciind că „forţa unei naţiuni depinde de diversitatea cumunităţilor şi de forţa acestora”.

Ambele zile ale Conferinţei s-au încheiat cu proiecţii de film. În prima zi, au fost proiectate filmele „Nepos” şi „Execuţia”, prezentate de istoricul Marius Oprea, care cuprind scene din cunoscutele demersuri arheologice ale Centrului de Investigare a Crimelor Comunismului din România: „Şi eu şi colegii mei trăim un paradox: acela de a fi fericit că găseşti un mort. Nu doresc nimănui un asemenea tip de fericire”, a mărturisit istoricul. Finalul întâlnirii de la Iaşi a aparţinut lui Ovidiu Şimonca, a cărui prezentare a avut în centru filmul lui Andrei Ujică, Autobiografia lui Nicolae Ceauşescu, „un film care nu e al rezistenţei şi nici al eroismului, ci al cultului personalităţii”, după cum a apreciat acesta.

SUZANA SEMENIUC –

 sus