Dosar electoral

Alegeri europarlamentare în România. Excepția scrutinului din 2019

ALEXANDRU RADU, DANIEL BUTI
[The National University of Political Studies and Public Administration (SNSPA)]

Abstract:
Since joining the European Union in 2007, Romania has organized four editions of the elections for the European Parliament. The article provides to the scholars the relevant electoral data on the four European Parliamentary elections, underlining the particularities of the elections of May 26, 2019. It contains electoral statistics that can draw a general picture on the elections for the European Parliament in Romania.

Keywords: European Parliament; European elections; Romania; electoral participation; MEPs

 

Devenită oficial membră a Uniunii Europene la 1 ianuarie 2007, România a organizat patru ediții ale alegerilor pentru Parlamentul European în perioada 2017-2019. Scrutinul RP folosit în România pentru desemnarea membrilor eurodeputaților se caracterizează prin combinația dintre votul pe liste blocate, circumscripția electorală națională și metoda d’Hondt de alocare a mandatelor. Listele blocate sunt utilizate în doar alte șase state ale UE[1], în timp ce ceilalți doi factori ai formulei electorale sunt reguli generale ale alegerilor europarlamentare[2]. Pragul electoral legal de 5%, de asemenea des utilizat în UE[3], determină un grad relativ ridicat al disproporționalității. Cu o abatere de la proporționalitatea matematică de 5,89%[4], formula electorală românească pentru alegerea membrilor Parlamentului European se încadrează în categoria sistemelor electorale cavsi-performante, asemenea celei pentru alegerea membrilor parlamentului național.

*

Primul scrutin europarlamentar a avut loc pe 25 noiembrie 2007, în cursa pentru ocuparea celor 35 de mandate europarlamentare alese în România înscriindu-se 13 formațiuni politice, din care cinci cu reprezentare în parlamentul național, și un independent. În condițiile unei participări la vot restrânse – la urne s-a prezentat doar o treime din cetățenii cu drept de vot –, victoria a revenit Partidului Democrat (PD). Votat de 1.476.105 de cetățeni, reprezentând 28,81% dintre electori, partidul lui Traian Băsescu și-a adjudecat 13 mandate, adică 37,14% din totalul celor 35. Pe locurile următoare s-au clasat Partidul Social Democrat (PSD) – 1.184.018 de votanți și 10 mandate, Partidul Național Liberal (PNL) – 688.859 voturi și șase mandate, Partid Liberal Democrat (PLD) – 398.901 voturi și trei mandate (8,57%), formațiunea minorității maghiare din România, UDMR – 282.292 voturi și două mandate. În fine, etnicul maghiar Ladislau Tökés, fost membru al UDMR, care a candidat ca independent. Tökés a adunat 176.533 de voturi, reprezentând mai bine de jumătate din voturile primite de UDMR (281.929), rezultat care favorizează ipoteza că o parte din simpatizanții UDMR au preferat să voteze cu acesta, personalitatea sa fiind bine cunoscută.

Subliniem că un număr de 12 mandate, respectiv 34,29% din totalul celor 35, au fost ocupate de femei, cinci reprezentante ale PSD, patru din partea PD și trei reprezentante ale PNL.

În plan european, exponenții grupării președintelui Băsescu, plus deputații UDMR, reprezentând majoritatea mandatelor alese în România, s-au asociat celui mai puternic grup political al Parlamentului European din legislatura 2004-2009 – Grupul Partidului Popular European (Creștin-Democrat) și al Democraților Europeni, contribuind astfel la fortificarea acestuia (277 mandate, reprezentând 38,11% din total). Deputații aleși pe lista PSD au aderat la Grupul Socialist, al doilea ca pondere (200 mandate, adică 27, 19%), iar cei liberali au devenit parte a Grupului Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa (106 mandate).

La distanță de 18 luni de primul său scrutin europarlamentar, România a organizat noi alegeri pentru Parlamentul European, de astă dată la termen. Alegerile europene pentru legislatura 2009-20014 s-au desfășurat în perioada 4-7 iunie 2009, cele din România având loc duminică 7 iunie. Pentru alegerea celor 33 de membri ai Parlamentului European din România s-au confruntat șapte formațiuni politice și doi independenți, totalizând 258 de candidaturi. Cinci din cele șapte formațiuni politice participante și-au împărțit mandatele europarlamentare, printre victorioși regăsindu-se și un partid neparlamentar, plus un independent. Prima poziție a revenit Alianței electorale PSD+PC, beneficiară a 1.504.281 voturi, reprezentând 31,07% din totalul voturilor valabil exprimate, fiind urmată, la scurtă distanță, de PDL, titularul a 1.438.000 voturi (29,71%). Comparativ cu scrutinul europarlamentar precedent, PSD, acum în alianță cu PC, și-a îmbunătățit susținerea electorală, creșterea absolută fiind de 320.200 de votanți, iar cea relativă de 6,6 procente, numai în mică măsură datorată micului partener conservator al social-democraților. Totodată, a obținut 11 mandate europarlamentare, cu unul mai mult față de situația din 2007. În același timp, votanții PDL nu i-au totalizat pe cei ai fostelor PD și PLD[5], numărul de mandate câștigate acum reducându-se la 10. Partidul Național Liberal, clasat din nou al treilea, a obținut o performanță electorală ușor superioară celei din 2007, cu cele 702.974 de voturi primite (14,52%) în 2009, transformate în doar cinci mandate, cu unul mai puțin decât la precedentul scrutin. A urmat UDMR, care, de data aceasta, l-a inclus pe Ladislau Tökés printre candidații săi, formațiunea adunând 431.739 de voturi (8,92%), în principal din cele cinci județe câștigate, și obținând trei mandate. Plutonul partidelor câștigătoare a fost încheiat de Partidul România Mare, care, cu 419.094 voturi adunate (8,65%), a reușit o revenire spectaculoasă în prim-planul scenei politice, trimițând în Parlamentul European trei reprezentanți. În fine, Elena Băsescu, fiica președintelui Traian Băsescu, fostă membră a PDL, a câștigat ca independentă cel de al 33 mandat europarlamentar. Imediat după alegeri a revenit în PDL, făcând ca reprezentarea europarlamentară a acestui partid să o egaleze pe cea a alianței PSD+PC și întărind opinia că a fost vorba doar de o inginerie electorală.

Ca și în urma precedentelor alegeri, europarlamentarii PDL și UDMR, în număr de 14, au devenit parte a grupului politic al popularilor (PPE Group), cel mai numeros din Parlamentul European și în legislatura 2009-2014 (265 de mandate, adică 36,01% din totalul celor 736). La fel, cei aleși pe listele Alianței PSD+PC au fost incluși în rândurile grupului de stânga al Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților (S&D), iar eurodeputații liberali și-au menținut apartenența la ALDE. Nou-sosiții reprezentanți ai PRM au mărit rândurile deputaților neafiliați sau independenți (27 mandate, respectiv 3,67%).

Adăugăm că numărul eurodeputaților femei a rămas același, deși proporția femeilor a crescut ușor, la 36,36%, dar distribuția lor politică s-a schimbat în sensul că reprezentantele PDL au scăzut la trei (inclusiv Elena Băsescu), în timp ce PNL au avut o reprezentantă în plus, în condițiile în care eurodeputatele socialiste au fost tot cinci.

Cea de a treia ediție a alegerilor europarlamentare organizate în România a avut loc pe data de 25 mai 2014. Pentru alegerea celor 32 de membri ai Parlamentului European proveniți din România au depus candidaturi 15 formațiuni politice, plus 8 independenți, record absolut al alegerilor europarlamentare românești. Pragul electoral a fost trecut de cinci formațiuni politice, toate cu reprezentare în parlamentul național. Totodată, un candidat independent a depășit coeficientul electoral cerut. În total, câștigătorii alegerilor au adunat 4.685.862 de voturi (84,18%). Celelalte 15,82 procente reprezintă voturile partidelor clasate sub pragul electoral, de astă dată în număr de 10, la care se adaugă 7 candidați independenți.

Pe prima poziție s-a situat din nou PSD, acum asociat cu două partide minore – mai vechiul Partid Conservator și Uniunea Națională pentru Progresul României (UNPR)[6]. Victoria PSD și a aliaților săi a fost una categorică, cele 2.093.234 de voturi adunate (37,60%) asigurându-i jumătate din mandatele puse în joc. Comparativ cu precedentele alegeri europarlamentare, PSD a înregistrat un spor de circa 500.000 de votanți, transformat în cinci mandate suplimentare. Pe locul doi în ierarhia electorală s-a plasat Partidul Național Liberal, până în februarie 2014 partenerul PSD în alianța politică numită Uniunea Social Liberală. Pentru liberali au votat 835.531 de alegători, creșterea față de 2009 fiind importantă – 132.557 voturi. Partidul Democrat Liberal, perdantul competiției parlamentare naționale din 2012, a ocupat locul al treilea, numărul votanților săi scăzând la 680.853, adică sub jumătatea susținătorilor săi de la precedentele alegeri europarlamentare. Dincolo de costul plătit pentru guvernarea sa din perioada crizei financiar-economice, descreșterea PDL a avut și cauze interne, partidul traversând o perioadă critică, soldată cu desprinderea unei aripi – Partidul Mișcarea Populară, ce îi reunea pe cei mai fideli susținători ai președintelui Băsescu, aflat la sfârșit de carieră prezidențială. PMP a reușit treacă pragul electoral de 5% și, ca atare, să obțină, ca și UDMR, două mandate de europarlamentar, chiar dacă scorul său electoral a fost ușor inferior celui al formațiunii maghiare: 345.973 voturi față de 350.689. Ambele au fost depășite de candidatul independent, fost membru PNL, actorul Mircea Diaconu. Beneficiar al sprijinului mediatic al influentului post tv Antena 3, popularul actor a strâns 379.582 de voturi, peste dublul coeficientului electoral necesar unui independent pentru a ocupa un mandat. În schimb, Partidul România Mare nu și-a reconfirmat statutul câștigat în 2009, iar Partidul Poporului – Dan Diaconescu, surpriza alegerilor parlamentare naționale din 2012, s-a situat și el sub pragul electoral, cele două alăturându-se perdanților alegerilor europarlamentare din 2014: în total, 10 partide politice și 6 independenți.

Cei 16 eurodeputați ai alianței condusă de PSD s-au afiliat grupului european al socialiștilor, iar ceilalți 15, reprezennd PNL, PDL, UDMR și PMP, grupului popular, în continuare cel mai important al Parlamentului European. Eurodeputatul independent s-a alăturat grupului ALDE.

Numărul femeilor alese membre în Parlamentul European din România a scăzut la 11, proporția lor în totalul celor 32 de eurodeputați fiind de 34,38%. Din nou, PSD, împreună cu partidele sale aliate, a avut cele mai multe candidaturi feminine victoriase – în număr de șase. Au urmat liberalii, cu patru eurodeputate și democrat-liberalii cu o singură femeie printre candidații care au obținut mandate. Nici de această dată UDMR nu a trimis o femeie în Parlamentul European.

*

Alegerile europarlamentare din 26 mai 2019 au diferit substanțial de cele trei anterioare.

Întâi de toate, la scrutin a participat un număr record de votanți, cu peste 20% mai mult comparativ cu precedentele alegeri; nivelul participării a fost comparabil cu cel al prezenței la vot la alegerile prezidențiale, depășind 51%. În ansamblul perioadei, alegerile din 2019 au reprezentat excepția, explicabilă prin specificul contextului politic intern, regula fiind aceea a unei participări populare de 30%, respectiv a unui indice al reprezentativității de 25%. Aceasta în contextul în care problemele corupției și independenței justiției au constituit temele majore ale campaniei electorale, fiind o prelungire a dezbaterii ce a dominat societatea după alegerile parlamentare din 2016. Practic, ca și în cazul celorlalte scrutine europarlamentare, cel din 2019 a adus în prim-plan nu o agendă europeană, ci una exclusiv internă, fiind dominat de confruntarea politică intestină.

Mobilizarea masivă la urne a avut consecințe directe asupra rezultatelor electorale, care nu au mai depins strict de dimensiunile bazinelor electorale ale partidelor. În competiția electorală au intrat 12 formațiuni politice, dintre care șapte cu reprezentare parlamentară, și trei candidați independenți. Totuși, confruntarea politică a avut în prim-plan trei formațiuni politice. PSD, câștigătorul detașat al alegerilor parlamentare naționale din 2016 și principalul partid guvernamental, viza conservarea poziției sale dominante, chiar dacă sondajele de opinie anunțau o scădere a sprijinului său electoral. În plus, o grupare social-democrată relativ importantă, condusă de fostul președinte PSD Victor Ponta, se constituise într-un partide de sine stătător – Pro România, și acesta aspirant la mandatele europarlamentare. PNL, principalul opozant al PSD, fuzionat în 2017 cu PDL, era cotat de unele sondaje de opinie cu prima șansă. În fine, alianța dintre USL, al treilea partid al alegerilor parlamentare naționale, și nou constituita formațiune politică PLUS, condusă de fostul comisar european Dacian Cioloș, amenința poziția partidelor tradiționale. Acestora li se adăugau trei formațiuni politice minore cu șanse de a trece pragul electoral: ALDE – partenerul guvernamental al PSD, PMP – partidul fostului președinte Băsescu și formațiunea minorității maghiare.

Alegerile s-au soldat cu rezultate surprinzătoare. Întâi, PSD, partidul dominant al sistemului a înregistrat o înfrângere, pe care o putem considera ca fiind istorică, în fața adversarului tradițional, PNL. Comparativ cu precedentele alegeri, susținerea electorală a PSD s-a diminuat cu doar 52.469 de votanți, dar în termeni relativi, a scăzut cu peste 15 puncte procentuale, ajungând la 22,50%. În același timp, PNL a câștigat 932.687 de votanți față de susținătorii PNL și PDL de la alegerile din urmă cu cinci ani, ajungând să totalizeze 27% din voturile exprimate, respectiv 2.449.068. Acest rezultat i-a permis ocuparea a 10 mandate, cu unul mai mult față de cei ai PSD. Cât privește alianța USR-PLUS, acesta s-a clasat pe locul al treilea, dar la numai 0,14 puncte procentuale față de PSD, primind 2.028.236 de voturi și 8 eurodeputați. Un alt nou venit pe scena politică – Partidul Pro România, a trecut pragul electoral, fiind votat de 6,44% dintre participanți (583.916 voturi) și câștigând două locuri în Parlamentul European. Cât privește PMP, acesta și-a reconfirmat statutul câștigat în urmă cu cinci ani, votanții săi, mai mulți acum cu circa o treime, dar reprezentând cu 0,4% mai puțin din totalul voturilor, i-au conferit două mandate. Același număr de mandate i-a revenit și UDMR, formațiunea maghiară fiind beneficiara unui plus de 126.000 de votanți (26% comparativ cu alegerile precedente), proveniți în mare parte din județe fără populație maghiară semnificativă. Pe de altă parte, partenerul de guvernare al PSD a pierdut alegerile, votanții ALDE fiind cu circa un procent sub nivelul pragului electoral. În fine, de această dată nici un candidat independent nu a devenit europarlamentar.

La nivel local, PNL și-a adjudecat prima poziție în 14 județe – Alba, Arad, Bihor, Bistrița-Năsăud, Caraș-Severin, Călărași, Ilfov, Maramureș, Prahova, Sibiu, Suceava, Tulcea, Vâlcea și Vrancea –, s-a clasat pe poziția a doua în altele 26 plus Diaspora, fiind al treilea în restul județelor (inclusiv municipiul București). Cele mai multe din cele 13 județele câștigate de PNL sunt grupate în Transilvania, dar candidații liberali s-au impus și în unele zone cu tradiție electorală social-democrată, precum județul Vrancea. Scorul cel mai bun a fost realizat în județul Sibiu – 48,30%.

Ocupantul locului doi la nivel național, PSD a câștigat competiția electorală în 17 județe, s-a plasat al doilea în 9 județe (inclusiv municipiul București) și al treilea în alte 11 plus Diaspora, dar nu s-a situat pe podium în celelalte 4 județe. Județele câștigate sunt situate toate în afara arcului carpatic – Argeș, Bacău, Botoșani, Brăila, Buzău, Dâmbovița, Dolj, Galați, Giurgiu, Gorj, Hunedoara, Ialomița, Mehedinți, Neamț, Olt, Teleorman și Vaslui, performanța electorală maximă fiind obținută în Teleorman, județul de unde provenea liderul partidului – 47,53%.

Alte două formațiuni politice au reușit să câștige competiția electorală locală după cum urmează: Alianța 2020 USR PLUS s-a impus în București, Diaspora (cu scoruri de peste 40% din voturile exprimate) și 5 județe – Cluj, Constanța, Iași, Sălaj și Timiș, iar UDMR și-a fructificat atuul electoratului etnic, fiind victorios în 4 județe din Transilvania – Covasna, Harghita, Mureș și Satu Mare (în primele două cu procente majoritare, de altfel singurele din ansamblul competiției electorale).

Așadar, partidele guvernamentale au fost sancționate de electorat, PSD pierzând poziția de partid dominant[7], iar ALDE ratând intrarea în Parlamentul European. În schimb, majoritatea votanților a premiat partidele din opoziție, oferind statutul de câștigător al alegerilor PNL, partidul președintelui Iohannis. Totuși, poziția ocupată de Alianța 2020 USL PLUS, a treia în ierarhia electorală, dar practic la egalitate cu PSD, a reafirmat tendința de reînnoire a sistemului de partid, anunțată încă de alegerile locale naționale din 2016. Să remarcăm însă că niciunul dintre cele trei partide principale nu a adunat suficiente voturi pentru a se situa pe o poziție dominantă, sistemul menținându-se în limitele categoriei multipartidiste.

În contextul schimbărilor intervenite în configurarea grupurilor politice din Parlamentul European, cei opt europarlamentari ai Alianței 2020 au intrat în noul Renew Europe Group, la conducerea căruia a fost ales Dacian Cioloș, liderul PLUS. PNL, PMR și UDMR, pe de-o parte, și PSD, pe de alta, și-au menținut apartenența la Grupul Popular European (Creștin Democrat), rămas cel mai important grup parlamentar, respectiv la Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților, la acesta din urmă aderând și cei doi parlamentari ai Pro România.

Adăugăm și faptul că numărul femeilor care au câștigat mandate s-a redus simțitor comparativ cu precedentele alegeri, de la 11 la șapte (trei la PSD, două la Alianța 2020 și câte una la PNL și Pro România), reprezentând 21,21% din totalul celor 33, în condițiile în care procentul femeilor din Parlamentul European a crescut de la 37% la 41%.

*

Europarlamentare 2019 – Profilul votanților (date socio-democrafice)

*

Europarlamentare 2019 – Rezultate finale

*

Europarlamentare 2019 – Distribuția voturilor la nivel local
(partide care au depășit pragul electoral)

*

Europarlamentare 2019 – Distribuția voturilor la nivelul municipiilor reședință de județ
(partide care au depășit pragul electoral)

Legenda culori:

Sursa datelor: Autoritatea Electorală Permanentă, http://www.roaep.ro/istoric/

*

Europarlamentare 2019 – Locul I pe circumscripții electorale

Click pe imagine pentru mărire