|
Arhiva
Chivu Stoica
Arhivele Sfera Politicii
STELIAN TĂNASE
[The University of Bucharest]
Chivu Stoica, un personaj uitat
Despre Chivu Stoicaazi nu se mai vorbeşte deloc. Istoricii îl ignoră, presa la fel. Două sunt evenimentele care au făcut să se vorbească despre el. În primul rînd participarea la greva ceferiştilor de la Atelierele Griviţa din februrie 1933, şi procesul care a urmat unde a fost condamnat la 12 ani închisoare, sentinţă definitivă, după ce întîi primise o pedeapsă de 15 ani. Alături de el în boxă Gheorghe Gheorghiu Dej, Constantin Vasilichi, Dumitru Petrescu, Constantin Doncea, conducătorul grevei. Toţi au devenit personaje centrale ale regimului comunist instalat după 1944 de Armata Roşie. Dacă ultimii trei evadează, într-o operaţiune spectaculoasă organizată de Comintern, condusă de Marcel Pauker, Dej şi Chivu Stoica, sunt lăsaţi de P.C.R în închisoarea din Craiova să-şi ispăşească pedeapsa. Amândoi au trecut apoi prin închisorile Doftana şi Caranasebes, pentru a fi - cînd termenul a expirat – transferaţi în lagărul de la Tg. Jiu. Au fost amîndoi consideraţi prea periculoşi pentru a fi puşi în liberate. U.R.S.S îi ceruse în cadrul unui schimb de prizonieri să fie trimişi la Moscova după ce acest lucru deja se întîmplase cu Ana Pauker. Schimbul a fost refuzat de Bucureşti. Au rămas în lagar pînă în 1944.
Apropierea dintre cei doi lideri comunişti datează din anii ‘30. Gheorghiu Dej îi va răsplăti fidelitatea nedezminţită, prin funcţiile cele mai înalte din statul român. După moartea acestuia, a supravieţuit politic o vreme, apoi Ceauşescu l-a înlăturat dîndu-i funcţii fără valoare reală. La mijlocul anilor ‘70, Chivu Stoicas-a sinucis cu arma de vînătoare în garajul vilei pe care o ocupa în Cartierul Primăverii. S-a vorbit de un asasinat politic pus la cale de Ceauşescu. Dosarul de cercetare nu confirmă această versiune şi nici alte informaţii apărute între timp. Chivu Stoica s-a sinucis din cauza unor necazuri sentimentale. Sifilisul de care suferea încă din anii ‘30 a fost un factor care l-a împins la sinucidere.
Chivu Stoica, a forgotten character
Nowadays, nobody ever speaks about Chivu Stoica. His character is ignored by both mass media and historians. But generally, there are two major events that made him famous: his taking part in the Griviţa railway workers’ strike, in February 1933, and respectively the ensuing trial, when he has been sentenced to 12 years in prison. A former sentence had condemned him to 15 years. While in prison, he was joined by Gheorghe Gheorghiu Dej, Constantin Vasilichi, Dumitru Petrescu and Constantin Doncea, the leader of the strike. After 1944, they would all eventually become central characters of the Communist regime. The last three escaped, following a spectacular operation organized by the Comintern, and led by Marcel Pauker, but Dej and Chivu Stoica remained in prison, in Craiova, in order to serve their sentences. Then, they were both sent to Caranasebeş and Doftana prisons and, from there on, transferred to the Tg. Jiu camp. They were considered too dangerous to be released for free. The U.S.S.R. officials requested their release, in the context of a prisoner exchange, asking for them to be sent to Moscow. A similar episode had previously happened to Ana Pauker. However, Bucharest rejected the swap. Thus, they remained incarcerated until 1944.
The two communist leaders became close friends in the 30s. Gheorghiu Dej would, later on, reward Stoica for his undoubted devotion, awarding him with the highest ranks in the Romanian state. After Dej’s death, Stoica survived as a political leader just for a short while. Ceauşescu removed him from office, giving him unimportant duties. In the mid 70s, Stoica committed suicide, using his hunting riffle. It all took place in the garage of his villa, set in the Primăverii quarter. People gossiped about a potential homicide, plotted by Ceauşescu. However, his dossier does not confirm this scenario. It states that Chivu Stoica took his life due to some sentimental troubles. The syphilis, which had been torturing him since the 30s, somehow forced him to take this radical action.
Arhivele Naţionale ale României
Fond Nr. 948/3
Dosar Nr. 50
Filele 2,3,4,8,10, 20
ROMÂNIA
DIRECŢIUNEA PENITENCIARELOR
ADMINISTRAŢIA
PENITENCIARULUI PRINCIPAL
OCNELE MARI
No. 2703
6 luna August ziua 25
1936
DOMNULE ADMINISTRATOR,
Avem onoare a vă ruga să binevoiţi a dispune să ni se restitue cele 4 (patru) perechi fiare de picioare şi 4 (patru) perechi fiare de mâini cu care au fost transferaţi la acel penitenciar condamnaţii: COMAN ION, GHEORGHIU GHEORGHE, MARIN ION şi CHIVU STOICA la data de 24 iunie 1936, fiindu-ne necesare.
ADMINISTRATOR
SECRETAR-CONTABIL
Indescifrabil
Domniei sale,
DOMNULUI ADMINISTRATOR AL PENITENCIARULUI AIUD
......................................................................
Nr. Convertului 4455
Penitenciarul Sanatoriul Târgu Ocna
Foae de transferare pentru serviciul ambulanţei
Individul... Chivu Stoica...
Condamnat la ...12 ani muncă silnică...
Expiră la ...8 Noiembrie 1946...
Penitenciarul de pornire... Târgu Ocna...
Penitenciarul de predare...Văcăreşti...
Motivul de transferare...pentru analiza sângelui
Identificat la Penitenciarul ...Tg Ocna...Fişa nr...123...Anul...1937...
......................................................................
Dos. Nr. 176/1937
Penitenciarul Special Doftana
COPIE DUPĂ FOAEA DE CARCERĂ NR....176...
Data încarcerării
Astăzi 15 mai 1937 s-a primit de la
Penitenciarul Aiud, condamnatul Chivu Stoica, fiul lui
Ioan şi al Ana + născut în comuna
Săicani, judeţul Buzău, nr. Extractului de naştere locuind în comuna Bucureşti, strada Mitropolie Grigore, Nr. 33, judeţul Ilfov, de religie ortodox, de naţionalitate română, de meserie cazangiu, gradul de cultură 4.cl. liceu, căsătorit având 1 copil arestat pentru Înfr. la leg. bun. public, ani 32, talia 1,74 m, fruntea înaltă, nasul normal, gura mică, buzele potrivite, bărbia ovală, , faţa şi forma ei smeadă, ochii verzi, sprîncene castanii, ţinută corporală mijlocie, semne particulare o tăietură lungă de la nas până la buză şi administrator stâng.
Durata osândelor
Condamnat la 12 ani prin sentinţa Nr. 137 din 1 iulie 1934 a tribunalului Militar C.1 Armată cu mandat de arestare nr. 97 din 19 februarie 1935 emis de Parchetul Tribunalului militar Corpul I Armată.
Administrator
Ing. Săvulescu
......................................................................
MINISTERUL JUSTIŢIEI
Bucureşti: Decembrie 1937
SPITALUL CENTRAL
Al
PENITENCIARELOR
Din
Penitenciarul Văcăreşti
Serviciul laboratorului
Analiza deţinutului Chivu Stoica din penitenciarul Doftana
Trimes acestui laborator pentru analiza sputei
După cererea dlui. Dr. A. Dragomirescu Medic Primar
Nu s-au găsit bacilii acidoalcoolorezistenţi ( koch)
Şeful Laboratorului de Analize
Dr. Indescifrabil
......................................................................
Domnule Director,
Subsemnatul deţinut CHIVU STOICA, actualmente internat în penitenciarul sanatoriu Tg-Ocna, respectuos vă rog să binevoiţi a-mi transmite banii în sumă de lei 1800 ce mi-au fost trimişi de familie în timpul cât am fost la penitenciarul Doftana.
Aceşti bani mi-au fost trimişi după cum urmează: un rest de 300 de lei ce mi-au fost trimişi de penitenciarul Aiud de unde am fost trimis la Doftana, lei 300 mi-au fost aduşi de soţie la vorbitor în luna iulie 1937. Lei 1100 trimişi prin mandate poştal şi pe care l-am semnat în ziua de 9 august 1937 şi lei 100 trimişi tot prin mandate poştal pe care l-am semnat în luna Noiembrie 1037.
În total suma 1800 lei.
Cu deosebit respect
Deţinut politic
Chivu Stoica
19.I.1938
Domniei sale Domnului Director al penitenciarului Doftana
......................................................................
SEMNALMENTE
Etatea...30 ani ... Faţa....smeadă...
Statura...1 m 74 cm... Părul...
Fruntea...înaltă... Sprâncene...castanii...
Nasul....normal.. Barba...
Gura...mică... Mustăţile..
Bărbia...ovală... Atirudinea corporală....
Semne particulare...o tăietură lungă de la nas până la buză pe obrazul stâng...
Hrana i s-a dat în natură pe data de..8 ianuarie....iar în bani pe ziua de 9 Octobrie 1938
Administrator
Secretar contabil
......................................................................
Subsemnatul Medic al penitenciarului Sanatoriu am examinat astăzi pe deţinutul...CHIVU STOICA...... înainte de ieşire şi atest că este curat şi deparazitat.
Medic
Indescifrabil 1938, oct. 8
Copie după referatul Domnului medic Curant al Penitenciarului Iaşi, V. Dobrovici
Deţinutul CHIVU STOICA va fi oprit la penitenciarul Văcăreşti pentru a i se face tratamentul
antisifilitic şi reacţia Wasserman
Medic Curant
V. Dobrovici
......................................................................
România Data 2 martie 1939
Ministerul Justiţiei
SPITALUL CENTRAL
AL
PENITENCIARELOR
„Văcăreşti”
Domnule Administrator,
Revenim la adresa noastră No. 117/939
Deţinutul Chivu Stoica venit de la penitenciarul Sanatoriu Tg-Ocna pentru analiza sângelui şi tratament anti-sifilitic, în urma tratamentului făcut şi după cerere să vă rugăm să dispuneţi trimiterea sa cu prima cursă penitenciarului de origine, Doftana.
Medic Primar,
Domnului Administrator al Penitenciarului Văcăreşti
......................................................................
Ministerul Justiţiei
Direcţiunea Penitenciarelor
Penitenciarul Special
DOFTANA
(Prahova)
No. 5222
1940 luna noi. Ziua 18
Domnule Administrator,
Însoţit de infirmierul STĂNESCU DUMITRU de la acest penitenciar, avem onoarea a vă înainta pe deţinutul CHIVU STOICA însoţit de o copie după foaia sa de carceră, rugându-vă să binevoiţi a dispune internarea lui în acel spital, fiind rănit în catastrofa din cutremur la acest penitenciar.
Se anexează buletinul de ieşire No. 820/1940 al spitalului din Câmpina.
Vă rugăm a ne confirma primirea lui.
Administrator
Contabil
Domniei Sale
Domnului Administrator al Penitenciarului Văcăreşti
......................................................................
Arhivele Naţionale ale României
Fond.Nr.948/3
Dosar Nr. 27
Filele 2, 17, 18, 21
Domnule Preşedinte,
Subsemnatul CHIVU STOICA internat în lagărul de internaţi politici Tg. Jiu, grupa a II-a, am onoarea a vă ruga să binevoiţi a considera cele ce urmează:
Implicat în procesul tulburărilor de la atelierele C.F.R. Griviţa am fost condamnat de Consiliul de Război Craiova la 12 ani închisoare, pe cari i-am executat eliberându-mă la data de 2 iunie 1943 din penitenciarul Caransebeş, după ce am executat efectiv 10 ani şi 4 luni de temniţă.
Purtarea mea în cursul executării acestei pedepse a fost ireproşabilă. Am prestat munca la care am fost pus, mai mult chiar am contribuit la organizarea unor ateliere cari au adus statului însemnate beneficii. Toate aceste împrejurări au determinat direcţiunea penitenciarului să califice comportarea mea în acest timp de executare a pedepsei drept
foarte bună.
Datorită acestei îndelungate şi grele deţineri, m-am îmbolnăvit de: stomac, rinichi, reumatism, plămâni, ceea ce un sumar examen medical ar putea cu uşurinţă stabili.
La sfârşitul executării pedepsei în loc să fiu eliberat am fost internat în lagăr. Strădania anilor petrecuţi în puşcărie, toate speranţele legitime legate de o purtare ireproşabilă s-au prăbuşit astfel. Bolnav grav, prin această internare, viaţa mea este ameninţată din cauza imposibilităţii de a mă trata cum trebuie.
Pe deasupra tuturor acestora sunt soţ şi părintele unui copil şi nu mi-am văzut familia de 3 ani. În această situaţie, adresându-mă Domniei Voastre - care ca şi mine sunteţi soţ şi părinte şi înţelegeţi durerea acestor mari şi nejustificate despărţiri de toţi ai mei , vă rog să binevoiţi a dispune eliberarea mea din lagăr sau dacă acest lucru nu-i posibil, fixarea unui domiciliu obligatoriu în oraşul Bucureşti pentru a-mi putea îngriji sănătatea atât de grav zdruncinată şi a-mi revedea copilul şi familia de care sunt despărţit de atâta vreme.
În vederea soluţionării acestei cereri, îmi îngădui a vă ruga să cereţi grabnic referatul asupra purtării mele de la penitenciarul Caransebeş.
Primiţi, vă rog, Domnule Preşedinte, asigurarea deosebitului meu respect.
Chivu Stoica
......................................................................
ROMÂNIA
MINISTERUL AFACERILOR INTERNE
ROMÂNIA
MINISTERUL AFACERILOR INTERNE
DIRECŢIUNEA GENERALĂ A POLIŢIEI
DIRECŢIUNEA.....POLIŢIEI DE SIGURANŢĂ.....
Nr. 23107
9 august 1943
MINISTERUL AFACERILOR INTERNE
- Subsecretariatul de Stat al Poliţiilor
La Nr. 29644/ A/ 943 anexa, binevoind a cunoaştele următoarele:
CHIVU STOICA, român, născut la 3 august 1908, în comuna Smeieni, jud. Buzău, cazangiu, a fost condamnat de Consiliul de Război al Corpului I Armată la 12 ani muncă silnică pentru că a luat parte efectivă la rebeliunea provocată de lucrătorii atelierelor C.F.R. Griviţa, în anul 1933, iar în timpul vremelnicei ocupaţiuni a Basarabiei
guvernul sovietic a cerut să fie eliberat din închisoare şi trecut în URSS.
La 4 iunie a.c., fiind eliberat din Penitenciarul Caransebeş, unde a ispăşit 10 ani pedeapsă din 12 ani, la care fusese condamnat, de restul fiind graţiat, această Direcţiune Generală cu Nr.
12507 S din 7 VI.1943 a cerut internarea sa în lagăr, socotindu-se periculos siguranţei Statului.
......................................................................
MINISTERUL AFACERILOR INTERNE
ŞEFUL DE CABINET
NOTA
Situaţia lui CHIVU STOICA, în etate de 36 de ani, este următoarea:
Înternarea la 26 iunie 1943, odată cu GHEORGHIU GHEORGHE, la propunerea Direcţiunii Generale a Poliţiei, făcută cu Nr. 12507/943, fiind condamnat în anul 1933, la 12 ani muncă silnică, pentru că a luat parte la rebeliunea de la Atelierele C.F.R Griviţa, iar Guvernul Sovietic a intervenit în favoarea lui, pentru a fi eliberat şi trecut în U.R.S.S.
Direcţia Generală a Penitenciarelor a raportat, în scris, iar Dl. Comandant al Lagărului Tg. Jiu a făcut cunoscut Comisiei de triere, că numitul a avut o purtare foarte bună ca şi internatul GHEORGHIU GHEORGHE, tot timpul, de la condamnare până astăzi.
Lt. Rez.Gr. Manta
STELIAN TĂNASE – Profesor de ştiinţe politice la
Facultatea de Ştiinţe Politice, Universitatea Bucureşti. Publicaţii recente:
Cioran şi Securitatea, Iaşi, Polirom, col. „Istorii subterane”, 2010;
Clienţii lu’ tanti Varvara, Bucureşti, Humanitas, [2005], a 2-a ediţie,
2008; Istoria căderii regimurilor comuniste. Miracolul revoluţiei,
Bucureşti, Humanitas, [1999] a 2-a ediţie, 2009. .
sus
|
