Semnale

 
Semnale 

Creștin-Democraţia europeană și Creștin-Democraţia românească Autor: Victor Ionescu, Editura Lumen
Anul apariţiei: 2006 Număr pagini: 146 Doresc sa fac o analiză asupra doctrinei creștin-democrate, de la primele cuvinte ce se leagă de începuturile sale ca și curent religios promovat de catre preoţii catolici în special din ţări precum: Franţa, Belgia. Rolul bisercii, în special a celei catolice, a fost esenţial în apariţia și dezvoltarea creștin-democraţiei europene în perioada în care era încă un concept creștin. Următorii pași pe care am să-i fac vor fi cei referitori la descreierea transformării conceptului creștin-democrat din concept creștin în concept politic. Vor fi analizate aici atât evolutia creștin-democraţiei de-a lungul timpului, înainte de primul război mondial și dupa
acesta, principiile care stau la baza creștin-democraţiei europene moderne, principalele personalităţi care au promovat curentul creștin-democrat precum, și partidele politice crestin-democrate. În partea a doua a lucrării doresc să prezint particularităţile creștin-democraţiei românesti, și aici am să abordez câteva teme relevante din punctul meu de vedere și anume: apariţia ei prin aderarea Partidului Naţional Tărănesc - PNŢ la Internaţionala Creștin Democrată, în 1987 în clandestinitate, însușirea de către acesta a valorilor creștin-democrate, inclusiv prin adăugarea la fosta denumire - PNŢ a elementelor Creștin Democrat - CD și apariţia PNŢCD.
Europa democraţiei creștine Autor: Jean-Dominique Durand, Editura Institutul European
Anul apariţiei: 2004 Număr pagini: 340 ISBN: 973-611-289-6 Traducere de Eugenia Zainescu În paginile ce urmează, vom prezenta un scurt istoric al creștin-democraţiei europene până în anul apariţiei ediţiei franceze, alături de câteva elemente de doctrină, situaţia sa în România contemporană, ca și caracteristicile evoluţiei curentului după 1994. Pentru a surprinde rădăcinile democraţiei creștine trebuie să începem orice demers cu Europa secolului al XIX-lea. Dacă încă din timpul revoluţiei franceze apare formula de ce preciza o Biserica apropiată de popor, opusă celei de dinainte de 1789, abia în catolicismul din prima parte a secolului al XIX-lea, traversat de curente diferite, apar primele semne ale viitoarelor organizaţii politice democrate de origine creștină.
Aceste curente și-au pus amprenta asupra temelor de baza care vor fi cristalizate în secolul al XX-lea.
Ce facem cu străinii? Autor: Giovanni Sartori, editura Humanitas
Anul apariţiei: 2007 Număr pagini: 176 Volumul de faţă reprezintă o analiză a situaţiei create în ţările dezvoltate ca urmare a fenomenului migraţiei anarhice. Așa cum și-a obișnuit cititorii, Sartori abordeaza tema, deosebit de sensibilă, refuzând orice concesie ideilor preconcepute care întreţin polemicile sterile din spaţiul public al ţărilor occidentale. El formulează problema în termenii dilemei radicale cu care se confruntă orice societate pusă în faţa necesităţii de a absorbi un număr mereu crescţnd de străini: aceea dintre adoptarea unei poziţii multiculturaliste, care favorizează „diferenţa” și „ghetoizarea”, și adoptarea unei poziţii pluraliste, care favorizează asimilarea valorilor și integrarea.
Prima ediţie a cărţii a apărut în anul 2000, dar impactul ei a survenit abia după atacul terorist din 11 septembrie 2001.

 sus