Colectiv – cauze și efecte în societatea românească

Efectele politice ale cazului „Colectiv“:
Guvernare prin tehnocrați

FLORIN GRECU
[„Hyperion“ University of Bucharest]

Abstract:
The article analyzes the political effects of the tragedy of Romanian Club Collective resulted in street demonstrations which led to the dismissal of the Ponta government and establishment consisting of the new government composed of technicians, led by Prime Minister Dacian Cioloș. Political executive in the government program, aimed transparency, depoliticization and cutting red tape in public administration. Starting discussions about regionalization and rationalization of public expenditure, as well as organization of local and parliamentary elections is the purpose of the current government, while the political parties have the opportunity to reform, as required by the tragedy caused by the club Collective. Political parties understood that reforming the political class can not be done only by a transitional apolitical government and in this regard they have validated and voted on this government composed of experts, which is supported in Parliament. The government technocrats program and decisions will be analyzed in this article, highlighting the technical dimension of the political decision.

Keywords: Club Collective; change of government; technocracy; transparency; depoliticisation

 

Introducere

Articol analizează efectele politice ale tragediei de la Clubul „Colectiv“, propunându-și să arate că partidele politice românești, odată cu 30 octombrie 2015, au fost obligate de stradă să se reseteze, având la dispoziție un an de zile, fără să facă politică, să urmeze drumul schimbării, introducând în codurile etice ale organizațiilor politice, pentru viitoarele campanii electorale, criterii de integritate și de bune moravuri profesionale, sociale și morale pentru aspiranții la listele închise fabricate de organizațiile politice. Având în vedere că datele tragediei nu sunt încă elucidate de organele competente ale statului, având în vedere intervalul scurt de timp de la producerea tragediei, dar și de concepere a articolelor știintifice despre eveniment, referințele bibliografice ale prezentului articol vor fi preluate din spațiul virtual, în special declarații și interviuri ale decidenților politici și apolitici. Ipoteza prezentei analize politice pune în lumină șirul evenimentelor politice, care a condus la înlăturarea guvernului politic ales, condus de Premierul Ponta, până la instalarea guvernului apolitic neales, precum și acțiunile specialiștilor, proveniți din diferite instituții naționale și europene.

Emoția socială cauzată de incendiul de la clubul Colectiv a rezolvat problema politică, determinând demisia miniștrilor cabinetului, ca efect al protestelor de stradă, deoarece oamenii scandau și revendicau schimbarea întregii clase politice, principalul slogan fiind acela că actele de corupție ale administrației publice au condus la uciderea tinerilor prezenți la concertul organizat la clubul Colectiv. Tragedia din clubul Colectiv, în care și-au pierdut viața 63 de oameni, a fost cauzată de incompetența și corupția sistemului[1] Datorită amplificării protestelor, Liviu Dragnea i-a recomandat Premierului să demisioneze pentru ca PSD să nu fie asociat cu UNPR și cu Gabriel Oprea. În urma sugestiei, Ponta a ieșit public și-a prezentat demisia afirmând că „rezist la orice bătălie cu adversarii politici, dar nu mă bat cu oamenii. Sper ca depunerea mandatului meu și al Guvernului să satisfacă așteptările celor care au protestat“.[2]

Președinte Klaus Iohannis i-a cerut Premierului Ponta demisia, încă din vara anului 2015, când s-a dispus începerea urmării sale penale. În luna septembrie, odată cu trimiterea în judecată a Premierului, în dosarul Rovinari, șeful statului a declarat că: „în timpul CSAT, pe media a apărut o știre pe care vreau o comentez doar foarte pe scurt, mă refer la trimiterea în judecată a primului ministru, în dosarul în care este acuzat de anumite fapte penale. Situația este din ce în ce mai problematică pentru primul ministru, pentru Guvern și pentru PSD, dar trebuie să recunoaștem că imaginea României are foarte mult de suferit de pe urma acestei chestiuni. Sper să se analizeze situația cu toată răspunderea și cei care pot veni cu soluții să vină cu soluții. Soluția ar fi cu siguranță, cea mai simplă, cea pe care am propus-o și în iunie“.

Protestele de stradă, datorate tragicului eveniment de la clubul Colectiv, soldat cu peste 63 de morți, l-au determinat pe șeful statului să declare, în urma depunerii mandatului lui Ponta, că „foarte târziu Guvernul a demisionat. A fost nevoie să moară oameni ca această demisie să se producă. Dacă s-ar fi impus respectarea normelor niciunul nu ar fi trebuit să moară“[3].Victor Ponta, în urma declarației Președintelui țării, a ieșit public și a clarificat gestul demisiei: „O să regret tot timpul faptul că anumite proiecte nu le-am terminat, că altele nu le-am făcut mai bine. Dar nu, atunci era momentul în care trebuia să demisionez, din multe motive, dar unul singur, pe care îl pot rezuma într-o frază, care nu a fost rostită de mine, ci de altcineva, a spus așa: “Au trebuit să moară oameni ca să schimbăm Guvernul ăsta“. Or, eu, atunci, știam că cei care doreau schimbarea Guvernului erau dispuși și la figurat, și la propriu să calce pe cadavre. Or, eu sunt un om care am fost construit altfel și nu cred că merită să ții de o funcție călcând peste cadavre. Alții au considerat că merită lucrul ăsta, eu nu. Și, repet, gândindu-mă și la cei care au avut încredere, care m-au sprijint, era momentul potrivit“[4].

După demisia întregului cabinet Ponta, Președintele Iohannis l-a desemnat, pe Dacian Cioloș în funcția de premier, după cea de-a doua rundă de consultări cu partidele politice. Ciloș a fost Comisar European pentru Agricultură și Dezvoltare Durabilă, sub mandatul fostului șef al Comisiei Europene portughezul Jose Manuel Durao Barroso și consilier al actualului șef al Comisiei Europene, luxemburghezul Jean-Claude Juncker. În urma nominalizării, șeful statului a declarat că principala misiune a actualului cabinet apolitic constă în organizarea alegerilor politice din vara și toamna anului 2016. Astfel, „în urma primei runde de consultări și în urma consultării cu societatea civilă mi-am format o opinie și vreau să o prezint și dumneavoastră pe scurt. În această etapă, pentru a rezolva problema guvernarii și pentru a avea garanția îmbunătățirii clasei politice avem nevoie de un premier independent și curat. Este nevoie să fie promovați miniștrii care sunt performanți, care au dovedit acest lucru și asupra cărora nu planează niciun dubiu. Este nevoie de partide politice fără corupți...Partidele trebuie să facă curătenie și să nu promoveze în spatiul public persoane corupte. Avem nevoie de alegeri locale corecte în 2016. Avem nevoie ca atunci când procurorii cer încuviințări în Parlament, să le primească. Este nevoie de deschiderea competiției politice. Nu putem să așteptăm o revigorare a clasei politice doar din cadrul partidelor. Este nevoie și de oameni noi. Fără oameni noi, este greu de presupus că vom avea o clasă politică nouă“.[5]

După audierile din comisiile de specialitate ale Parlamentului, unde s-a testat profesionalismul fiecărui ministru propus de Prim-Ministrul-Tehnocrat, miniștrii specialiști, nealeși ai Guvernului, au trecut și de majoritatea voturilor partidelor politice parlamentare, care susțin Executivul apolitic. Astfel, după depunerea individuală a jurământului, viitorul Guvern de profesioniști, specializat pe ministerele de resort, pe principiul „omul potrivit la locul potrivit“, a început să-și exercite efectiv mandatul. Guvernul format din tehnocrați, condus de Dacian Cioloș, a primit votul de investitură din partea Parlamentului și anume 389 de voturi pentru și 115 impotrivă, cu execepția ALDE, care a votat împotrivă. Cu ocazia depunerii jurământului, Președintele Romăniei le-a transmis noilor miniștri că „acest guvern are absolut toată legitimitatea, a primit-o prin votul de investitură. Acest guvern este o șansă pentru Romania, fiindcă în timp ce va guverna, partidele vor avea ocazia un an de zile să se reconecteze la alegatori“[6].

Politicieni sau tehnocrați ?

Având în vedere că articolele academice despre guvernarea tehnocrată abia urmează să fie concepute, reiau o opinie, despre ce însemnă tehnocrația și cum instituțiile guvernamentale au fost populate specialiști, publicată chiar în timpul evenimentelor de stradă generate de tragedia de la clubul Colectiv, pe platforma „Țara se mișcă“[7].

Aleși prin vot democratic, reprezentanții cetățenilor, senatorii și deputații, prin majorități parlamentare formează Executivul și guvernează alături de mașinăria birocratică a statului, însă specialiștii pot administra resursele și fără cei care au fost aleși de către cetățeni. Astfel, instituțiile alese în mod democratic, Președinție, cele două Camere, Senat și Camera Deputaților, Guvernul, vor fi populate cu tehnocrați nealeși, care nu vor dispune însă de legitimitatea democratică a urnelor.

Popularea instituțiilor cu specialiști, pentru o mai mare eficiență administrativă de tip managerial, conduce la excluderea politicului și astfel alesul depinde de birouri, unde sunt pregătite agendele și, în final, decizia. În acest fel, alesul are doar rolul de rosti, comunica, decizia luată în birourile instituțiilor, de către specialiști. Prin fabricarea și aplicarea deciziei de către aceștia, alesul nu-și mai propune să realizeze scopuri politice. 

O dată înzestrată cu puteri, tehnocrația nu mai deservește politicul, alesul, cetățeanul, ci structura tehnică, iar politicul nu mai are acces la luarea deciziilor, deoarece știința și competența sunt legitimate de profesionalismul specialiștilor. Instalați în funcții, prin numiri sau desemnări, specialiștii vor juca rolul elitelor, legitimându-se prin acțiuni și decizii în fața cetățenilor. Cetățenii și votanții, captivati de profesionalismul specialiștilor, se satură aproximativ repede de prominsiunile politico-electoraliste ale partidelor. Astfel, specialiștii vor reprezenta noua putere apolitică și vor dispune de legitimitate instituțională, pe baza autorității funcției conferite de reprezentanții aleși. În acest fel, tehnocrația, prin specialiști, preia decizia guvernamentală, care nu va mai fi reprezentată de guvernul politic ales democratic, iar cetățenii nu vor putea fi dezvrăjiți de eficiența și profesionalismul specialiștilor. Aceștia nu vor mai codunce precum liderii politici, pe baza charismei personale și legitimității urnelor, ci doar pe baza eficienției administrative și manageriale.

În democrație, grupurile, ieșite din rândurile mulțimilor, se transformă în elite politice și se confruntă la urne pentru preluarea puterii politice, însă specialiști nu au nevoie de concurența politicului. Prin urmare, cu cât specialistului îi sunt conferite mai multe atribuții managerile și guvernamentale, cu atât cetățenii și reprezentanții lor vor fi îndepărtați de la dezbaterea și adoptarea deciziei. Elita specialiștilor, nealeasă, va lua decizii politice doar pe criterii profesionale și de eficiență economică, disciplinând astfel politicul. În acest sens, specialiștii, neascultând de voința cetățenilor, nu își propun competiția electorală politică, ci doar să administreze resursele după criterii economice, nu politice.

Partidele, democrația parlamentară și oamenii politici, prin «neștiința» de a propune soluții eficiente cetățenilor, prin metodele și practicile politicianiste și electoraliste, predau puterea specialiștilor, care vor popula birourile instituțiilor și funcțiile guvernamentale. Astfel, specialiștii din birouri vor poza ca o putere apolitică, ieșită de sub influența politicul și va acționa doar pe baza profesionalismului, fiind feriți de compeția electorală și de responsabilitatea politică. Ei vor fi dincolo de politic[8].

Profesionalizare și depolitizare administrativă

După preluarea mandatului, Premierul apolitic Dacian Cioloș și-a propus, în programul de guvernare[9], reformarea, depolitizarea, transparentizarea și debirocratizarea administrației publice, deoarece„o politizare excesivă a dus la o slăbire a gradului de competență în administrație, a gradului de responsabilitate și de eficiență. Corupția poate să ucidă, au spus-o și oamenii în stradă“. „Le poate face guvernul pe baza unor legi existente, până la un punct, pentru a da posibilitatea managerilor să remunereze performanța, nu numai vechimea. Trebuie să demonstrăm că în administrație se poate câștiga suficient dacă ești performant[10]“.

Cabinetul de tehnocrați redesenează arhitectura administrației publice centrale din România, prin transparentizarea și profesionalizarea actului guvernării. După votarea Guvernului de specialiști de partidele politice parlamentare, acestea formând actuala „opoziție de uniune națională“, popularea Executivului cu miniștri apolitici a devenit realitate. Profesionalizarea personalului birocratic, precum și încercarea de depolitizare a instituțiilor și a deciziei administrative, reprezintă intenția și direcția guvernării tehnocratice.

Selecția personalului administrativ la nivel central și local, după criterii morale și profesionale, poate conduce la creșterea gradului de performanță a mașinăriei birocratice a statului. Recrutarea, realizându-se după normele impuse și cerute de concurs, organizat transparent și etic, îl poate face pe candidat să treacă sau nu testele, precum și interviurile specifice funcției. Administrația depolitizată, fiind populată cu personal recrutat transparent, are nevoie de specializare și formare continuă, pentru menținerea bunelor practici profesionale, dar și pentru a se evita moravurile de sorginte orientale adânc impregnate în mentalitatea și practica funcționarului public. Astfel, bunele practici administrative pot fi în concordanță cu așteptările societății și cetățenilor, dar și cu cele ale actorilor economici, în vederea unei mai bune guvernări. Profesionalizarea administrației pe categorii de îndeletniciri, prin intermediul formatorilor și furnizorilor de educație și ulterior prin cursuri de formare și perfecționare profesionale, poate avea efectul apropierii funcționarului de comunitate, iar cetățeanul nu va mai fi obligat să cutreiere birourilor ministerelor sau autorităților centrale, în vederea obținerii unui certificat sau autorizații. Echilibrul dintre Guvern și/sau administrațiile locale poate deveni realitate dacă dezideratele cetățenilor își vor găsi rezolvarea la nivelul localității și astfel cetățeanul nu va mai fi nevoit să se adreseze centrului pentru rezolvarea problemelor întâmpinate la nivelul administrației din localitatea sa

Cu cât administrația depolitizată și transparentă va fi mai aproape de cetățeni, cu atât aceștia vor avea sentimentul și convingerea că cei aleși vor lucra și se vor dedica comunității și regiunii lor. O astfel de abordare ar presupune revizuirea Constituției și o voință sau o majoritate politică parlamentară de cel puțin 70%. Procesul de revizuire este definitiv, după referendarea legii fundamentale prin voință populară, conform art. 151, alin. (2) din Constituția României. Inserararea în textul constituțional a regionalizării, fundamentată pe principiile subsidiarității și descentralizării, creează cadrul legal pentru adoptarea unei noi forme de organizare administrativ-teritorială. Astfel, regiunile, dispunând de personalitate juridică, se vor putea dezvolta, atragând investiții și accesa linii de finanțare direct de la instituțiile creditoare, pe baza proiectelor depuse[11].

Tehnicienii: Dincolo de politic

Primul-ministru al Guvernului apolitic a declarat, după o întrevedere pe teme economice, la sediul Băncii Naționale a României, că „Executivul își propune să lucreze dincolo de implementarea programului de guvernare“, făcând trimitere la o viziune care „va fi dincolo de viitoarele guverne politice, care își vor asuma viziunea de dezvoltare economică pe termen mediu și lung, viziunea urmând să fie discutată cu partidele politice parlamentare“[12].

Partidele politice, după alegerile parlamentare din acest an, în urma votului cetățenilor și formării majorităților parlamentare, vor prelua Guvernarea, continuând să guverneze conform viziunii macroeconomice[13], stabilite pe termen mediu și lung. În aceste condiții, partidele politice vor fi obligate să-și specializeze membrii sau să-i recruteze pentru a putea popula Executivul cu specialiști. Tipărirea numelor și prenumelor pe lista de partid, fabricată la centru, obligă organizațiile să selecteze candidați competenți, din diverse domenii de activitate din societate. În acest fel, prin „școlire“, viitorii parlamentari vor putea ocupa funcții ministeriale, care necesită însă experiență profesională. Ulterior, plurinominalii pot visa la posturile de parlamentari, cu condiția să fie inserați de partid, cât mai sus, pe listă[14].

La alegerile locale și parlamentare din 2016, scrutinul fiind plurinominal sau cum mai poartă denumirea de vot pe listă închisă de partid[15], candidații vor putea fi înscriși pe lista centralizată a organizației politice numai dacă vor îndeplini criteriile morale, de integritate, din codurile de conduită etice ale partidelor politice. Partidele vor încerca să găsească specialiști, curați din punct de vedere moral și financiar, fără dosare penale sau fiscale, pentru a le putea tipări numele pe buletinele de vot. Tipărirea unui nume cu probleme pe buletinul de vot poate trage în jos întreaga organizație politică. La viitoarele alegeri nu se vor mai vota nume, ci liste. Astfel, dacă simpatizezi un anumit candidat, se votează întreaga listă de partid.

Actuala guvernare apolitică reprezintă fereastra prin care partidele politice se pot schimba și adapta cerințelor societații, dar și viziunii macroeconomice stabilite pe termen mediu și lung. Reforma politică actuală își propune ca viitoarele guvernări politice să fie performate, atât prin personalul politic specializat, cât și din punct de vedere al eficientizării și profesionalizării aparatului guvernamental, căci viziunea puterii executive se va axa, după încheierea mandatului guvernului de tehnocrați, pe criterii de performanță managerială și guvernamentală. Viziunea viitoarelor guverne politice, începută sub guvernarea miniștrilor tehnocrați, va fi în coordonare cu interesele actorilor privați, iar deciziile guvernamentale vor fi dincolo sau în afara jocurilor politice parlamentare sau guvernamentale. Prin urmare, ministrul va veni la serviciu ca orice funcționar și își va exercita funcția conform viziunii de menținere a cadrului macroeconomic.

Atenta selecție a aspiranților la lista politică-electorală poate conduce la schimbarea reală a partidelor și la profesionalizarea politicii. Prin urmare, legitimat la urne, politicul va guverna dincolo de politic, după cum apoliticii, nelegitimați la urne, guvernează cu sprijinul politic al partidelor parlamentare, deoarece, în democrație, orice guvern politic/apolitic, trebuie să dispună de sprijinul majorităților partidelor politice parlamentare. Viitoarele guvernări politice, posibil populate cu unii tehnocrați ai actualului guvern apolitic, vor fi recrutați din rândul specialiștilor de partid sau din afara lui.

Alegerile și campaniile electorale vor fi finanțate de la bugetul de stat. Astfel, partidele nu vor mai putea să recurgă, pe perioada desfășurării campaniilor, la moda clasicului cozonac electoral, la publicitatea stradală, la sponsorizările gri sau negre, deoarece noua lege electorală, cu privire la finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale[16], obligă organizațiile politice la transparență, printr-o procedură modernă pe care orice cetățean, cu cont în bancă, o utilizează în viața personală și poartă denumirea de virament bancar. Prin urmare, pozarea buletinului de vot, la ieșirea de la urne, în schimbul unor sume de bani, oferiți de candidați, donatori sau sponsori politici, adică cele două decenii și jumătate de mită electorală, standardizată, perfecționată și adânc impregnată în mentatul social și în năravurile politicianiste românești, cei 25 ani de experiență „electoralistă“ postcomunistă, se presupune că vor fi uitate sau cel puțin domesticite. Partidele politice, candidații, dar și votanții vor avea rezerve cu privire la reactivarea metehnelor electoraliste, deoarece Autoritatea Electorală Permanentă, prin atribuțiile și competențele conferite de lege, va publica pe site-ul său, precum și în Monitorul Oficial, numele donatorilor, precum și sumele încasate de partidele politice deschise la bancă. Prin urmare, consecințele vor fi de ordin judiciar, deoarece instituțiile cu atribuțiunii în domeniu vor verifica legalitatea și proveniența tuturor viramentelor bancare.

Constrânse de noua legislație electorală, partidele vor fi nevoite să caute, în organizații sau din recrutări externe, candidați cu resurse financiare legale și, în același timp, nume cunoscute votanților, dar nu pe oricine, ci indivizi de bune moravuri profesionale și sociale. Intersectatea intereselor economice private ale candidaților cu cele politice, conflictele de interesese și declararea de către instanțe a stărilor de incompatibilitate a viitotrilor parlamentari, se intenționează a fi înlăturate de către birourile politice ale organizațiilor, încă de la intenția candidatului de a solicita un loc eligibil pe lista de partid. În acest fel, partidele vor urmări atragerea de donații sau sponsorizări legale, adică banii primiți să fie la vedere, tocmai pentru evitarea datoriile acumulate de partide pe perioada desfășurării campaniilor electorale. Diferența dintre venituri și cheltuieli, dacă nu poate fi justificată, se face venit la bugetul de stat. Scopul legii este de a elimina corupția electorală și de a disciplina actul guvernării, precum și bugetele alocate și gestionate politic, pornind de la cauze, adică de la finanțarea partidelor, deoarece, reprezentanții, aleși prin scrutin uninominal, realizau datorii electorale față de sponsorii lor, în general față de persoane private. Astfel, în schimbul finanțării campaniilor electorale, partidele alimentau cu contracte guvernamentale sponsorii, care erau decontate de la bugetul de stat.

Reforma politică a partidelor va pune în lumină, dacă va fi posibil, cum va arăta noua garnitură de politicieni, precum și gradul de disciplinare și transparentizare financiară din organizațiile politice. Finanțarea campaniilor electorale de la bugetul de stat și controlul donațiilor și sponsorizărilor își propun disciplinarea și transparentizarea partidelor, listei de partid, alegerilor locale și parlamentare și guvernării. Odată ce partidele politice își vor asuma viziunea macroeconomică stabilită pe termen lung, viitoarele guvernări vor manageria raționalizat și transparent resursele bugetare.

Reformarea, schimbarea sau adaptarea partidelor politice la realitațile sociale și economice, presupune recrutarea sau selectarea de candidați de bune moravuri, fără mentalități orientale sau de tip cartel și în acest fel popularea Parlamentului și Guvernului poate conduce la profesionalizarea politicii și a actului guvernamental, printr-o atentă „facere“ a listelor electorale, fabricate la centru, în birourile politice ale organizațiilor politice. Reforma electorală dă posibilitatea apariției profesionișlor în partide. Recrutați din filiale de partid sau din afara organizațiilor, politic sau apolitic, politicieni sau tehnocrați, cu vocație sau de profesie, viitorii miniștrii vor guverna dincolo de politic, adică vor asigura permanența și viziunea macroeconomică viitoarelor Executive, indiferent dacă va guverna dreapta sau stânga[17].

Spre o viitoare regionalizare

Premierul apolitic Dacian Cioloș se declară un suporter al regionalizării din considerente pragmatice[18], amintind faptul că Executivul populat cu specialiști poate să relanseze discuția, dar menționează că astfel de decizii se iau doar la nivel politic, iar Guvernul tehnocrat, neavând legitimitatea urnelor, nu și le poate asuma în locul partidelor politice, deoarece politicenii sunt aleși de cetățeni, iar reforma teritorial-administrativă necesită voința și răspunderea politică a tuturor partidelor parlamentare[19].

Având în vedere că anul 2016 este unul electoral, Guvernul apolitic nu-și poate asuma un astfel de proiect de reformă administrativ-teritorială, deoarece regionalizarea presupune un aranjament eminamente politico-juridic parlamentar, realizat prin voința a 70% din membrii Camerelor, pentru ca legea regionalizării să fie votată și ulterior supusă procesului de referendare populară.

De ce un guvern de tehnocrați nu poate iniția reforma administrativ-teritorială numită regionalizare?

Răspunsul se regăsește în articolul 151 din Consituția României, care, la alinineatul (1), amintește că „proiectul sau propunerea de revizuire trebuie adoptată de Camera Deputatilor și de Senat, cu o majoritate de cel putin două treimi din numărul membrilor fiecărei Camere“ și la alineatul (3) care specifică faptul că „revizuirea este definitivă după aprobarea ei prin referendum, organizat în cel mult 30 de zile de la data adoptării proiectului sau a propunerii de revizuire“. Prin urmare, în acest moment nu există nici voința politica și nici timpul aferent unei astfel de reforme, deoarece Excutivul, nevalidat la urne și fără legitimitate populară, are un mandat limitat la un an de zile și trebuie să organizeze alegerile locale și parlamentare la termen.

Reforma administrativ-teritorială presupune transferarea de competențe de la nivel guvernamental spre cel regional în domenii precum economie, educație, cultură sănătate, mediu, iar cele unitare, coordonate de la centru, vor fi: apărare națională, securitatea internă, justiție, politică externă, fiscalitate. Pe baza aplicării principiilor autonomiei locale și subsidiarității vor apărea Parlamentele locale care pot fi consituite din actualele Consiliile Județene. Acestea vor vota proiectele de dezvoltare regionale și economice. Reforma administrativ-teritorială, având ca scop aproprierea deciziilor față de cetățeni, va reprezenta guvernarea regională descentralizată. Prin referendare și inserarea în legea fundamentală a regionalizării, noile unități administrative regionale vor putea încheia contracte de finanțare în nume propriu, deoarece vor dispune de personalitate juridică.

Actuala legislație electorală, privind alegerea autorităților administrației publice locale, menționează că Președintele Consiliului Județean nu va mai fi ales direct de cetățeni, ci va fi negociat politic, prin vot secret, de către membrii de partid aleși pe listele organizațiilor politice. Persoanele validate la urne vor popula Consiliile Județene, deoarece consilierii județeni vor fi aleși prin scrutin de listă de către cetățeni, pe baza principiului reprezentării proporționale, însă Președintele Consiliului Județean nu va candida direct, ci va fi validat prin scrutin intern de către colegii consilieri județeni, votați de cetățeni.

Articolul 1 din Legea pentru alegerea autorităților administrației publice locale, la alineatul (3), menționează: „Consiliile locale și consiliile județene se aleg pe circumscripții electorale, pe baza scrutinului de listă, potrivit principiului reprezentării proporționale, iar alineatul (4) amintește că Primarii comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarelor municipiului București și primarul general al municipiului București se aleg pe circumscripții electorale, prin scrutin uninominal[20].

Președintele Consiliului Județean nu va mai dispune de legitimitate populară, precum Primarul, putând fi oricând demis sau revocat prin vot de către organismul județean colegial. Astfel, dacă până în 2012, atât Primarul, cât și Președintele Consiliului Județean dispuneau de legitimitatea directă a urnelor, fiind aleși direct prin scrutin uninominal, începând din vara anului 2016, consilierii județeni, propuși pe liste de partid și votați de cetățeni, vor alege un coleg, votul fiind secret, în postul de Președinte al Consiliului Județean. În acest fel, partidele politice vor exercita controlul politic asupra acestuia.

De ce cetățeanul nu-l mai poate alege pe Președintele Consiliului Județean?

Răspunsul se regăsește chiar în textul legii cu privire la alegerea reprezentatilor locali, unde se prevede modalitatea votării indirecte, prin delegare, a Președintelui Consiliului Județean. Astfel, la alineatul (5) se menționează că „Președinții și vicepreședinții consiliilor județene, precum și viceprimarii se aleg prin vot indirect, de către consiliile județene, respectiv consiliile locale“. Prin urmare, Președintele Consiliului Județean, pentru a fi desemnat primus inter pares, trebuie să fie votat de cetățeni și ulterior acceptat, într-o primă sau mai multe runde de negocieri politice. Președintele astfel ales va reprezenta voința majorităților politice din Consiliul Județean.

Viitoarea reformă administrativă va necesita modificarea legii electorale, abia promulgate, deoarece actualele circumscripții electorale vor fi redesenate, în funcție de mărimea regiunilor. În acest sens, viitorul Senat, ales indirect, ar putea deveni exponentul intereselor economico-financiare ale regiunilor, după cum Președinții și vicepreședinții consiliilor județene, precum și viceprimarii vor fi aleși indirect de către consilierii județeni, respectiv consilierii locali, iar viitoarea Cameră a Deputaților, aleasă direct, va avea funcția de reprezentare a voinței cetățenilor, după cum Primarul este ales direct de către cetățeni, prin scrutin uninominal, la nivelul județului, municipiului sau localității.

Arhitectura viitoarei reforme administrativ-teritoriale, a regionalizării, se regăsește chiar în actuala lege electorală pentru alegerea autorităților administrației publice locale.

Intențiile de reformă regională ale Executivului apolitic

Premierul tehnocrat, Dacian Cioloș, prezent la Adunarea Generală a Asociației Comunelor din România[21], a expus intențiile Executivului apolitic de reformare a administrației publice locale, aducând în discuție câteva propuneri despre cum ar putea arăta viitoarea regionalizare, făcând precizarea că anul acesta este unul electoral și nu dorește politizarea demersului, dar a propus ca temele și soluțiile să fie dezbătute în campania electorală locală din iunie de către candidați.

Relansând dezbaterea despre regionalizare și menționând anterior că astfel de decizii se iau doar la nivel politic, deoarece Guvernul populat cu tehnocrați, neavând legitimitatea urnelor, nu și le poate asuma în locul partidelor politice, deoarece revizuirea constituției necesită voința și răspunderea politică a tuturor partidelor parlamentare[22], la sesiunea cu primarii de zielele acestea, Premierul, invocând lipsa partizanatului politic, a propus atragerea de investiții de către administrațiile locale, precum și eficientizarea cheltuirii finanțărilor europene și a celor de la bugetul național, însă nu oricum, ci doar prin aplicarea regulilor și criteriilor în ceea ce privește fondurile. Raționalizarea cheltuielor de la bugetul de stat a fost adusă în discuție de Premier, amintind că este necesară „reducerea la maximum a alocărilor din Fondul de Rezervă al Guvernului, iar banii solicitați să fie alocați doar pentru situații cu adevărat excepționale, pentru a nu premia neperformanții“, sugerând că resursele nu vor mai fi alocate politic, ci doar pe criterii de eficiență economică și administrativă[23].

După revizuirea Constituției și inserarea în legea funadamentală a regionalizării, fundamentată pe principiile descentralizării și subsidiarității, regiunile vor deveni competitive prin atragerea și accesarea de finanțări europene. În acest sens, Premierul apolitic a ținut să precizeze că „trebuie să ne gândim și la perspectiva de după 2020, când filozofia programelor europene va pune un accent major pe dezvoltarea de proiecte competitive - trebuie să fim pregătiți pentru această provocare, să avem o administrație locală și regională cu o capacitate administrativă și financiară adecvată“.

Fragmentarea la nivel regional ar putea fi evitată, e de părere Premierul, prin „fuziunea voluntară a unităților administrativ teritoriale pe baza unor criterii geografice (distanța față de centrul noii comune), de suprafață, populație, nivel de dezvoltare economică. Aceste fuziuni voluntare pot apoi deveni definitive și pot fi sprijinite prin stimulente financiare: programe de investiții sau alocări de transferuri de la bugetul central“. Pentru reducerea costurilor administrative, a continuat Premierul, „la finalul procesului, ar trebui să nu mai avem entități ce furnizează servicii publice la mai puțin de 3000/5000 de locuitori“. Prin urmare, asocierile de drept public între mai multe județe ar putea fi soluția.

Premierul apolitic a amintit trei modele de regionalizare și anume: „1. regiunile administrative se pot forma pe structura regiunilor de dezvoltare actuale și în acest fel se pot păstra actualele Consiliile județene; 2. regiunile administrative pot fi create pe structura regiunilor de dezvoltare din prezent, cu menținerea ca la nivelul județean să existe doar un oficiu prefectural și instituții deconcentrate - județul devenind astfel o subunitate funcțională a regiunii. În acest caz nu ar mai exista consilii județene; 3. Regiunile administrative mai mici (între 15-18), pot fi create prin fuziunea a 2-3 județe pe baza unor criterii precum: fluxurile inter-județene economice și de forță de muncă, conexiuni de transport, populație și suprafața, afinități culturale și istorice, existența unor orașe care pot funcționa ca poli de creștere economică și care pot avea un efect benefic asupra întregii regiuni“.

Descentralizarea administrativă, prin transferarea de competențe și responsabilități, de la centru la periferie, de la Guvern spre viitoarele regiuni, va fi însoțită și de transferul resurselor și astfel Guvernul ar cunoaște sursele bugetare ale administrațiilor regionale.

Politic versus apolitic

Negocierile politice parlamentare din anul 2015 au condus la votarea și promulgarea legislației electorale pentru alegerea reprezentanților administrației publice locale într-un singur tur[24], însă Guvernul apolitic nu a subscris intenției PNL-ului de emitere a unei Ordonanțe de urgență pentru modificarea actualei legislații electorale, cu privire la alegerile locale de la vară. Astfel, Executivul format din specialiști nu și-a asumat răspunderea politică pentru modificarea legislației.

Cum s-a poziționat Premierul apolitic, în legătură cu cerința PNL-ului de a modifica legislația electorală prin OUG, cu privire la alegerea primarilor în două tururi de scrutin? Prim-Tehnocratul Executivului, Dacian Cioloș, după consultările de la Guvern cu partidele politice, a declarat:

„Am constatat azi că majoritățile sunt foarte volatile în Parlament și nu există o majoritate clară care să susțină acum revenirea la două tururi. Partidele nu sunt împotriva ideii de a relua discuția privind sistemul electoral pentru primari și președinții de Consilii Judetene, dar o majoritate a partidelor preferă ca această discuție să nu aibă loc acum pentru a asigura predictibilitate“.[25]

Cum s-au poziționat partidele politice, în urma discuțiilor dintre Premierul Dacian Cioloș, privind revenirea la alegerea primarilor în două tururi de scrutin?

– PSD și-a menținut poziția privind alegerea primarilor într-un singur tur și că nu va mai boicota alegerile locale;

– UNPR a susținut alegerea primarilor într-un singur tur de scrutin;

– ALDE a susținut ideea votării primarilor într-un singur tur, menționând că Parlamentul este singurul organ legislativ prin care se poate modifica legislația electorală;

– UDMR s-a exprimat pentru un singur tur de scrutin și pentru nemodificarea legii electorale cu un an înainte de alegeri;

– PNL și-a menținut poziția cu privire la modificarea Legii alegerilor locale;

– MP a susținut alegerea primarilor în două tururi și a șefilor de Consilii Județene.

În aceste condiții, PSD, UNPR, ALDE și UDMR l-au anunțat pe Prim-Ministrul Guvernului apolitic că nu sunt de acord cu modificarea scrutinului electoral. Astfel, ideea modificării legislației electorale, prin Ordonanță de urgentă de către Premier, cerută de liberali, a rămas fără obiect, partidele politice parlamentare punând în lumină conturarea unei majorități care nu ar susține în Parlament inițiativa Guvernului apolitic. În urma disculțiilor avute cu fiecare partid, Dacian Ciolos, în conferința de presă, a declarat:

„Nu accept ca guvernul să fie folosit ca instrument pentru a-și atinge obiectivele specifice de partid“. „Solutia e în Parlament și Guvernul e gata să își dea sprijinul pentru o astfel de dezbatere“.[26]

După refuzul Premierului de a da OUG cu privire la modificarea legislației electorale, prin senatorul Ion Popa, PNL a introdus pe ordinea de zi a Senatului proiectul de lege privind modificarea și completarea legii 115/2015, însă propunerea a fost respinsă cu 47 de voturi pentru, 79 de voturi împotrivă și două abțineri.[27]

Premierul Cioloș, prezent la dezbaterea parlamentară, cu privire la modificarea legii 115/2015, a nu a implicat Guvernul în chestiuni politico-electorale, deoarece:

„Nu am considerat ca fiind util în acest proces democratic că Guvernul să vină prin ordonantă de urgentă și să impună aceste puncte de vedere pentru că atunci cand s-a modificat prin ordonanță de urgentă legea privind alegerea președintelui, acest comportament al Guvernului a fost contestat. Din acest motiv nu am vrut sa intru în acest joc. O discuție pe proiectele de lege privind votul în două tururi nu ar face decât bine democrației din Romania“.[28]

Prim-Vicepreședintele PNL Ludovic Orban a declarat, cu privire la alegerea primarilor într-un tur de scrutin, că scrutinul ar favoriza PSD-ul, precum și faptul că alegerile nu se vor defășura corect. Dacian Cioloș a fost de accord că trebuie să țină Guvernul departe de disputele politice în apropierea campaniei electorale: „dacă vreau să merg cu mandatul acestui guvern până la capat și dacă vreau sa-mi duc la capăt angajamentele pe care mi le-am luat“[29].

Copreședinta PNL a susținut organizarea alegerilor în două tururi de scrutin, precum și acționarea în instanță a Hotărârii Guvernului pentru organizarea alegerilor, invocând excepția neconstituționalității prevederilor alegerii primarilor într-un singur tur. Gorghiu a fost de părere că „nu există democrație în România dacă nu vom reuși să impunem două tururi de scrutin“, însă a acceptat soluția Premierului și anume că doar o viitoare majoritate politică parlamentară poate reintroduce votul în două tururi de scrutin.

Alegerea primarilor în două tururi de scrutin ar putea conduce schimbarea prin vot a edililor aleși în 2012 e de părere Gorghiu, deoarece:

„Dacă vom avea un singur tur de scrutin, primarii care vor fi schimbați vor fi în jur de 15-17 procente. În condițiile în care legislația va permite și un al doilea tur de scrutin, vom depăși 70% de primari noi în funcție, motiv pentru care trebuie să ne hotărâm noi ce vrem. Dar trebuie să ne hotărâm noi, o majoritate, degeaba vrea societatea românească, degeaba vrea PNL schimbarea și înnoirea clasei politice și aducerea în prim-plan a unor categorii de oameni care până acum au fost ținuți la poarta politicii, dacă PSD, ALDE, UNPR, și cei care mai poartă în suflet stigmatul PSD își doresc în continuare să rămână primari nelegitimați politic“[30].

Disputa politică-apolitică, PNL-Cioloș, s-a concretizat odată cu stabilirea calendarului electoral de către Executiv prin aprobarea mai multor hotărâri de guvern. Astfel, depunerea candidaturilor pentru alegerile locale va avea loc până pe 26 aprilie și vor fi definitive la 4 mai; campania electorală, pentru alegerea primarilor într-un singur tur, va începe pe 7 mai și se va încheia pe 4 iunie la ora 7,00, iar buletinele de vot vor fi tipărite până pe data de 26 mai[31].

Sondajele și calculele electorale ale PNL-ului au condus la intenția modificării legislației electorale. Ce specifică legea pentru alegerea reprezentanților administrației publice locale ?

PNL, prin vocea Alinei Gorghiu și a lui Ludovic Orban, a cerut modificarea legii electorale și revenirea la scrutinul electoral în două tururi, deoarece scrutinul într-un singur tur îi va avantaja pe primarii deja aleși, iar rezultatele votului din 5 iunie ar putea arăta că primarii în funcții vor putea fi realeși, deoarece articolul 99 din Legea pentru alegerea autorităților administrației publice locale amintește că „alegerile pentru consilieri și pentru primari sunt valabile, indiferent de numărul alegătorilor care au participat la vot“, corobotat cu articolul 101, alineatul 2, care menționează că „este declarat ales primar candidatul care a întrunit cel mai mare număr de voturi valabil exprimate“, iar articolul 3, arată că doar „în caz de balotaj se va organiza un nou tur de scrutin la două săptămâni de la primul tur, la care vor participa doar candidații care se află în această situație“.[32]

Analizând că nu mai este timp și că reînnoirea administrației publice locale nu s-ar putea realiza cu acest scrutin electoral, deoarece într-un un singur tur candidatul poate câștiga scrutinul cu 40% și cu o prezentă la vot de 30% din numărul cetățenilor înscriși în listele electorale gestionate de Autoritatea Electorală Permanentă, din circumscripția respectivă. Prin urmare, liberalii au sesizat pericolul și anume că același lucru se poate întâmpla și în privința listelor de candidați pentru alegerile parlamentare de la toamnă, deoarece, cel puțin până acum, primarii au fost agenții electorali care au mobilizat votanții. Astfel, cu cât PNL-ul va avea mai mulți sau puțini primari aleși, cu atât lista cu parlamentari liberali aleși la toamnă va fi mai lungă sau scurtă.

Conflictul dintre politicieni și tehnocrați a continuat prin vocea președintelui PSD Liviu Dragnea care a cerut prim-ministrului Dacian Cioloș să revoce hotărârea de guvern prin care s-a stabilit data alegerilor. PSD-iștii suspectează PNL că Premierul a dat hotărârea de guvern pentru ca liberalii să o poată ataca în contencios și ulterior să o contestela CCR, forțând trecerea la două tururi de scrutin.[33]

„Am trimis prim-ministrului o solicitare de revocare a hotărârii de guvern dată în grabă, fără nicio logică. Dacă domnul prim-ministru vrea să dovedească ca toate zvonurile legate de o posibilă înțelegere pentru a da posibilitatea PNL de a ataca hotărârea în contencios, poate să abroge acea hotarare de guvern și o poate adopta la începutul lunii martie“.

„În măsura în care nu veți proceda în acest fel, în prima ședință de Guvern,  Domnule Prim-Ministru și distinși membri ai Guvernului României, și nu veți revoca Hotărârea de Guvern nr. 51/10.02.2016, în tot, și fără emiterea niciunui alt răspuns la plângerea prealabilă formulată de PNL, care încearcă să deturneze în mod profund ilegal sensul actului normativ pe care l-ați emis“.

„Vom considera că publicarea, cu 45 de zile înainte de data intrării sale în vigoare, a hotărârii de guvern care stabilește data alegerilor, contrar întregii practici guvernamentale anterioare (așa cum am demonstrat la punctul 2), este parte a unei conivențe frauduloase prin care se încearcă nerespectarea legislației electorale și perturbarea în mod grav a stabilității sistemului judiciar românesc, motiv pentru care, cu toată seriozitatea și responsabilitatea, vă atragem atenția asupra următoarelor dispoziții din legislația penală“.

Suspiciunile de jocuri politice ale tehnocraților au fost exprimate public de către PSD:

„Am încredere din ce în ce mai putină în acest Guvern din păcate, dar încă au posibilitatea să arate că încă sunt de bună-credintă și nu sunt instrumentul unui partid sau altuia. Avem deja mari semne de intrebare in ceea ce priveste prestatia unor membrii ai cabinetului si in perioada urmatoare o sa incepem sa exprimam puncte de vedere foarte bine articulate“.

 
În loc de concluzii

Concluziile despre tragedia de la Clubul „Colectiv“ se vor vedea peste ani, precum și intențiile de reformă ale guvernului apolitic, instalat prin votul Parlamentului. Ceea ce se se poate observa sunt efectele juridice ale tragediei de la clubul Colectiv, care și-au găsit materializarea în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 52/2015 pentru modificarea și completarea Legii nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, fiind publicată pe 5 noiembrie 2015 Monitorul Oficial. Proiectul de lege pentru aprobarea OUG nr. 52/2015 a trecut de Camera Deputaților și prevede ca toate construcțiile și amenajările care funcționează fără a deține o autorizație de securitate la incendiu vor avea obligația obținerii acestui document până la 31 decembrie 2016. Obligația obținerii autorizației de securitate la incendiu revine beneficiarului investiției ori persoanei fizice sau juridice care finanțează și realizează investiții noi sau intervenții la construcțiile existente, iar în cazul în care este constatată încălcarea gravă a cerinței de securitate la incendiu, autoritățile vor putea decide oprirea funcționării ori utilizării construcțiilor/amenajărilor fără a mai aștepta obținerea autorizației amintite[34].

BIBLIOGRAFIE

Resurse on line: articole și interviuri

COVRIG Roxana, „Victor Ponta a DEMISIONAT. Primele declarații de la Guvern: Nu mă bat cu oamenii“, http://www.dcnews.ro/victor-ponta-a-demisionat-primele-declara-ii-de-la-guvern_488481.html

DRĂGHICI Alice, „Cioloș și Borc, întâlnire cu guvernatorul BNR Mugur Isărescu: Discuțiile au vizat „o viziune economică de dezvoltare pe termen mediu și lung“, http://www.mediafax.ro/politic/ciolos-si-borc-intalnire-cu-guvernatorul-bnr-mugur-isarescu-discutiile-au-vizat-o-viziune-economica-de-dezvoltare-pe-termen-mediu-si-lung-14927925

DUMITRESCU, A. „Iohannis, primele declarații: A fost nevoie să moară oameni ca această demisie să se producă“, http://www.stiripesurse.ro/iohannis_972172.html.

DUMITRESCU, A, „Dragnea amenință Guvernul: Constituirea unui grup infracțional se pedepsește cu închisoare“, http://www.stiripesurse.ro/dragnea-ameninta-guvernul-constituirea-unui-grup-infractional-se-pedepseste-cu-inchisoare_982797.html

EREMIA Radu, „Cioloș: Un Guvern de tehnocrați nu-și poate asuma regionalizarea. Trebuie o decizie politică“, http://adevarul.ro/news/politica/ciolos-guvern-tehnocrati-nu-si-asuma-regionalizarea-trebuie-decizie-politica-1_56ab86695ab6550cb83eb5f7/index.html

GRECU Florin, „Un nou tip de guvernare: Guvernanța prin tehnocrați“, http://www.caleaeuropeana.ro/un-nou-tip-de-guvernare-guvernanta-prin-tehnocrati/

GRECU Florin, „Profesionalizarea și depolitizarea administrației, intenția Guvernului Cioloș“, http://www.b1.ro/stiri/politica/profesionalizarea-si-depolitizarea-administratiei-intentia-guvernului-ciolos-134846.html

GRECU Florin, „Dincolo de politic“, http://politicscan.ro/analize/dincolo-de-politic/

GRECU Florin, „Spre o viitoare regionalizare“, http://politicscan.ro/guest-post/spre-o-viitoare-regionalizare/

GRECU Florin, „Intențiile de reformă regională ale Executivului apolitic“, http://politicscan.ro/analize/intentiile-de-reforma-regionala-ale-executivului-apolitic/

GRECU Florin, „Politicieni sau tehnocrați“, http://www.b1.ro/stiri/eveniment/b1-tv-tara-se-misca-politiceni-sau-tehnocrati-opinia-lui-florin-grecu-lector-univ-dr-al-universitatii-hyperion-130198.html

IACOB Bogdan Tiberiu, „Mega-scandalul anului: Ponta sugerează că tragedia “Colectiv“ a fost regizată“, http://inpolitics.ro/mega-scandalul-anului-ponta-sugereaza-ca-tragedia-colectiv-a-fost-regizata_18432295.html

LAZĂR Ana Maria, „Dezbaterea alegerii în două tururi a fost respinsă. Senatorii PNL au părăsit plenul“, http://www.mediafax.ro/politic/dezbaterea-alegerii-in-doua-tururi-a-fost-respinsa-senatorii-pnl-au-parasit-plenul-15052345

MARIAN Flavia, „Guvernul a hotărât data alegerilor locale“, http://psnews.ro/update-guvernul-a-hotarat-data alegerilor-locale-113266/

MARIAN Flavia, „Cioloș, mesaj ferm din Parlament către Orban: „Nu am vrut să intru în acest joc!“, http://psnews.ro/ciolos-mesaj-ferm-din-parlament-catre-orban-nu-am-vrut-sa-intru-in-acest-joc-112972/

PIETRAR Gheorghe, „Gorghiu: Vom ataca în contencios administrativ Hotărârea Guvernului privind alegerile locale“, http://www.agerpres.ro/politica/2016/02/11/gorghiu-vom-ataca-in-contencios-administrativ-hotararea-guvernului-privind-alegerile-locale-13-55-23

Declarații și interviuri, documente

„Declarația de presă a Președintelui României, domnul Klaus Iohannis“, http://www.agerpres.ro/comunicate/2015/11/10/comunicat-de-presa-administratia-prezidentiala-18-45-35

„Guvernul Ciolos a depus juramantul la Palatul Cotroceni / Klaus Iohannis: Ne confruntam cu cea mai gravă formă de criză, de încredere, a cetățeanului față de politicianul pe care l-a ales“, http://www.hotnews.ro/stiri-esential-20600855-ora-19-00-guvernul-ciolos-depune-juramantul-palatul-cotroceni.htm

„Participarea primului-ministru Dacian Cioloș la emisiunea Imparțial“, http://gov.ro/ro/print?modul=stiri&link=participarea-primului-ministru-dacian-ciolo-la-emisiunea-impartial-moderata-de-luca-niculescu-la-digi24

„Comitetul Național pentru Supravegherea Macroprudențială va fi înființat în scopul menținerii stabilității financiare“, http://gov.ro/ro/guvernul/sedinte-guvern/comitetul-national-pentru-supravegherea-macroprudentiala-va-fi-infiintat-in-scopul-mentinerii-stabilitatii-financiare

Cioloș, primele propuneri de reformă a administrației: impozitul pe proprietate să ia în calcul valoarea de piată a imobilelor și nu amplasarea lor. Plus: posibilă dispariție a consiliilor judetene și contopirea județelor în regiuni“, http://m.hotnews.ro/stire/20814626

„Dacian Ciolos, dupa ce s-a consultat cu partidele: Guvernul nu poate veni cu ordonanta de urgenta sau sa isi asume raspunderea in lipsa unei majoritati in favoarea alegerilor primarilor in doua tururi“, http://www.hotnews.ro/stiri-politic-20765482-dacian-ciolos-inceput-discutiile-partidele-despre-alegerea-primarilor-doua-tururi.htm

„Directorul SRI, atac la indiferența și corupția din sistemul de stat“ , http://www.antena3.ro/actualitate/director-sri-eduard-hellvig-club-colectiv-341027.html

„Efectul Colectiv: Ce sunt obligați să facă până pe 31 decembrie toți patronii de localuri“, http://www.gandul.info/stiri/efectul-colectiv-ce-sunt-obligati-sa-faca-pana-pe-31-decembrie-toti-patronii-de-localuri-15079468/

Programul de guvernare propus de Cabinetul Cioloș, http://www.agerpres.ro/politica/2015/11/16/document-programul-de-guvernare-propus-de-cabinetul-ciolos-11-57-50, accesat în data de 22.02.2016.

Legislație Electorală

Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, http://lege5.ro/Gratuit/g4ztknjvge/legea-nr-208-2015-privind-alegerea-senatului-si-a-camerei-deputatilor-precum-si-pentru-organizarea-si-functionarea-autoritatii-electorale-permanente

Legea 113/2015 pentru modificarea si completarea Legii nr. 334/2006 privind finantarea activitatii partidelor politice si a campaniilor electorale. Lege nr. 113/2015, http://www.dreptonline.ro/legislatie/legea_ 113_2015_modificare_lege_334_2006_finantarea_activitatii_partidelor_politice_campanii_electorale.php

Lege pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali http://www.cdep.ro/pls/proiecte/docs/2015/pr365_15.pdf

FLORIN GRECU este doctor în științe politice, 2011, Facultatea de Știinte Politice, Universitatea din București; Lector Univ. Dr. la Universitatea Hyperion din București, specializarea Știinte Politice, 2012, A scris volumul „Construcția unui partid unic: Frontul Renașterii Naționale“, Editura Enciclopedică, București, 2012 și a publicat diferite articole despre regimul monarhiei autoritare, precum și de analiză electorală, în revistele Sfera Politicii, Polis și South-East European Journal of Political Science.

 sus