Arhiva

Iuliu Maniu (II)
Arhivele Sfera Politicii
 

STELIAN TĂNASE
[The University of Bucharest]

În acest număr al revistei noastre, Stelian Tănase continuă publicarea unor documente relevante privind-ul pe Iuliu Maniu.

 

In this number of the magazine, Professor Stelian Tanase carries on the pu-blication of some relevant documents on the subject of the life of the Iuliu Maniu

 

Arhivele Naţionale ale României
Dosar 60, Fd 65/1945
Fila 165 7 decembrie 1945

Din cercurile naţional ţărăniste deţinem următoarele:
În urma percheziţiilor care s-au făcut în ziua de 4 şi 5 decembrie a.c., la locuinţele lui Iuliu Maniu şi la Clubul Liberal, şeful partidului naţional - ţărănist a hotărât să redacteze un memoriu-protest către Comisia Aliată de Control. Iuliu Maniu vrea să antreneze şi pe Dinu Brătianu, la această acţiune a sa.
Deocamdată, în cursul zilei de ieri, 6 decembrie, Iuliu Maniu a însărcinat pe N. Penescu să redacteze un astfel de memoriu-protest, care în caz că va fi iscălit de Dinu Brătianu să fie trimis domnului general-colonel Susaikov, preşedintele Comisiei Interaliate de Control, precum şi generalului Van Schuyller şi vice-amiralul Stewenson, reprezentanţii Americii şi Angliei în Comisia Interaliată de Control. În cercurile naţional ţărăniste şi liberale, s-a lansat versiunea că toate aceste percheziţii au fost făcute cu scopul de a se sustrage documentele şi materialul pe care cele două partide îl vor produce în procesul afacerii de la 8 Noiembrie.

......................................................................

Arhivele Naţionale ale României
Dosar 60, Fd 65/1945
Fila 164 8 decembrie 1945

În cercurile naţional - ţărăniste se comentează o declaraţie între Iuliu Maniu şi intimii săi, privitor la situaţia Partidului Social Democrat, precum şi la raportul dintre acest partid şi celelalte organizaţii opoziţioniste:
„Conferinţa social-democrată de la începutul acestei luni, arată în mod categoric că majoritatea partidului se găseşte alături de Titel Petrescu, care are în programul său trei puncte principale; de a merge singur în alegeri, de a lupta împotriva comunizării ţării şi de a lua parte la un guvern de colaborare politică. Grupul lui Lotar Rădăceanu s-a verificat a fi izolat în partid”.
Titel Petrescu este un monarhist convins şi păstrează o strânsă legătură cu Coroana. Desigur, şeful Partidului Social Democrat va ieşi din rezerva sa la momentul oportun, acest partid va constitui calul troian al F.N.D-ului.

......................................................................

Arhivele Naţionale ale României
Dosar 60, Fd 65/1945
Fila158,159160,161,162,163 10 decembrie 1945

Ştirea convocării conferinţei celor trei miniştri de externe ai Rusiei, Statelor Unite şi Angliei la Moscova, pentru data de 15 decembrie a.c., a provocat în cercurile politice, în cercurile legaţiilor şi misiunilor politice şi diplomatice din ţară, precum şi în cercurile gazetăreşti diferite comentarii.
Iuliu Maniu socoteşte că, Conferinţa de la Moscova nu va aduce prin ea însăşi hotărâri importante şi că această conferinţă are misiunea de a stabili premizele unei viitoare înţelegeri a celor Trei Mari Puteri.
Despre problemele care se vor discuta la această conferinţă, Iuliu Maniu a fost informat că, printre primele probleme în afară de aceea a energiei atomice va fi problema regimurilor interne din Polonia, România, Bulgaria şi Iugoslavia.
În timpul unei consfătuiri naţional-ţărăniste la care au luat parte Iuliu Maniu, N. Penescu, Virgil Solomon şi Aurel Leucuţia s-a discutat şi s-au schimbat păreri în legătură cu conferinţa miniştrilor de externe ai Celor Trei Mari Puteri. Fruntaşii naţional-ţărănişti au fost de părere că lunile decembrie, ianuarie şi februarie vor fi ocupate de o mulţime de conferinţe internaţionale, dar că o înţelegere definitivă între Cele Trei Mari Puteri, prin discuţiuni directe nu este de aşteptat.
Astfel Iuliu Maniu socoteşte că problemele importante din întreaga omenire, precum şi diferitele litigii dintre U.R.S.S pe de o parte şi Anglia şi America de cealaltă parte, nu vor fi lichidate decât în organele statutare ale Naţiunilor Unite. După afirmaţiile lui Iuliu Maniu conferinţa de la Moscova poate să însemne în mod aparent o cedare din partea Angliei şi a Americii faţă de U.R.S.S.
Se comentează cu deosebit interes o declaraţie făcută de Iuliu Maniu, într-un cerc restrâns, că, Conferinţa de la Moscova poate să însemne un nou München, pentru Puterile Occidentale, de data aceasta partenerul care ar urma să câştige partida fiind U.R.S.S. În cercurile, maniste se manifestă un vădit pesimism în legătură cu această conferinţă.

Doctorul N. Lupu crede că această conferinţă va pune problema şi a situaţiei interne din România şi că soluţia la care se va ajunge la acest punct litigios va fi un compromis între Marile Puteri, în sensul că se va încerca formarea unui nou guvern în România „ mai reprezentativ”. Astfel doctorul Lupu a spus unora dintre dintre fruntaşii naţional-ţărănişti, prieteni de-ai săi, că nu este exclus ca în curând să vină în ţara românească şi momentul Dr. Lupu.

Spre deosebire de naţional-tărăniştii care privesc cu pesimism Conferinţa de la Moscova, în legătură cu acţiunea lor, conducerea Partidului Naţional Liberal – dinist - manifestă mare optimism. Printre liberali circulă, în ultimele 48 de ore, versiunea că terminarea Conferinţei de la Moscova va aduce în mod inerent şi imediat o schimbare de guvern care să fie recunoscut şi de guvernul Statelor Unite şi al Marii Britanii.
În cursul unei convorbiri pe care Bebe Brătianu a avut-o cu prof.dr.C. Anghelescu, acesta i-a spus că Conferinţa de la Moscova va însemna un succes al partidelor istorice.

În ceea ce priveşte Partidul Social Democrat, conducerea acestui partid (Titel Petrescu) se menţine într-o rezervă în a comenta modul cum urmează să se desfăşoare conferinţa celor trei miniştri de externe, convocată la Moscova. Cercurile diplomatice americane (G. Macdonald, Roy Melbourne, Frank Shea) cred că discuţiile de la Moscova vor dura cel puţin 15 zile şi că este posibil ca aceste convorbiri să nu se încheie înainte de Anul Nou. Problemele care se vor discuta la Moscova vor fi de două categorii: cele de ordin principial şi cele de ordin special. Problemele de ordin principial care vor forma subiectul discuţiilor celor 3 miniştri de externe vor fi următoarele:
1. dacă este posibil ca în toate litigiile care se vor ivi pe glob, este bine să fie soluţionate de către Consiliul Permanent al Naţiunilor Unite sau pentru acest lucru este necesară o înţelegere prealabilă între Cele Trei Mari Puteri şi fixarea, chiar, a unui comitet de miniştri de externe adjuncţi a celor Trei Mari Puteri.
2. problema energiei atomice
3. problema zonelor de influenţă
Problemele speciale care urmează a fi discutate la Moscova ar fi următoarele:
1. situaţia din Extremul orient
2. problema coloniilor
3. chestiunea strâmtorilor
4. problema regimurilor interne din România şi Bulgaria
5. problema din Azerbaidjan
6. schimbarea formei de guvernământ din Iugoslavia
Într-o convorbire pe care ataşatul pentru presă al Misiunei Americane, Frank Shea a avut-o într-un cerc restrâns, a afirmat că, Conferinţa de la Moscova va arăta în mod clar care este viitoarea desfăşurare a evenimentelor internaţionale şi după această conferinţă se va şti dacă litigiile dintre Marile Puteri se pot rezolva pe cale paşnică.

În cercurile Legaţiei Turce, conferinţa de la Moscova este comentată febril, afirmându-se că una dintre marile probleme care urmează a fi discutate în această conferinţă este aceea a strâmtorilor şi a poziţiei Turciei. Afta Koor, unul dintre funcţionarii superiori ai Legaţiei Turciei din România, crede că, conferinţa de la Moscova va însemna sfârşitul orcărei posibilităţi de discuţiuni diplomatice între Rusia şi cele două dmocraţii occidentale.
În cercurile Misiunei Militare Engleze (lt.col. Burlandy, col. Masterson), conferinţa de la Moscova este privită ca un fapt de o importanţă colosală în desfăşurarea viitoare a evenimentelor internaţionale. Cercurile engleze din Capitală cred că această conferinţă va fi de natură să întărească, în actuala situaţie internaţională, poziţia Angliei, care în urma împrumutului şi a conversaţiilor financiare şi economice de la Washington a ieşit diminuată în ceea ce priveşte prestigiul ei mondial.
Anglia, prin ministrul său de externe Bevin, va constitui un mijlocitor între punctul de vedere al Statelor Unite şi cel al U.R.S.S-ului. Cercurile engleze pretind a şti că atât guvernul Statelor Unite cât şi guvernul englez nu vor ceda în ceea ce priveşte regimurile interne din România şi Bulgaria, fiind gata să cedeze în alte litigii existente între cele trei mari puteri.

Semnalăm punctul de vedere al ziaristului american Henry Reuben Markham, asupra acestei conferinţe. Guvernul Statelor Unite şi al Marii Britanii participă prin miniştri de externe James F. Byrnes şi Bevin, la Conferinţa de la Moscova, pentru a convinge opiniile publice din cele două mari state democratice că pe cale paşnică este greu de ajuns la o înţelegere cu U.R.S.S-ul. La Conferinţa de la Moscova, U.R.S.S va fi invitată, aşa cum a spus domnul Bevin în dezbaterile din Camera Comunelor, să discute cu „ cărţile pe masă” şi deci Rusia Sovietică trebuie să-şi formuleze în mod expres pretenţiile ei, privitor la situaţia actuală internaţională.

Cercurile Legaţiei Elveţiei în România (Fischer – conducătorul Legaţiei şi Pierr Vermeuleun – secretarul Legaţiei) cari sunt deobicei foarte bine informaţi privitor la situaţia internaţională, discută că la Conferinţa de la Moscova, se va pune problema şi a retragerii trupelor care nu sunt necesare pentru ocuparea Germaniei. Prin acest procedeu, Anglia şi Statele Unite voiesc să îndepărteze, în primul rând trupele sovietice din peninsula Balcanică. Aceleaşi cercuri mai afirmă că, puterile occidentale urmăresc prin această conferinţă să determine o aprobare din parte Rusiei, asupra unor puncte de interes general, înainte de Consiliul Naţiunilor Unite care urmează să aibă loc în cursul lunii ianuarie 1946.

STELIAN TĂNASE – Profesor de ştiinţe politice la Facultatea de Ştiinţe Politice, Universitatea Bucureşti. Publicaţii recente: Cioran şi Securitatea, Iaşi, Polirom, col. „Istorii subterane”, 2010; Clienţii lu’ tanti Varvara, Bucureşti, Humanitas, [2005], a 2-a ediţie, 2008; Istoria căderii regimurilor comuniste. Miracolul revoluţiei, Bucureşti, Humanitas, [1999] a 2-a ediţie, 2009.

 sus