Recenzie

O pledoarie pentru antropologia mass-media

---

S. Elizabeth Bird (editor), The Anthropology of News and Journalism. Global Perspectives
Bloomington: Indiana University Press, 2010, 331 pagini

---

În contextul studiilor interdisciplinare din sfera ştiinţelor sociale şi politice, configurarea unui nou domeniu de cercetare nu mai constituie, desigur, un fapt ieşit din comun. Astfel de situaţii sunt vizibile, de altfel, şi în sfera celorlalte ştiinţe, abordările epistemologice din ultimele decenii stipulând chiar faptul că, în cadrul „societăţii bazate pe cunoaştere”, interdisciplinaritatea se constituie într-un principiu euristic. În deplin acord cu acest principiu, în zona de interes a studiilor media şi a celor culturale s-a constituit, în ultimii ani, domeniul antropologiei mass-media (printre „deschizătorii de drumuri” în acest sens remarcându-se şi specialistul român Mihai Coman¹).

Constatând necesitatea adaptării noului domeniu de interes epistemic la condiţiile unei lumi globalizate, volumul de studii editat de Elizabeth Bird îşi propune să exploreze multiplele modalităţi prin care instituţiile media contribuie la construcţia spaţiului social, precum şi la „întreţinerea” unui anumit tip de societate. Mizând pe perspective care promit să ofere consistenţă conceptului de glocalizare, altfel spus, o îmbinare a tendinţelor localiste şi a celor globaliste, cartea conţine o arhitectură structurată în trei părţi. Prima dintre acestea are în vedere să răspundă, dintru început, unei provocări intelectuale, aceea legată de „etnografia producţiei de ştiri” (am putea să-i spunem, la fel de bine, a producţiei media) şi reuneşte contribuţii extrem de interesante, preocupate de subiecte precum: relaţia dintre producţia media, etnografie şi problema puterii; regulile textuale şi practicile cotidiene ale „editării lumii”; producerea simpatiei publice prin intermediul ştirilor, versus reproducţia diferenţelor sociale; relaţia dintre contrucţia mediatică a realităţii sociale şi elementul mitologic existent în orice societate; modalităţile de reprezentare media a războiului; contribuţia producţiilor media locale la configurarea spaţiului public global; problema relaţiei dintre domeniul jurnalismului şi propagandă, din punctul de vedere al eticii antropologice. Toate aceste aspecte sunt tratate punând la lucru „metoda etnografică”, caracterizată ca fiind una ce arată respect faţă de interpretarea culturală şi care a devenit extrem de complexă într-o lume în care „localul” nu mai poate fi înţeles fără referire la „global”.

În cea de a doua secţiune a cărţii, chestiuni precum impactul dezbaterilor media de interes „local” asupra spaţiului public global, influenţa globalului asupra „peisajelor” media locale, dinamica globalizată a producerii şi receptării informaţiilor prin intermediul presei, caracteristicile producţiilor media locale din societăţile aflate în tranziţie politică sau rolul jucat de producţiile media în contextul mişcărilor politice sunt reunite sub cupola unei analize ce vizează „practicile media în viaţa cotidiană”. Este vorba, practic, despre o abordare comparativă a diferitelor tipuri de fenomene media, în cadrul căreia principiul asumat este cel care susţine că, pentru a înţelege lumea contemporană, studiile de antropologie media trebuie să se concentreze asupra rolului pe care mass-media îl deţin în construirea şi menţinerea acestei lumi. Nu sunt neglijate, desigur, nici diferenţele culturale care apar la nivelul spaţiului public global, acestea din urmă întregind, de altfel, o viziune antopologică în al cărei centru se regăseşte ideea „dezvrăjirii lumii” prin multiculturalism.

În secţiunea finală a volumului, preocuparea contributorilor este dată de problema „producţiei media în epoca noilor tehnologii”, subiectele care fac obiectul acesteia fiind construcţia înţelesurilor sociale, prin intermediul ştirilor de presă, într-o eră a informaţiilor digitale, modificarea sensului producţiei de ştiri şi livrării de informaţii într-o societate care a devenit extrem de dinamică şi interconectată global sau cultura jurnalistică a profesioniştilor din sfera new-media. Este vorba despre cercetări care, luate împreună, intenţionează şi reuşesc să acopere un gol, acela referitor la neglijarea, în domeniul studiilor mass-media, a rolului producerii şi livrării informaţiilor în procesul de construcţie a realităţii sociale şi în cel de constituire a culturii publice globalizate.

Foarte bine structurat şi punând în lumină elemente care nu şi-ar fi dovedit relevanţa dacă ar fi fost abordate exclusiv din perspectiva studiilor media sau exclusiv din cea antroplogică, volumul editat de Elizabeth Bird se constituie într-o contribuţie importantă la dezvoltarea domeniului interdisciplinar al antropologiei mass-media şi este, mai mult decât atât, o pledoarie pentru fundamentarea statutului epistemic al acestei noi arii de cercetare.

Adina-Iulia Şandru
[„Petre Andrei” University of Iaşi]

NOTE

ADINA-IULIA ŞANDRU – Asistent universitar la Facultatea de Asistenţă Socială şi Sociologie a Universităţii „Petre Andrei” din Iaşi şi bursier doctoral în cadrul Universităţii „Al.I. Cuza” Iaşi, cu o temă de cercetare intitulată Rituri de trecere în România contemporană. O perspectivă socio-antropologică.

 sus